Agi-agi la pungă de plastic

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Agi agi la pungă de plastic jpeg

„Să ştiţi că eu chiar aştept ziua în care vă voi cere doar ziare, nu şi ţigările“, i-am spus zîmbind, acum cîteva zile, amabilului domn de la toneta din intersecţie. Nu schimbăm de regulă prea multe cuvinte, mai mult zîmbete la obiect. Dar în dimineaţa aceea a zîmbit mai larg, a ridicat glumeţ indexul şi mi-a zis ceva atît de frumos şi de narativ, încît mi-a înseninat complet ziua: „E ziua în care vin peştii!“ Sînt rare momentele de acest fel, şi tocmai de aceea cred că merită amintite, mai ales cînd încerci reintegrarea, după mulţi ani petrecuţi departe de casă. Grea misie reintegrarea asta, mai ales cînd uiţi să zîmbeşti. 

De cîte ori ajung la supermarketul din colţ şi vînzătoarele au diverse „acţii şi reacţii“, ca să citez vorba mucalită a unui profesor al meu, îmi vine în minte imaginea pe care numai Selma Iusuf o putea descrie, cu o pungă de fructe care se rupe fix „la pont“, cu împricinatele care se rostogolesc sub podeţul comunicaţional al tejghelei, într-o mică livadă imaginară, şi ziua are brusc mai mult „ambîţ“ şi zîmbete. 

Micile ficţiuni de acest tip ale cotidianului sînt, cred, tot farmecul, şi atunci cînd pleci într-o călătorie. Sau ale adaptării, atunci cînd locuieşti acolo mai mult timp. Nu cred că e numai o chestiune lingvistică să ştii limba ţării atît de bine încît să poţi înţelege, ca acasă, că e „ziua în care vin peştii“. Cred că nu e călător să nu aibă poveşti cu vînzători, taximetrişti, şoferi, gardieni cu „chitanţier“, mai mult sau mai puţin veseli, ai cotidianului local, vizitat sau locuit temporar. Îmi vine acum în minte povestea cu care îi amuzam de fiecare dată pe studenţii mei coreeni, care mi-o cereau repovestită ori de cîte ori le mai ziceam din aventurile adaptării locale. Noaptea, pe una dintre autostrăzile lor panglică lată, într-un taxi care mergea cu peste 150 la oră (odată scăpaţi din chinga unui ambuteiaj, cei mai mulţi coreeni conduc cu o viteză şi o impredictibilitate demnă de antrenamente NASA cu Borat pe post de cobai). Un şofer prea de tot amabil, cu aproape tot corpul întors spre bancheta din spate, în neabătut slalom, el exersîndu-şi o engleză cu

de roboţel setat pe zîmbet, eu – muşchii superiori ai zenului antipanglică cu vertij. Dom’le, cum să zic, omul nu-şi lua ochii de la mine, să şi-i pună şi el măcar cîteva secunde reconfortante pe „panglică“. Şi mai era şi destul de scund, încît să aibă mizericordia să lase să se vadă, întors cum era, şi altceva decît ameninţătorul volan lăsat în voia unei teleghidări ireale. Nici o milă, numai

-uri zîmbicioase. „Where are you from? (hip-hip-hurray) Mikuk? NOOO?!“ „Rrrohmania...“ (zen concentrat doar în circuitele inferioare). „Ruuumania?! (hip-hip-hip) Aaaaah!!! Ceacecu, Nadiaaa, Agi-agi, agi-agi, iu nău (hurray!!!)?“ „I know!!!“ apuc să tai un răspuns printre

-urile lui şi bipurilor mele, care luau deja tot aerul taxiului. 

Nu ştiu cum am ajuns de la Bundang la Daesong în acea noapte, dar ştiu că am ajuns întreg, pentru că la 7-Eleven-ul din colţul cartierului,

-ul vînzătoarei din tura de noapte a sunat de la uşă, parcă mai plin de speranţă. Alt personaj şi acea vînzătoare. Tare dragă mi-era. Micuţă, fragilă, cu ochelari care încadrau nişte ochi frumoşi – dar cu o privire cam fixă –, şi mai mari decît zîmbetul (ceea ce în Coreea, vă rog să mă credeţi, este o raritate cît un dublu axel cu triplu tulup, bis). Dar mi se părea prea de tot politicoasă. Ajungeam mereu la ea noaptea şi, de la salutul cîntat, cu plecăciuni cu tot, de cînd auzea uşa cu clopoţei de vînt deschizîndu-se, mi se trăgea o împiedicare cu care trebuia să mă lupt printre cele două culoare îngrămădite ale micuţului magazin. Fixă era privirea însă pe mine. Ca să scap, voiam să intru val-vîrtej în magazin, să scanez rapid galantarele, să fac un flic-flac printre frigidere şi jap!, out cu mine.

Îmi ieşea doar valul intrării şi rămîneam cu vîjul interior. Şi, fireşte, se vedea. Mă urmărea, destul de temător, o simţeam din toţi porii, cum mă prefac că mă uit puţin, cît să-mi trag sufletul, pe la cutiile de supe instant cu

, cum iau cu mîini tremurate cam ce apucam, nici nu mai conta ce. Îmi rezervam toată energia momentului pentru a înfrunta cu un zîmbet mînzesc zîmbetul ei,

. Îmi fixam a salvare privirea pe mîinile ei, care ţineau deja pregătită punga albă de plastic în care aşeza apoi uşor repezit „comerţul“ căzut astfel victimă dansului cu politeţea excesivă pe care localnicii o au uneori faţă de „adaptaţi“.

-ul de la sfîrşit, din ambele laturi ale tejghelei, suna mai degrabă a uşurare decît a mulţumire. Cred că ne-a luat cîţiva ani să ajungem la un sincron al unui zîmbet firesc. 

Cît era ea de excesiv-politicoasă, un lucru ştiu sigur: aş fi vrut să vorbim un pic mai mult, să o întreb dacă feliile de şuncă presată Lotte merg mai degrabă cu

-ul de apă, cu cel proaspăt sau cu cel fermentat şi puţitor cît un butoi de varză lăsat peste vară la soare, sau cu baghetele

Nu ne-a ieşit. Dar mai ştiu acum un lucru: pungile de la ea, cu toată vria cumpărăturilor la foc continuu, nu s-au rupt niciodată. Şi tot de plastic erau şi alea, fir-ar ele de pungi să fie! 

Am tot căutat fotografia cu mine şi cu ea, de dinainte de plecare. Nu am găsit-o, sper că nu s-a supărat că am povestit aşa şi de aceea. Dar vă rog să mă credeţi: e tot un vis şi-o armonie,

-uri incluse.  

Foto: B. Tănase

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.