Animale, memorii, portrete

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Animale, memorii, portrete jpeg

Putin arestează, spionează, bravează în fața Occidentului, dar Putin e magnanim. Recent am aflat – oh, surpriză! – că Parlamentul rus, Duma putiniană, a votat o lege prin a cărei clemență se corijează o sancțiune pe care o descoperim retrospectiv. Astfel, s-a decis că de acum încolo nu vor mai fi rechiziționate animalele persoanelor cu datorii, că generoasa Putere nu le va mai spolia de partenerii lor de mizerie. În Rusia, ca pedeapsă, li se luau deci cîinii și pisicile celor inapți de a-și onora obligațiile pecuniare. Consternat, informația mi-a descoperit cinismul Kremlinului actual tocmai cînd el a procedat la această ameliorare legală. Cîtă mizerie… Iar ea capătă rezonanțe deosebite azi căci, mai mult ca oricînd, uneori chiar abuziv, „prietenii de pe Facebook” își postează animalele de proximitate ca parteneri de singurătate. Cîinii se odihnesc în case, se detașează pe fonduri de peisaje finlandeze, se constituie în aliați privilegiați pe vremuri de domiciliu forțat. Ei se expun pe fond de afecțiune amuzată a stăpînilor care îi fotografiază și difuzează. Pisicile sînt de asemenea parteneri casnici căci nici ele nu lipsesc, chiar dacă prezența le e diferită. Pisici tandre, ludice, leneșe. Cîini și pisici, fără discriminare. Cu emoție privesc aceste animale, emisari din intimitatea calmă a „prietenilor” mei, și mă gîndesc la „datornicii” ruși care, acum nu mai mult de o lună, erau frustrați pînă și de această minimă consolare în cocioabele lor fără fotolii și statuete, în mizeria lor extremă. Putin i-a grațiat, „grație animalieră” ce mi-a apărut în întreaga sa oroare văzînd și privind animalele de proximitate pe care cei ce le iubesc, pe bună dreptate, le afișează ca prezențe binevenite în interioarele lor.

p15 wc 2 jpg jpeg

Sub impactul însingurării generale observ un alt simptom colectiv. Interzise la socialitate și voiaje, personalități de obicei mediatic active s-au regăsit față în față cu ele însele. Drept consecință a acestei confruntări, reacția primă a fost să-și „reviziteze” trecutul, să-l mobilizeze și să-l consemneze. Extracție din prezent și protecție prin trecut. Consecință benefică a pandemiei care a redus alienarea zilnică prin abuz de exterioritate și a impus ermitajul pascalian atît de frecvent invocat. Intelectuali vîrstnici s-au dedicat acestui act mnemonic ce ne-a permis să-i descoperim, în mod fals sau iluzoriu, dar să-i putem recunoaște grație unui inedit discurs autobiografic și nu doar aceluia teoretic ai cărui străluciți protagoniști au fost. Régis Debray și Barbara Cassin, Pierre Nora sau Bernard Pivot, ca să nu-i evoc decît pe cei mai reputați, au derulat amintiri de mai mult de o jumătate de secol și au reconstituit un fel de panoramă subiectivă a Franței de ieri, amestec de cunoscut și necunoscut. Memorii pe timp de ciumă. Mulțumită ei s-au scris aceste cărți și merită să-i mulțumim măcar pentru asta. Lumi dispărute au reapărut și, astfel, în locul mizerabilei „autoficțiuni” hibride a unor autori fără „biografie” reală, s-a revenit la „autobiografia” nedesimulată și asumată. Nu împachetată într-o narațiune ce-și reclamă astfel o autenticitate improbabilă, ci practicată ca reîntoarcere la sine în numele unei expediții solipsiste fără nici o umbră de disimulare scripturală. „Eul” și-a reconsiderat drepturile, „eul” memoriilor scrise în recluziunea caselor și în intimitatea animalelor.

p15 wc bernard pivot jpg jpeg

                                                                     Bernard Pivot

Un fenomen adiacent i se poate asocia. Teatrul și-a reînviat „memoria” atît de discreditată a înregistrărilor de altădată, a arhivelor rar consultate, a ruinelor pe care acum, adesea, le-am revizitat. La „memoriile” unor autori se asociază, deci, și cele ale scenei. Atît unele, cît și altele m-au consolat. Nu regret complet căci mi-am spus – îndrăznesc să o mărturisesc? – că astfel am evitat atîtea eșecuri, atîtea eforturi, atîtea decepții. „Călătoria în trecut” putea fi discreditată ca o evaziune comodă, dar, acum, ea ne-a permis cea mai justă conviețuire cu izolarea. Nu activismul „prezenteist” al unor trupe și teatre, demagogic și artistic inexistente, ci arheologia unei arte care și-a explorat resursele înmormîntate în rezerve ferecate. Și, astfel, memoriile, literare sau teatrale, au nutrit prezentul văduvit de viață.

Fiecare experiență extremă produce revelații și de aceea trebuie să-i admitem impactul. Să-i examinăm consecințele. Iar una dintre cele mai flagrante – ea m-a surprins – a fost explozia unui narcisism galopant. Cîte autoportrete, de zi și de noapte, n-au traversat ecranul meu – legiuni întregi, figuri din față și din profil, siluete agile, o galerie de vanități. Cît se iubesc cei care-și expun chipul cu o frecvență uneori exponențială! „Eu, eu, eu – ce plictis!”, spunea Cioran. Parafrazîndu-l, aș zice: „Ce impudoare!”. De ce atîta nevoie de expunere? Și dintr-o dată, sub impulsul refuzului resimțit, am intuit răspunsul posibil: „Din singurătate”. Și nu doar din vanitate. Portretele pustiului.

Am descoperit cît de necesar e spectatorul, cel care privește. Nicicînd această constatare nu s-a  revelat mai explicit ca atunci cînd un reputat jucător de tenis purtînd numele unui mare pictor de icoane, Andrei Rubliov, după un succes important pe teren s-a instalat, singur, în tribună și a aplaudat. Emblematică mărturie a jucătorului frustrat de public. Cît l-am iubit eu, spectator de o viață! El confirmă ironic convingerea pe care pandemia a impus-o: co-prezența spectatorului e indispensabilă. Fără de ea, practicile artistice sau sportive sînt invalide și spoliate de intensitatea relației de participare care le e consubstanțială. O nouă revelație trăită și resimțită grație pandemiei. Spectatorul, din prezență considerată înainte ca subalternă, s-a revalorizat pentru a se constitui în prezență paritară. COVID-ul a asociat flagrant cei doi termeni: actorul și spectatorul. Căci nimeni n-a imaginat tristețea tribunelor goale și a sălilor despuiate de public. Ne sîntem necesari unii altora – aceasta e convingerea pe care azi, împreună, o asumăm. Pandemia a impus statutul „dublului” ca relație indispensabilă în ceea ce se numește „les arts du vivant”.  

Traversez străzile Parisului care, cu atîtea magazine închise, seamănă cu gura unei babe știrbe. Ce dezolare…

P.S. Aud din întîmplare, tîrziu în noapte, că Joe Biden a recunoscut „genocidul” armean. Recunoaștere luminoasă a unei tragedii pe care Franța a asumat-o de mult, dar America, îndelung, a camuflat-o. Mă bucur pentru prietenii mei armeni și, nostalgic, mă gîndesc la milionul de creștini masacrați atunci. O împăciuire, și ea pe fond memorial. Dar cît de binevenită!

George Banu este eseist și critic de teatru. Cele mai recente cărți publicate: Viață și teatru pe scena lumii (Editura Polirom, 2021) și O lumină în inima nopții (Editura Nemira, 2021). 

Foto: wikimedia commons

Coperta Muzeul jpg
Carte nouă la Charmides: „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea
Vă prezentăm un fragment din „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea, volum de versuri publicat de curînd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Factură de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, după accesarea unui link necunoscut
Este păţania unei familii din Sighetu Marmaţiei, după ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au început să curgă, ajungând la câte 500, zilnic. Factura uriaşă de peste 70.000 de lei va trebui achitată de către titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise în judecată. Victima, care era soţul uneia, le  „agasa“ pentru că voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.