Actualizări: eșecuri și reușite. Shylock pe Wall Street

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Actualizări: eșecuri și reușite  Shylock pe Wall Street jpeg

pentru Samy Briss, prietenul meu 

Există actualizări, îndeosebi la operă, unde – strategie evidentă! – se procedează la o operație de chirurgie estetică pentru a „reîntineri“ un text bătrîn, cunoscut și îndelung frecventat. În asemenea cazuri, ceea ce deranjează e caracterul aleatoriu al opțiunii și totodată evidența sa deliberată, explicită, programatică. Există însă și actualizări pertinente, propice unei percepții actuale grație deplasării textului în timp și spațiu. Atunci, prezentul intră într un dialog dialectic cu trecutul, iar scena ajunge la altoirea lor oferind publicului satisfacția de a percepe – fără amputări excesive, nici recuperări abuzive – ambii termeni. Sacrificarea unuia sau altuia nu poate produce decît frustrare sau decepție. Cîteva dintre marile reușite ale scenei contemporane au propus, dimpotrivă, adevărate alianțe „impure“ care tocmai de aceea captivează: noi sîntem făcuți din clipa de azi și din amintirea de ieri. E ceea ce teatrul ne oferă în momentele sale de grație. O asociere a prezentului ai cărui martori sîntem cu memoria ai cărei moștenitori sîntem.

Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare l-am văzut prima oară în anii ’90 cînd, la Paris, Ștefan Iordache, acompaniat de Alexa Visarion, recita monologurile regilor shakespearieni la Teatrul Odéon, iar eu îl abandonam în seara finală pentru a mă duce la spectacolul semnat de Heiner Müller care-l plasa pe Shylock, evreul sfîșiat, în contextul capitalist al Deutsche Bank, noua putere întronizată după căderea comunismului. Actualizare violentă, dar de o forță devastatoare: lupta religioasă devenea aici o luptă financiară. Interpretul „neguțătorului“ era Gert Voss, un mit al scenei germane. Un erou! Mai tîrziu, Peter Sellars, într-o versiune memorabilă, a operat o altă „conversiune“ făcînd din protagonistul semit un capitalist negru: de astă dată conflictul devenea rasial. Și răspundea în mod explicit tensiunilor americane actuale. Alte spectacole au insistat pe „integrarea“ diferenței evreiești ca o formă de apărare, ca o asumare a condiției de exclus a lui Shylock, redus la un ansamblu de stigmate stereotipe: în spectacolul lui Bernard Sobel de la Paris, el își punea o mască de evreu cu „nas coroiat“, în acela al lui Andrei Șerban de la Comedia Franceză își asuma tragic condiția, iar în versiunea lui Ilan Ronen, de la Teatrul Habimah din Tel Aviv, pleca pe drumul exilului ca un „evreu rătăcitor“ al timpurilor moderne. Teatrul modern seduce prin relația constant revizuită între „același“ text și „diferența“ spectacolelor. E ceea ce am resimțit și la Cluj cînd asistam la Neguțătorul… în versiunea lui Gábor Tompa și Dragoș Buhagiar, cu Bogdan Zsolt în rolul protagonistului. O nouă ipoteză, puternică și legitimă. Un Shylock plasat în templul finanței, Wall Street!

Shakespeare își scrie textul, considerat multă vreme un text antisemit, pentru a prezenta durerea disputelor între două grupuri antagonice, al căror conflict ireductibil este exacerbat de „tîrgul“ între Shylock, bancherul evreu, și Antonio, neguțătorul venețian: tîrg de viață și moarte, căci prețul datoriei contractate e o bucată de carne din jurul inimii. Printr o strategie juridică, evreul va pierde procesul, dar va fi totodată despuiat de bunurile sale și mazilit din orașul „antisemit“. Înfrîngere totală!

Spectacolul lui Tompa debutează printr-o serie de cîntece evreiești tradiționale: descoperim astfel o lume plasată sub semnul unei identități spirituale pe deplin asumate. Lume arhaică, concentrată asupra ei însăși, dar căreia apoi, brusc, i se substituie cea tehnologică și glacială a Wall Street-ului. Acolo se fac tranzacțiile actuale fără a se abandona vechile opoziții de confesiune: spectacolul o amintește constant. Shylock, ca un Soros modern – nu e oare și el, azi, denunțat de Orbán ca „evreu“ detestabil? –, domină regatul implacabil al finanței în timp ce Antonio e stăpîn al marilor imprevizibile. El apare ca un personaj frivol și seducător, un „melancolic“ asumat – acesta-i „rolul“ său –, afirmă Antonio însuși, în timp de Shylock se consacră afacerilor și Jessicăi, singurul partener de viață… două lumi ireconciliabile!

Gábor Tompa și András Visky, dramaturgul său, au optat, cu justețe, pentru prezervarea textului cu valorile sale originare, refuzînd modernizarea lui, cu -mici excepții privind sumele de bani și moneda utilizată: dolarii. Astfel, cuvintele lui Shakespeare își păstrează forța intactă, materie poetică neafectată de „actualizarea“ contextului. Și astfel cuvintele, ca un ecou greu de sens, vin de altundeva, dintr-un alt timp, iar decorul – dintr-un prezent explicit, cu pereți transparenți și ascensoare ce ritmează aparițiile personajelor, acordîndu-le adesea și o dimensiune simbolică. Ascensorul, dincolo de mobilitate, capătă și sensul unui deus ex machina modern.

Spectacolul e, în mod explicit, o me-di-tație despre dragoste. Dragostea în variantele ei multiple și diverse, dar de fiecare dată profund sincere, dăruire de sine fără precauții, nici subterfugii. Aici Antonio și Bassanio, prietenul său, se iubesc în mod explicit, dar fără ca relația lor să afișeze o dimensiune homosexuală flagrant agresivă… afectivitatea rămîne dimensiunea prioritară. Apoi Bassanio va rezolva enigmele impuse de tatăl Portiei și, după scene erotice toride, va izbuti să o ia de soție, mariaj ce va produce o nebănuită tristețe. Căci dacă Portia, geniu juridic, îl va salva pe Antonio, prietenul amenințat de Shylock, va descoperi totodată relația ce-i leagă pe amanții care își manifestă explicit pasiunea ce-i animă. Ca judecător abil și subtil, Portia a cîștigat procesul, dar spectacolul ne-o arată, pentru o clipă, derutată de revelația iubirii dintre Antonio și Bassanio, pentru ca apoi, în clipa următoare, să se resemneze și să accepte o căsătorie în trei. Și astfel se asumă o iubire „triadică“, iubire intensă în mausoleul sentimentelor, Wall Street…

Shylock e aici un om rănit, care, conform codurilor ce domnesc în lumea afacerilor, exclude orice tranzacție care ar modifica datele contractului inițial – înlocuirea „bucății de carne“ cu o sumă de bani supraevaluată –, căci el vrea să-și răscumpere suferința, vrea să-i fie plătită excluderea, vrea – în spirit nicidecum christic – să se răzbune. Bogdan Zsolt evită orice retorică a urii, căci ea, în spectacol, nu e decît consecința suferinței resimțite de acest Shylock fără dimensiune de „protagonist“: el pare a fi un personaj al lui Kafka, dar nu supus, ci „nesupus“. Un K… diferit, un K… războinic și învins. Suferința îi va fi extremă după eșecul justiției traficate de Portia, iar Shylock va suporta atacurile fizice, degradante, ale acestor prieteni mediocri reuniți în jurul lui Antonio. Cît de mult l-am iubit atunci! Mai ales cînd, în urma conflictului, el, care s-a prezentat la proces cu capul acoperit de o pălărie neagră, își va pierde kipa și, regăsind-o, călcată în picioare, și-o va pune pe față, o secundă, ca pe o mască. Masca evreului martir. La capătul acestui proces infamant, Shylock apare o ultimă dată în ascensorul imobilizat asemeni unui personaj nocturn și atotputernic, care apoi va cădea vertiginos pentru a dispărea printre noi, spectatorii, care am asistat la distrugerea lui. Martori vinovați!

Pe scenă, în întunericul sălii unde Jessica, fiica lui Shylock care l-a părăsit, e părăsită la rîndul ei, apar lumînări ca într-un vechi ritual evreiesc și spectacolul reface astfel legătura cu începutul: Wall Street-ul e o paranteză și ceea ce contează e această revenire ultimă la identitatea originară. La Peter Sellars se aprindeau stele pe cer, aici se aprind candele. Însingurări mitologice.

Dacă Neguțătorul… a fost repudiată ca piesă antisemită, spectacolul lui Gábor Tompa acuză, explicit, antisemitismul. Cîtă suferință, cîtă complexitate în acest spectacol unde textul e „actualizat“, reușind astfel să deplaseze accentul de la oroarea antisemită la repudierea antisemitismului! Vinovații nu mai sînt aceiași, iar noi resimțim impactul dramatic al acestei mutații. De aceea, poate, cînd Bogdan Zsolt a trecut pe lîngă mine, în sală, soarta lui Shylock m-a tulburat pînă la lacrimi. Și mi-am amintit de Samy Briss, la Iași, în anii ’40. 

George Banu este eseist şi critic de teatru. Cele mai recente lucrări publicate: Scena lumii, anii Dilemei (Editura Polirom, 2017) și Ușa, o geografie intimă (Editura Nemira, 2017).

Foto: Mihaela Marin

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.