Coșmar, Țipăt și Mozart

Publicat în Dilema Veche nr. 979 din 12 ianuarie – 18 ianuarie 2023
Münch, Țipătul
Münch, Țipătul

La Paris am putut vedea recent un tablou emblematic de care îmi amintesc din adolescență: Coșmarul lui Füssli. Mă confrunt acum cu mai multe versiuni al căror format diferă și suscită reacții distincte în ciuda similarității motivului: cel mai redus e cel mai intens. Cînd subiectul se dilată, își diminuează impactul. Ce vedem? Pe o canapea, o tînără fată. E alungită și corpul suplu i se dezvăluie grație unei rochii de voal transparent care, minim, îl protejează. În planul secund, două apariții enigmatice se detașează: un fel de maimuță demoniacă s-a instalat pe trupul fragil în timp ce, persistent, un cal privește scena fără a-și motiva explicit prezența. Coșmar pre- sau post-coitum? Leșinul fetei poate fi și o consecință a actului sexual împlinit, dar și consecința unei fantasme erotice care-i motivează abandonul. Coșmarul fascinează prin această incertitudine ce invită la interpretare pe un fond de compasiune, de tulburare, de enigmă nerezolvată. Protagonista pare să nu-și aparțină sieși, pare să fie prada unor forțe nocturne care-i agită și epuizează energiile. Ea le e prizonieră și se va constitui în figura reprezentativă a nopții fără repaus, a sexualității incerte, împlinită sau dorită. Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului. 

Goya, Somnul rațiunii naște monștri © wikimedia commons
Goya, Somnul rațiunii naște monștri © wikimedia commons

Goya, cîteva decenii mai tîrziu, va picta un tînăr cu capul așezat pe o masă, transportat într-o lume personală, ireală, agitată de apariții demonice, o lume unde „somnul rațiunii naște monștri”. Motivul „monstruosului” e și aici asociat replierii în sine, solitudinii ca experiență-limită, plonjeului în „irațional” ce invadează și detașează individul de rețeaua socială, de comunitate și de lume. Füssli și Goya dialoghează și atestă, pentru motive diferite, consecințele acestui refugiu extrem în opacitatea monologală lipsită de parteneri și surse externe de întrajutorare. Astfel se deschid porțile periculoase ale nopții fără bariere și centură de siguranță. 

Văzînd, tot la Paris, expoziția Edward Munch, dialogul între opere se continuă și surprinde. Munch, asemeni lui Füssli, e autorul unei opere emblematice, adevărată concentrare a unei condiții și a unei suferințe extreme. Țipătul – prezent și el în variante diferite – rămîne indisociabil de Munch: țipăt solitar, țipătul unui personaj al cărui gest indică intensitatea experienței și panica resimțită, țipăt premonitoriu ca și cum eroul însingurat ar percepe tragediile ce aveau să se abată asupra Europei. Coșmarul e nocturn, Țipătul e diurn. Coșmarul se produce într-un spațiu privat, Țipătul într-un spațiu public, dar ambele sînt consecința  unei solitudini exacerbate. Expresiile sale complementare. Solitudinea sau condiția ființei fără apărare. Prada puterilor interne sau externe, nu contează, de ele este asediată și devastată.

Coșmarul și Țipătul le-am revăzut zile de-a rîndul și ele au sfîrșit prin a-mi deveni dureros de familiare, constituindu-se chiar în referințe autobiografice alternative. Cînd trăiesc Coșmarul, cînd aud Țipătul, seară de seară războiul din Ucraina le actualizează și le transformă în realitate concretă, insuportabilă, și atunci revin la convingerea lui Goya: „Somnul rațiunii naște monștri”. Ca ai lui Hitler odinioară sau, azi, ai lui Putin. Aceasta-i relația triunghiulară în sînul căreia, în ultimele luni, am circulat somnambulic și panicat. Nu sînt singur și nici nu-mi asum acest orgoliu. Dimpotrivă, experiența e colectivă, egal împărtășită și dureros comună. Arta însă i-a dat, pentru mine, o lizibilitate explicită. Nu o artă a prezentului, ci una a trecutului care, din depărtări, iluminează prezentul și confirmă o persistență a extremelor care se ilustrează în asemenea opere memorabile. Füssli, Goya, Munch – aliații mei de azi. 

Füssli, Coșmarul
Füssli, Coșmarul

Sfîșiat, mi-am căutat o consolare. Am găsit-o ascultînd Mozart seara, cînd nu eram la muzeu și nici nu mă duceam la teatru, soția fiindu-mi imobilizată acasă. În casă au răsunat sonate și concerte, dar mai cu seamă Flautul fermecat ce povestește dificultatea probelor la care sînt supuși protagoniștii. Lucian Pintilie a remarcat-o cînd, demult, mi-a spus: „Unul din colaboratorii lui Zarastro întreabă:  «Și dacă mor?»” – probele deci nu sînt factice sau simplu simbolice, ci sînt probe periculoase. Ca acelea pe care le traversăm azi… Și, azi, doar Mozart, după Coșmar și Țipăt, mi-a redat încrederea într-o reușită finală. Victoria Flautului.

Mi-am amintit acum de iarna lui 1988, cînd Theodor Enescu, marele specialist în Luchian, și soția lui, la despărțirea după vizita la Muzeul Cluny, mi-a(u) spus: „Plecăm mîine la București, n-avem nimic acasă, nici căldură, nici mîncare. Dar îl avem pe Mozart”. Așa cum îl am eu acum. Dar, ca un ecou melancolic, am auzit, pe cînd vorbeam cu Andrei Șerban la telefon, muzica militară ce serba ziua de 22 decembrie 1989. Și, discret, un strop de speranță s-a manifestat. Căci, simbolic, parcă recunoșteam acordurile finale din Flautul fermecat

P.S. Din lipsă de teatru, m-am retras în expoziții. Ca aceea a lui Kokoschka, mare pictor torturat care nu a produs vreo lucrare emblematică, dar care, privindu-l atent, mi-a revelat acea dispoziție a artiștilor de excepție care nu proiectează utopii, ci intuiesc viitorul imediat. În portretele sale din jurul anilor 1910 se resimt o neliniște și o panică maladive, mîinile sînt crispate și ochii fixați parcă spre catastrofa ce urma să se producă: Primul Război Mondial. Kokoschka nu-i pictează consecințele, ci îi intuiește traumele. El are premoniția sa funestă, el nu este un expresionist, ci un pre-expresionist. Și, fără consolare, el identifică simptomele tragediei ce avea să vină. Această aptitudine divinatorie nu e proprie decît geniilor devastate. 

George Banu este critic de teatru. Cea mai recentă carte publicată: Obiecte rănite, Editura Nemira 2022.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.