Afinit─â╚Ťi ╚Öi re├«nvieri

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 913 din 7 ÔÇô 13 octombrie 2021
Afinit─â╚Ťi ╚Öi re├«nvieri jpeg

ÔŚĆ C├ęcile Debray este un curator original care caut─â filia╚Ťii, dar mai cu seam─â dialogurile ├«ntre arti╚Öti. M-a invitat s─â particip la unul din primele, la Muzeul Fabre din Montpellier, unde a consacrat o expozi╚Ťie extraordinar─â rela╚Ťiei inedite dintre Francis Bacon ╚Öi Barett Newman. Ea reveleaz─â o intimitate ├«ntre doi arti╚Öti care mi se p─âreau a priori str─âini, chiar divergen╚Ťi. Apoi, devenit─â directoare a celebrei galerii LÔÇÖOrangerie care ad─âposte╚Öte capodopera testamentar─â Nuferii a lui Monet, i-a pus ├«n raport cu abstrac╚Ťionismul american ÔÇô intui╚Ťie pe care o avusesem de mult ╚Öi care astfel mi se confirm─â. Pe timpul pandemiei a ini╚Ťiat o expozi╚Ťie ce pune ├«n lumin─â dialogul pu╚Ťin cunoscut ├«ntre ultimele p├«nze ale lui Renoir ╚Öi Magritte, pe vremea celui de al doilea r─âzboi. Comunitatea ├«ntre ei era flagrant─â, dar operele expuse p─âc─âtuiau prin banalitate, prin adaptarea mediocr─â a lui Magritte la universul lui Renoir. Acum, ├«ns─â, ea ne convoac─â la un alt dialog de o intensitate extrem─â ╚Öi de o pertinen╚Ť─â plastic─â indiscutabil─â, acela ├«ntre Soutine ╚Öi De Kooning. ├Äntre pictorul evreu de origine rus─â ╚Öi maestrul abstrac╚Ťionismului concret american. Comunicare exultant─â ce atest─â dep─â╚Öirea singur─ât─â╚Ťii prin reg─âsirea ├«n cel─âlalt pe care nu ├«l copiezi, dar care te inspir─â. E ceea ce afirm─â f─âr─â ezitare De Kooning: ÔÇ×Cu c├«t ├«ncerc mai mult s─â fiu ca Soutine, cu at├«t mai mult devin originalÔÇŁ.

De la intrare, portretele lui Soutine suscit─â un impact rar, direct ╚Öi intens. O lume de personaje secundare, de figuran╚Ťi sociali, un camerist de hotel (groom), ├«mbr─âcat de sus p├«n─â jos ├«ntr-un costum ro╚Öu incendiar, un diacon de biseric─â, asemeni unui ierarh ecleziastic, un cer╚Öetor ├«n palton verdeÔÇŽ condi╚Ťia social─â nu are nimic diminuant, dimpotriv─â. Ei par a fi, ca la Picasso din perioada albastr─â, protagoni╚Öti urbani ignora╚Ťi, dar exalta╚Ťi de pictor. Aici, figurativismul e dinamitat din interior prin energiile cromatice, dar nicidecum anulat: din aceast─â ÔÇ×sinceritateÔÇŁ, cum spune Samy Briss, provine puterea unor asemenea figuri ce ne s├«nt apropiate ╚Öi totodat─â seduc prin vitalitatea paletei utilizate. Urmeaz─â apoi peisaje de la Cl├ęret, din sudul Fran╚Ťei, unde Soutine s-a refugiat trei ani ╚Öi s-a d─âruit picturii cu o violen╚Ť─â ├«nrudit─â cu scrierile ultime ale lui Artaud ├«n azilul de la Rodez. De ast─â dat─â, ceea ce ╚Öocheaz─â e ÔÇ×materiaÔÇŁ dispus─â furios ╚Öi ├«n dezordine pe p├«nz─â. Prezen╚Ťa artistului e radical─â, dar ea fr├«nge echilibrul propriu portretelor precedente. Eu, eu, eu, chiar dac─â bolnav ÔÇô iat─â p─âcatul!

Soutine a fost un artist ÔÇ×mauditÔÇŁ, marginal ╚Öi sf├«╚Öiat. Un artist distrus de alcool ╚Öi de demonii interiori. Un mare colec╚Ťionar american, Barnes, l-a salvat c├«nd, venind ├«n Fran╚Ťa, i-a cump─ârat cincizeci de p├«nze ╚Öi apoi a organizat o retrospectiv─â ├«n anii ╩╝50, care i-a revelat lui De Kooning pictorul ce-i va deveni un partener de referin╚Ť─â. Constant ╚Öi de ne├«nlocuit. El va ini╚Ťia un ciclu intitulat Femei unde prezint─â imagini hibride ce asociaz─â persisten╚Ťa parcimonioas─â a realului ╚Öi plasticitatea pur─â: iat─â originea ÔÇ×abstrac╚Ťionismului concretÔÇŁ ce i se va repro╚Öa, el ├«╚Öi are originea ├«n ├«nt├«lnirea cu un artist. Dar ceea ce la Soutine e exploziv ╚Öi vulcanic devine aici liric ╚Öi uneori oniric. Cu excep╚Ťia unei p├«nze intitulate Femeia ca peisaj (1954-1955), unde parc─â reg─âsim ecoul acelor h─âlci ├«ns├«ngerate de carne de m─âcel─ârie agresiv expuse de Soutine. Ceea ce la pictorul rus e suferin╚Ť─â transpus─â direct se converte╚Öte la De Kooning ├«n subtil exerci╚Ťiu plastic, pe fondul unei recunoa╚Öteri nedisimulate a admira╚Ťiei pentru modelul explicit asumat. ╚śi nu poveste╚Öte De Kooning, cu admira╚Ťie, c─â dac─â ├«n atelierul lui Soutine totul era murdar, pensulele ├«i erau ├«ntotdeauna impecabil cur─â╚Ťate? Respect pentru unealta artei sale, confirmare a d─âruirii pictorului ├«n ciuda durerii omului.

913 15 chaum soutine groom 1925 jpg jpeg

                                                    Cha├»m Soutine, Groom, 1925

ÔŚĆ Un simptom recent se manifest─â pe scenele europene: reanimarea unor vechi spectacole ca o reac╚Ťie contra dispari╚Ťiei ├«ntr-o lume virtual─â, ca o imprevizibil─â ╚Öans─â de a supravie╚Ťui. Decizie ciudat─â ce evoc─â mai degrab─â practicile asiatice de transmitere a unor gesturi ╚Öi c├«ntece din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie sau, ├«n Europa, cele coregrafice c─âci Lacul lebedelor se danseaz─â ╚Öi azi dup─â modelul lui Petipa din secolul al XIX-lea.

Perpetuarea indefinit─â a unui spectacol a fost o practic─â determinat─â fie de motive comerciale ÔÇô Louis Jouvet, c├«nd se afla ├«ntr-o situa╚Ťie economic─â delicat─â, ├«╚Öi relua succesul cu Doctor Knock ÔÇô, fie de ra╚Ťiuni de prestigiu: Livada de vi╚Öini s-a jucat la Teatrul de Art─â din Moscova decenii la r├«nd, cu Olga Knipper ├«n rolul lui Liubov. Dar exemplul canonic r─âm├«ne C├«nt─ârea╚Ťa cheal─â, care s-a transformat ├«n reper turistic parizian c─âci se exploateaz─â f─âr─â ├«ntrerupere din anii ╩╝50 cu trei distribu╚Ťii. Ar putea fi evocate ╚Öi alte exemple.

Specificul ini╚Ťiativelor recente const─â ├«n reluarea unor succese de alt─âdat─â a c─âror carier─â a fost ├«ntrerupt─â. ╚śi n-am v─âzut eu oare la Bucure╚Öti ÔÇ×ruinaÔÇŁ celebrei Prin╚Ťese Turandot a lui Vahtangov reluat─â dup─â patruzeci de ani? La Paris, azi, s├«nt invitat la spectacole re├«nviate fantomatic ╚Öi, de fiecare dat─â, receptarea lor r─âm├«ne imprevizibil─â. Cum le vor privi spectatorii de azi? Care le s├«nt ridurile ce le arat─â v├«rsta? Ce melancolii sau decep╚Ťii produc ele? Aceste perplexit─â╚Ťi ini╚Ťiale mi-au precedat serile recente. Atunci c├«nd trebuia s─â v─âd I was sitting on my patio de Robert Wilson, una dintre primele sale reprezenta╚Ťii care m─â derutase la venirea ├«n Fran╚Ťa, la ├«nceputul anilor ╩╝70, sau Richard al III-lea ├«n regia lui Mathias Langhoff, care revela la mijlocul anilor ╩╝90 un mare viitor actor, Martial di Fonzo Bo. Ce efect memorial vor suscita asemenea ├«nt├«lniri cu timpul reg─âsit? 

913 15 richard iii cu martial di fonzo bo jpg jpeg

                                                 Richard al III-lea, cu Martial di Fonzo Bo

├Än Richard al III-lea, actorul debutant de alt─âdat─â a devenit actorul reputat de azi, dar jocul e animat de o energie similar─â ╚Öi nici accentul argentinian nu ╚Öi l-a pierdut. Pe ceilal╚Ťi interpre╚Ťi ├«i uitasem, iar acum, reg─âsind al╚Ťii, ├«nlocuirea nu a produs nici un efect, doar c─â identificam prezen╚Ťa corectitudinii politice ├«n policromia distribu╚Ťiei. Viziunea lui Langhoff, ce asociaz─â derizoriul ╚Öi cruzimea, ├«╚Öi p─âstreaz─â intact─â pertinen╚Ťa, perturbat─â doar de o inutil─â referin╚Ť─â ÔÇ×datat─âÔÇŁ la r─âzboiul din Golf. Materialitatea concret─â a scenei ├«l disociaz─â de estetica actual─â bazat─â pe ÔÇ×imaterialitateaÔÇŁ vizual─â ce s-a generalizat.

Spectacolul I was sitting seduce prin perfec╚Ťiunea ÔÇ×designÔÇŁ-ului scenografic ╚Öi prin rafinamentul luminilor care, ulterior, vor deveni marca identitar─â a esteticii lui Wilson. Interpretul care ├«i preia rolul, Christopher Nell, respect─â jocul nesentimental ╚Öi precizia plastic─â ale lui Wilson, care r─âspunde utopiei propuse de Gordon Craig, aceea a ÔÇ×supramarioneteiÔÇŁ, a unui interpret la ad─âpost de orice accident ╚Öi deteriorare. Nimic nostalgic sau degradat, un spectacol integral restituit.

913 15 i was sitting 3 credit l jansch jpg jpeg

                                                         I was sitting (┬ęLucie Jansch)

O decep╚Ťie afecteaz─â ├«ns─â aceast─â experien╚Ť─â. Spectacolele par s─â se prezinte ca fiind actuale,  realizate acum ÔÇô le lipse╚Öte ÔÇ×trecutulÔÇŁ. Nimic nu ├«l indic─â ╚Öi aceasta le frustreaz─â de referin╚Ťa la el. Spectacole de alt─âdat─â care nu-╚Öi arat─â v├«rsta ╚Öi nici nu-╚Öi asum─â ÔÇ×re├«nviereaÔÇŁ. C├«t a╚Ö fi dorit s─â v─âd o imagine a lui Wilson ÔÇô fie juc├«nd rolul acum patru decenii, fie repet├«nd recent ÔÇô, c├«t a╚Ö fi dorit ca secven╚Ťele din Richard-ul de alt─âdat─â s─â fie episodic reluateÔÇŽ Le lipse╚Öte un dispozitiv memorial, ele furnizeaz─â o iluzie a prezentului c├«nd, de fapt, s├«nt fantomele unor alte epoci. Mi-ar fi pl─âcut s─â le v─âd a╚Öa cum Kantor ├«╚Öi privea copil─âria ├«n Clasa moart─â, amestec de prezen╚Ť─â ╚Öi de amintire.  De atunci ╚Öi de acum, la r─âscrucea duratelor. ÔÇ×Nu trebuie s─â ├«nchidem u╚Öa trecutuluiÔÇŁ, auzim ├«n I was sitting, dar ea trebuie s─â fie vizibil─â. U╚Öa mi-a lipsit.

George Banu este critic de teatru. Cea mai recent─â publica╚Ťie a sa: Povestirile lui Horatio, Editura Tracus Arte.

Foto (sus): I was sitting (┬ęLucie Jansch)

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.