Un an editorial „călduț“

Publicat în Dilema Veche nr. 778 din 17-23 ianuarie 2019
Un an editorial „călduț“ jpeg

Din punct de vedere al incursiunilor livrești în istoria recentă – secolul 20 și ce s-a mai scurs din secolul 21 – anul 2018 nu a fost nici prea-prea, nici foarte-foarte. S-au dus de ceva vreme perioada manuscriselor ținute la sertar și cea oarecum suprapusă a recuperărilor din zona cărților cu interdicție în România comunistă. Și nu mai sîntem nici într-un an de grație, cum a fost 2008, cînd apărea în românește Epoca postbelică a lui Tony Judt. În așteptarea unor mari lucrări, trăim din reeditări – și din cîteva excepții.

În ordine inversă. Excepțiile ar fi cele cîteva monografii de care, grație eforturilor de PR, a auzit și vizitatorul obișnuit al tîrgurilor de carte din acest an. De exemplu, volumul lui Oliver Jens Schmitt despre viața lui Corneliu Zelea Codreanu. Un subiect la modă, ținînd cont că anul trecut de aceeași temă s-au mai ocupat și alții, printre care Tatiana Niculescu. Autoarea și-a continuat investigațiile arhivistice și ulterior, în 2018, ele s-au concretizat într-un alt volum biografic original, despre viața lui Arsenie Boca, spre nemulțumirea unui segment de hagiografi autodeclarați ai celui ce a fost supranumit de evlavia populară „Sfîntul Ardealului“. O altă lucrare originală apărută anul acesta e cea a lui Apostolos Patelakis, despre războiul civil din Grecia (1946-1949) de care nici românii nu au fost străini. Din zona adiacentă a memoriilor, Viața mea ca spioană scrisă de Katherine Verdery și publicată anul acesta în românește este o altă apariție editorială notabilă. Și dacă tot am ajuns la traduceri, menționez și cartea despre istoria Ucrainei scrisă de istoricul Serhii Plokhy. Bineînțeles că nu îmi închipui că sînt în stare să fac o listă completă a lucrărilor din domeniul delimitat mai sus, nici măcar a celor mai importante. Dar titlurile menționate au și subiectiva calitate că au fost semnalate și la rubrica de față, intitulată inspirat (deci nu de mine) „Pe de altă carte“.

Mai departe, după „excepțiile“ menționate voi enumera cîteva reeditări. Pentru că, uneori, reeditările pot fi la fel de importante ca impact precum lucrările originale. Pe repede-înainte: Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944“; Lavinia Betea, Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist; de aceeași autoare, dar în calitate de coordonatoare, 21 august 1968. Apoteoza lui Ceaușescu; Nikolai Vasilievici Sablin Călătoria prin Eldorado. Zece ani în lagărele sovietice; Alexandr Zinoviev, Homo sovieticus sau Primo Levi, Mai este acesta oare un om?. Aici ar fi de menționat, chiar dacă e la bază un roman, inspirat din viața reală, și reeditarea lui Hans Fallada, Fiecare moare singur, despre dizidență și represiune în anii de glorie ai lui Hitler. Cartea a fost tradusă prima oară în româneşte la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă în... 1951.

Dar ocazii ca, din acest punct de vedere editorial particular, anul 2018 să fi putut arăta mai bine au fost. Mă refer la aparițiile din Statele Unite sau Europa occidentală, care nu au apucat a fi traduse în românește. Îmi vin două exemple în minte. Unul este deja din 2017, spre sfîrșitul anului. Este vorba de Red Famine: Stalin’s War on Ukraine a jurnalistei și istoricului Anne Applebaum (în traducere s-ar putea spune: „Foametea Roșie: Războiul lui Stalin împotriva Ucrainei“). Anne Applebaum nu e străină de peisajul editorial românesc, ea avînd deja publicate aici cărțile despre Gulag și despre instalarea regimului comunist în unele țări est-europene (Polonia, Germania de Est și Ungaria).

Celălalt volum a făcut deja vîlvă destulă peste Ocean – și nu numai. El iese din tipicul urmat pînă acum, dar dă seamă, fără îndoială, de profilul istoriei recente mondiale. Mă refer la Bob Wood-ward Fear: Trump in the White House. Ecourile investigației veteranului jurnalist care a declanșat scandalul Watergate au ajuns și în presa din România, surprinsă astfel în postura de a comenta pe marginea unei cărți care nu a apucat să vadă „lumina tiparului“ în România. Partea bună e că în zilele noastre încă poți comanda cărțile pe Internet, iar dacă optezi pentru varianta electronică, te poți pune aproape imediat pe citit. 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Imagini halucinante în trafic. Un bărbat s-a urcat pe capota unei mașini pentru a o distruge. Reacția Poliției VIDEO
Vineri, 15 martie 2024, imagini de coșmar au fost surprinse în traficul din Sibiu. Un bărbat s-a urcat pe o mașină, pe care a distrus-o cu picioarele și cu un coș de gunoi. Incidentul nu a fost singular.
image
Mărarul, salata și roșiile – trufandalele cu cele mai multe pesticide. Reacția legumicultorilor: Sunt din Turcia
O analiză a Autorității Naționale Fitosanitare arată că în peste 40% din legumele românești sunt urme de pesticide, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis.
image
Soția unui român a înlocuit-o pe Prințesa de Wales la parada de Ziua Sfântului Patrick VIDEO
Gărzile irlandeze i-au adus un omagiu colonelului lor absent, Prințesa de Wales, în timpul paradei anuale de Ziua Sfântului Patrick din această după-amiază.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.