Animale, memorii, portrete

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Animale, memorii, portrete jpeg

Putin aresteaz─â, spioneaz─â, braveaz─â ├«n fa╚Ťa Occidentului, dar Putin e magnanim. Recent am aflat ÔÇô oh, surpriz─â! ÔÇô c─â Parlamentul rus, Duma putinian─â, a votat o lege prin a c─ârei clemen╚Ť─â se corijeaz─â o sanc╚Ťiune pe care o descoperim retrospectiv. Astfel, s-a decis c─â de acum ├«ncolo nu vor mai fi rechizi╚Ťionate animalele persoanelor cu datorii, c─â generoasa Putere nu le va mai spolia de partenerii lor de mizerie. ├Än Rusia, ca pedeaps─â, li se luau deci c├«inii ╚Öi pisicile celor inap╚Ťi de a-╚Öi onora obliga╚Ťiile pecuniare. Consternat, informa╚Ťia mi-a descoperit cinismul Kremlinului actual tocmai c├«nd el a procedat la aceast─â ameliorare legal─â. C├«t─â mizerieÔÇŽ Iar ea cap─ât─â rezonan╚Ťe deosebite azi c─âci, mai mult ca oric├«nd, uneori chiar abuziv, ÔÇ×prietenii de pe FacebookÔÇŁ ├«╚Öi posteaz─â animalele de proximitate ca parteneri de singur─âtate. C├«inii se odihnesc ├«n case, se deta╚Öeaz─â pe fonduri de peisaje finlandeze, se constituie ├«n alia╚Ťi privilegia╚Ťi pe vremuri de domiciliu for╚Ťat. Ei se expun pe fond de afec╚Ťiune amuzat─â a st─âp├«nilor care ├«i fotografiaz─â ╚Öi difuzeaz─â. Pisicile s├«nt de asemenea parteneri casnici c─âci nici ele nu lipsesc, chiar dac─â prezen╚Ťa le e diferit─â. Pisici tandre, ludice, lene╚Öe. C├«ini ╚Öi pisici, f─âr─â discriminare. Cu emo╚Ťie privesc aceste animale, emisari din intimitatea calm─â a ÔÇ×prietenilorÔÇŁ mei, ╚Öi m─â g├«ndesc la ÔÇ×datorniciiÔÇŁ ru╚Öi care, acum nu mai mult de o lun─â, erau frustra╚Ťi p├«n─â ╚Öi de aceast─â minim─â consolare ├«n cocioabele lor f─âr─â fotolii ╚Öi statuete, ├«n mizeria lor extrem─â. Putin i-a gra╚Ťiat, ÔÇ×gra╚Ťie animalier─âÔÇŁ ce mi-a ap─ârut ├«n ├«ntreaga sa oroare v─âz├«nd ╚Öi privind animalele de proximitate pe care cei ce le iubesc, pe bun─â dreptate, le afi╚Öeaz─â ca prezen╚Ťe binevenite ├«n interioarele lor.

p15 wc 2 jpg jpeg

Sub impactul ├«nsingur─ârii generale observ un alt simptom colectiv. Interzise la socialitate ╚Öi voiaje, personalit─â╚Ťi de obicei mediatic active s-au reg─âsit fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu ele ├«nsele. Drept consecin╚Ť─â a acestei confrunt─âri, reac╚Ťia prim─â a fost s─â-╚Öi ÔÇ×revizitezeÔÇŁ trecutul, s─â-l mobilizeze ╚Öi s─â-l consemneze. Extrac╚Ťie din prezent ╚Öi protec╚Ťie prin trecut. Consecin╚Ť─â benefic─â a pandemiei care a redus alienarea zilnic─â prin abuz de exterioritate ╚Öi a impus ermitajul pascalian at├«t de frecvent invocat. Intelectuali v├«rstnici s-au dedicat acestui act mnemonic ce ne-a permis s─â-i descoperim, ├«n mod fals sau iluzoriu, dar s─â-i putem recunoa╚Öte gra╚Ťie unui inedit discurs autobiografic ╚Öi nu doar aceluia teoretic ai c─ârui str─âluci╚Ťi protagoni╚Öti au fost. R├ęgis Debray ╚Öi Barbara Cassin, Pierre Nora sau Bernard Pivot, ca s─â nu-i evoc dec├«t pe cei mai reputa╚Ťi, au derulat amintiri de mai mult de o jum─âtate de secol ╚Öi au reconstituit un fel de panoram─â subiectiv─â a Fran╚Ťei de ieri, amestec de cunoscut ╚Öi necunoscut. Memorii pe timp de cium─â. Mul╚Ťumit─â ei s-au scris aceste c─âr╚Ťi ╚Öi merit─â s─â-i mul╚Ťumim m─âcar pentru asta. Lumi disp─ârute au reap─ârut ╚Öi, astfel, ├«n locul mizerabilei ÔÇ×autofic╚ŤiuniÔÇŁ hibride a unor autori f─âr─â ÔÇ×biografieÔÇŁ real─â, s-a revenit la ÔÇ×autobiografiaÔÇŁ nedesimulat─â ╚Öi asumat─â. Nu ├«mpachetat─â ├«ntr-o nara╚Ťiune ce-╚Öi reclam─â astfel o autenticitate improbabil─â, ci practicat─â ca re├«ntoarcere la sine ├«n numele unei expedi╚Ťii solipsiste f─âr─â nici o umbr─â de disimulare scriptural─â. ÔÇ×EulÔÇŁ ╚Öi-a reconsiderat drepturile, ÔÇ×eulÔÇŁ memoriilor scrise ├«n recluziunea caselor ╚Öi ├«n intimitatea animalelor.

p15 wc bernard pivot jpg jpeg

                                                                     Bernard Pivot

Un fenomen adiacent i se poate asocia. Teatrul ╚Öi-a re├«nviat ÔÇ×memoriaÔÇŁ at├«t de discreditat─â a ├«nregistr─ârilor de alt─âdat─â, a arhivelor rar consultate, a ruinelor pe care acum, adesea, le-am revizitat. La ÔÇ×memoriileÔÇŁ unor autori se asociaz─â, deci, ╚Öi cele ale scenei. At├«t unele, c├«t ╚Öi altele m-au consolat. Nu regret complet c─âci mi-am spus ÔÇô ├«ndr─âznesc s─â o m─ârturisesc? ÔÇô c─â astfel am evitat at├«tea e╚Öecuri, at├«tea eforturi, at├«tea decep╚Ťii. ÔÇ×C─âl─âtoria ├«n trecutÔÇŁ putea fi discreditat─â ca o evaziune comod─â, dar, acum, ea ne-a permis cea mai just─â convie╚Ťuire cu izolarea. Nu activismul ÔÇ×prezenteistÔÇŁ al unor trupe ╚Öi teatre, demagogic ╚Öi artistic inexistente, ci arheologia unei arte care ╚Öi-a explorat resursele ├«nmorm├«ntate ├«n rezerve ferecate. ╚śi, astfel, memoriile, literare sau teatrale, au nutrit prezentul v─âduvit de via╚Ť─â.

Fiecare experien╚Ť─â extrem─â produce revela╚Ťii ╚Öi de aceea trebuie s─â-i admitem impactul. S─â-i examin─âm consecin╚Ťele. Iar una dintre cele mai flagrante ÔÇô ea m-a surprins ÔÇô a fost explozia unui narcisism galopant. C├«te autoportrete, de zi ╚Öi de noapte, n-au traversat ecranul meu ÔÇô legiuni ├«ntregi, figuri din fa╚Ť─â ╚Öi din profil, siluete agile, o galerie de vanit─â╚Ťi. C├«t se iubesc cei care-╚Öi expun chipul cu o frecven╚Ť─â uneori exponen╚Ťial─â! ÔÇ×Eu, eu, eu ÔÇô ce plictis!ÔÇŁ, spunea Cioran. Parafraz├«ndu-l, a╚Ö zice: ÔÇ×Ce impudoare!ÔÇŁ. De ce at├«ta nevoie de expunere? ╚śi dintr-o dat─â, sub impulsul refuzului resim╚Ťit, am intuit r─âspunsul posibil: ÔÇ×Din singur─âtateÔÇŁ. ╚śi nu doar din vanitate. Portretele pustiului.

Am descoperit c├«t de necesar e spectatorul, cel care prive╚Öte. Nicic├«nd aceast─â constatare nu s-a  revelat mai explicit ca atunci c├«nd un reputat juc─âtor de tenis purt├«nd numele unui mare pictor de icoane, Andrei Rubliov, dup─â un succes important pe teren s-a instalat, singur, ├«n tribun─â ╚Öi a aplaudat. Emblematic─â m─ârturie a juc─âtorului frustrat de public. C├«t l-am iubit eu, spectator de o via╚Ť─â! El confirm─â ironic convingerea pe care pandemia a impus-o: co-prezen╚Ťa spectatorului e indispensabil─â. F─âr─â de ea, practicile artistice sau sportive s├«nt invalide ╚Öi spoliate de intensitatea rela╚Ťiei de participare care le e consubstan╚Ťial─â. O nou─â revela╚Ťie tr─âit─â ╚Öi resim╚Ťit─â gra╚Ťie pandemiei. Spectatorul, din prezen╚Ť─â considerat─â ├«nainte ca subaltern─â, s-a revalorizat pentru a se constitui ├«n prezen╚Ť─â paritar─â. COVID-ul a asociat flagrant cei doi termeni: actorul ╚Öi spectatorul. C─âci nimeni n-a imaginat triste╚Ťea tribunelor goale ╚Öi a s─âlilor despuiate de public. Ne s├«ntem necesari unii altora ÔÇô aceasta e convingerea pe care azi, ├«mpreun─â, o asum─âm. Pandemia a impus statutul ÔÇ×dubluluiÔÇŁ ca rela╚Ťie indispensabil─â ├«n ceea ce se nume╚Öte ÔÇ×les arts du vivantÔÇŁ.  

Traversez str─âzile Parisului care, cu at├«tea magazine ├«nchise, seam─ân─â cu gura unei babe ╚Ötirbe. Ce dezolareÔÇŽ

P.S. Aud din ├«nt├«mplare, t├«rziu ├«n noapte, c─â Joe Biden a recunoscut ÔÇ×genocidulÔÇŁ armean. Recunoa╚Ötere luminoas─â a unei tragedii pe care Fran╚Ťa a asumat-o de mult, dar America, ├«ndelung, a camuflat-o. M─â bucur pentru prietenii mei armeni ╚Öi, nostalgic, m─â g├«ndesc la milionul de cre╚Ötini masacra╚Ťi atunci. O ├«mp─âciuire, ╚Öi ea pe fond memorial. Dar c├«t de binevenit─â!

George Banu este eseist ╚Öi critic de teatru. Cele mai recente c─âr╚Ťi publicate: Via╚Ť─â ╚Öi teatru pe scena lumii (Editura Polirom, 2021) ╚Öi O lumin─â ├«n inima nop╚Ťii (Editura Nemira, 2021). 

Foto: wikimedia commons

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.