Cînd America descoperă Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
Cînd America descoperă Europa jpeg

● James O. Noyes, România, țară de hotar între creștini și turci: cu aventuri din călătoria prin Europa Răsăriteană și Asia Apuseană, traducere din limba engleză și note de Eugen Popa, însoțită de ilustrații, Editura Humanitas, 2016, 352 de pagini.

Osul de colonist curios nu piere, chiar dacă tocmai a dat de un ditamai continent. Așa și cu James Oscar Noyes, ai cărui părinți nici nu s-au așezat bine în Lumea Nouă, că el a și pornit mai departe. Și cum America îi părea probabil deja prea familiară, imediat după ce a terminat medicina la Harvard s-a îndreptat către exoticul Imperiu Otoman. Aici tot unul de-al lui, un occidental, Mazar Pașa, pe numele lui de britanic și de botez Stephen Lakeman, comandant militar otoman la București și ulterior discret fondator al liberalismului românesc, îi făcuse rost de o slujbă – și anume de chirurg în armata sultanului, chit că turcii, musulmani fiind, nu acceptau intervențiile chirurgicale, după cum însuși doctorul nostru mărturisește.

Dar, oricum, profesia era pentru James Noyes mai mult o acoperire; de fapt, el făcea jurnalism, aparent ca hobby, în fapt ca preocupare de bază. În peregrinarea lui trimite relatări din Turcia, Palestina și Egipt pentru publicații americane precum New York Tribune și Detroit Free Press, pentru ca obiceiul să nu îi dispară nici cînd s-a întors acasă și a început Războiul de Secesiune; atunci a devenit corespondent de front la Associated Press. De pe urma acestei neliniști ereditare, combinate cu o predispoziție la observație și înțelegere, ultima bazată și pe o educație de factură clasicistă, a rezultat prima lucrare a unui american despre România, pe atunci aflată mai ales sub forma principatelor încă neunite. Nu va fi ultima, desigur; am mai scris în Dilema veche despre jurnale de ambasadori americani la București de la începutul secolului XX, W. Culbertson și A. M. Owsley, care au prefațat memoriile altor diplomați americani, mai recenți, precum David Funderburk și Alfred Moses.

James Noyes descinde pe Dunăre în jos, prin Ungaria, Serbia, pe la Porțile de Fier și Vidin pînă la Rusciuc, actualul Ruse bulgăresc, unde fu martor pentru prima oară la mobilizarea de război. Se întîmpla în 1854, cînd în Valahia abia se consumaseră sîngeroasele preliminarii ruso-turcești ale Războiului Crimeii, mai ales prin luptele de la Cetate și Giurgevo – Giurgiu de astăzi. Tot pe atunci, un alt tînăr, de aceeași vîrstă cu James Noyes, părăsea Bucureștiul odată cu trupele ruse din care făcea parte, după o primă și ultimă ședere, de cîteva săptămîni, în țările române; îl chema Lev Tolstoi. Pe rus însă îl preocupau altele, ci nu spectacolul principatelor române, și n-a lăsat însemnări de pe urma călătoriei sale pe-aici.

Ne mulțumim cu mărturia lui James Noyes, care te duce cu gîndul la faptul că Războiul Crimeii a constituit la rîndu-i un fel de preliminarii pentru Primul Război Mondial, prin numărul mare de etnii implicate în virtutea faptului că lupta se purta între două imperii. Iată cum descria el doar partea otomană a beligeranților, tabăra militară de lîngă Rusciuc, aflată în așteptarea trecerii Dunării spre București: „Ca și pe ulițele înguste ale Rusciucului, n-am putut să nu mă minunez de marea varietate de rase și costume. Evrei, greci și armeni se amestecau cu turci în straie lungi și cu bulgari cu căciuli de oaie și veșminte barbare. Ici, o companie de ridicoli nizami preceda rînduri de egipteni, iar colo, escadroanele tuciurii ale beiului din Tunis veneau în urma cetelor de arnăuți și munteni din Asia. Privirea se oprea ba asupra unui șeic arab cu un grup alcătuit din războinici negricioși și derviși, (...) ba asupra unei căpetenii circaziene, sălbatice și neîmblînzite ca un șoim de pe stîncile sale natale. Ofițeri francezi, englezi, unguri și polonezi complicau și ei acest tablou bizar al naționalităților”.

Tot acest tăvălug urma să traverseze teritoriile principatelor, trecînd peste un alt amalgam etnic, cel autohton. James Noyes remarcă în multe locuri „daco-romane” prin care trece diversitatea populației întîlnite, printre alții fiind vorba de greci, ruși, italieni, austrieci, turci și țigani – despre ultimii autorul nostru scriind la un moment dat și o lucrare dedicată. Însă întîlnirea cu valahii majoritari este șocantă, pentru el, dar probabil și pentru majoritatea cititorilor de astăzi. După tocmirea surugiilor, care urmau să îl poarte de la Giurgiu la București, a pornit spre marginea orașului, spre ceea ce părea „cumpăna unei fîntîni”, dar care s-a dovedit apoi a fi „un fel de barieră”. „Am împietrit de uimire. Dintr-o gaură săpată în pămînt s-a ivit un om și ne-a cerut pașapoartele. Privind în jur, am observat două-trei ridicături conice ca niște mușuroaie de furnici, care aveau cîte o gaură largă într-o parte. «Ce-i cu movilele astea?», am întrebat. «Sînt casele valahilor. Țăranii le numesc colibe. O să le vedeți peste tot în Principatele Dunărene», veni răspunsul”. Și într-adevăr, pe tot parcursul călătoriei sale prin țară, le remarcă fără întrerupere. Coliba devine un fel de emblemă a călătoriei lui James Noyes, de care se minunează de fiecare dată cînd o pomenește.

Americanul s-a documentat amănunțit la punerea în ordinea de bun de tipar a însemnărilor sale; vreo duzină de cărți despre principate i-au stat probabil pe birou cînd le-a scris, cîțiva ani mai tîrziu, în tihna de-acasă. Dar printre reproducerile bibliografice se găsesc și impresiile personale. De pildă, cele despre București, la care observă în principal comunul trafic infernal, din motive diferite de cele de azi: străzile erau pline fie de praf, fie de noroi, în funcție de data la care a plouat ultima oară. Remarcă, precum alți protestanți americani ajunși ulterior aici, superstițiile și primitivismul cultului „grecesc”, cum îl numește el; sau sărăcia alimentară a valahilor; lenevia bărbaților și hărnicia femeilor. Slujbaș totuși otoman, James Noyes identifică la valahi o aversiune generalizată la adresa rușilor, care în ultima sută de ani ar fi jefuit țara sistematic. Concepută ca o lucrare care să le arate americanilor tărîmuri îndepărtate și exotice, cartea lui James Noyes se întoarce să le arate românilor de astăzi cum au fost ei percepuți odată, pe vremea colibelor valahe pe deasupra cărora treceau armatele imperiale.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.