Art Safari 2015, cîteva reflecţii

Publicat în Dilema Veche nr. 588 din 21-27 mai 2015
Art Safari 2015, cîteva reflecţii jpeg

Între scandalul lucrării de graffiti cu Sfîntul Gheorghe, care a dispărut subit, şi cel referitor la expoziţia de avangardă românească, curatoriată de Igor Mocanu la Institutul Cultural Român de la New York – scandaluri din care înţelegem clar unde se plasează societatea românească atunci cînd vorbim despre artă (gradul de agresivitate creşte cu fiecare mişcare nedisciplinată a pensulei pe pînză) – şi imediat după deschiderea celei de-a 56-a ediţii a Bienalei de artă de la Veneţia, acolo unde în Pavilionul României este expus Adrian Ghenie, artistul care a atins recordul absolut pentru o vînzare în vara lui 2014 (iar presa românească nu a depăşit încă acest nivel al cifrelor în articolele despre pictorul român), s-a deschis la Bucureşti tîrgul de artă Art Safari, ediţia a doua, între 13 şi 17 mai. Şi s-a suprapus sîmbătă peste Noaptea Muzeelor.

După prima sa „reprezentaţie“ de anul trecut, din cortul sufocant aflat la poalele Muzeului Naţional de Artă al României, de data aceasta este organizat de Ioana Ciocan şi Silvia Rogozea şi s-a plasat într-o clădire istorică a capitalei: clădirea CICLOP, un spaţiu construit la începutul anilor ’20 şi pe care în anii din urmă l-am asimilat cu scena alternativă de graffiti art din Bucureşti. Arhitectul Attila Kim a lucrat cu această clădire şi a adaptat-o nevoilor unui tîrg de artă. Totuşi, lucrări de graffiti au fost păstrate, creîndu-se o tensiune între standurile cu lucrări de vînzare şi memoria unui loc de altfel plin de farmec.

● Clădirea CICLOP ne-a cucerit pe toţi. Mă întreb dacă această plasare strategică a tîrgului de artă acolo nu transformă acest spaţiu într-o simplă carcasă frumos „decorată“ de artiştii veniţi din zona underground pentru nevoile de vînzare ale galeriilor.

● Numele tîrgului a rămas acelaşi: aceeaşi cinică glumă a pieţei de artă ca o junglă, aceeaşi metaforă care plasează arta într-un domeniu, de fapt, veşnic inaccesibil. Aşadar, tîrgul continuă să nu se ia în serios. Nu înţeleg de ce nu poate avea un titlu sobru, care să includă eventual Bucureştiul în el.

● Am apreciat publicitatea mult mai puţin agresivă înaintea şi în timpul tîrgului.

● Ne-am bucurat, de asemenea, de depăşirea discursului „Micului Paris“ de pe website-ul Art Safari. De data asta mesajul e mai simplu, mai clar, mai puţin metaforic şi mai puţin pompos. Cu CICLOP-ul sîntem în plin modernism, nu-i aşa? În acelaşi timp, cine se află în spatele Art Safari?

● Prezenţa muzeelor din ţară la tîrg (Galaţi, Constanţa, Arad, Tîrgu Mureş, Piteşti, Craiova, Rîmnicu Sărat, Centrul Artistic Baia Mare): de ce avem nevoie de aceste expuneri din partea instituţiilor publice? De ce nu ne aflăm în faţa unui tîrg asumat de artă contemporană (şi modernă)? Nu poate funcţiona un tîrg de artă fără această continuă legătură cu patrimoniul? Casele de licitaţii se bazează în primul rînd pe vînzările de artă modernă, pentru artă modernă există o clasă destul de puternică de colecţionari în România, în timp ce pentru artă contemporană publicul trebuie încă format. Dar care este misiunea muzeelor în această schemă a tîrgului de artă? Fără ele publicul nu se arată, fără ele educaţia întru artă românească e incompletă? Sau relaţiile dintre muzee şi vînzare sînt mai subtile de atît? Evident că un iubitor de artă se bucură la vederea unor clasici care altfel îi rămîn inaccesibili, dar am prefera să vedem aceste opere într-un discurs muzeal, la muzeu. De ce trebuie ca la un tîrg de artă să o luăm mereu de la începuturi?

● Standul Artmark: „Grigorescu“. „Tema“ expoziţiei este numele de Grigorescu. De la Nicolae, „tatăl nostru, al tuturor“, pictorul veşnicului Car cu boi, la Octav şi Ion Grigorescu (fraţi) şi Vincenţiu Grigorescu. Ironic, nu? Artmark reuşeşte să ne poarte prin istoria artei româneşti sub semnul acestui nume iconic. O non-expoziţie, care de fapt îţi arată cum funcţionează sistemul: în safari plecăm la vînătoare de nume.

● Etajul trei, Galeria Posibilă: o expoziţie curatoriată de Matei Câlţia, cu concept, cu lucrări de fotografie de Ion Dumitriu, Nicu Ilfoveanu, Bogdan Bordeianu, Bogdan Gîrbovan, Lucian Bran.

n Etajul patru, Galeria „Anca Poteraşu“: Doina Simionescu, Zoltan Bela, Iulian Bisericanu, Matei Bejenaru. O fotografie a acestuia din urmă s-a vîndut la tîrg, un lucru total ieşit din comun: în general se vinde pictura (la orice tîrg de artă), fotografia are colecţionarii ei speciali.

● Acelaşi etaj patru, zona E: Baril, Galeria Nano, Plan B, Superliquidato, Lateral Artspace – un spaţiu comun, pe care cei de la Fabrica de Pensule din Cluj îl împart. Lucrările se topesc în spaţiu, intră în dialog cu zonele de graffiti ale clădirii şi cu „texturile“ sale, nu e nimic ostentativ, e un show bine gîndit, în care uiţi de spaţiul artificial de tîrg, în care operele unor artişti tineri se amestecă cu acelea ale artiştilor consacraţi. E o expoziţie frumoasă, de lucrări şi nu de nume.

● The Space Curated by Art Safari: o idee bună, un spaţiu gol, „pro-bono“, pentru artişti sub 25 de ani. Un spaţiu de joacă, aşa cum îl numeşte iniţiatoarea acestuia, Silvia Rogozea: cu artă care nu e de vînzare. Mai multe tipuri de proiecte s-au desfăşurat acolo în zilele de tîrg. Iată şi unul dintre rezultatele unei cercetări apărute ca urmare a unui performance de Gabriela Mateescu şi Marina Oprea: 291 de artişti bărbaţi expuşi vs 91 de artiste femei expuse la Art Safari.

● Art Dialogue: un spaţiu de dezbateri în jurul artei. În cea din urmă discuţie, de duminică după-amiază, s-au pus cîteva probleme referitoare la nevoia unui tîrg de artă în România. „E o idee bună un tîrg de artă aici?“, întreabă întemeiat moderatoarea mesei rotunde, jurnalista Mihaela Dedeoglu. Galeristul Hans Knoll mărturiseşte că şi-a pierdut interesul pentru tîrgurile de artă, că acestea sînt foarte scumpe. Iar pentru ele ai nevoie de o scenă de artă dezvoltată. Dar că ele reprezintă şi primul pas pentru stabilirea unui dialog coerent cu potenţialii colecţionari, pe care trebuie să îi educi. Ne vedem aşadar la anul. Şi poate cu un public mai mare în spaţiile de artă contemporană şi de-a lungul anului. Arta contemporană românească nu e deloc doar un safari…

Daria Ghiu este critic de artă.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.