În 2019 am pierdut un mare poet, Emil Brumaru (25 decembrie 1938 – 5 ianuarie 2019), şi o mare traducătoare, Micaela Ghiţescu (18 iulie 1931 – 13 mai 2019), arestată politic în 1952 şi victimă a torţionarului Vişinescu, filoloagă şi traducătoare din portugheză, spaniolă, franceză, germană şi engleză, a condus revista Memoria vreme de aproape două decenii.

Începutul anului i-a adus lui Mircea Cărtărescu distincţia „Omul cu dileme“ acordată de revista noastră, iar pe final de an traducerea în franceză a romanului Solenoid, realizată de Laure Hinckel pentru Editura Noir sur Blanc, a continuat în nota de triumf a ediţiilor catalane şi spaniole de anul trecut: două premii – Millepages şi Transfuge – şi o nominalizare pentru Médicis Étranger.

Conform unui proiect legislativ, anul 2019 ar fi trebuit să fie Anul Cărții, celebrat printr-un program naţional de evenimente, desfăşurate în unităţile de învățămînt primar și gimnazial, cu scopul de a promova lectura. Nu s-a întîmplat mai nimic, în schimb, pe final de an, România a obținut un punctaj foarte slab în clasamentul PISA (locul 47 din 79 de țări), cu un nivel al analfabetismului funcțional de 44%, cel mai ridicat din ultimul deceniu. Rezultatele sînt sub media europeană, oricum mai slabe comparativ cu testările precedente, la toate cele trei domenii – citire, matematică și știință (de altfel, în manualul de limba română de clasa a IV-a, Editura Intuitex, copiii învaţă despre energiile mistice subterane din munţii Bucegi). De altfel, repeziciunea cu care s-au perindat miniștri la Cultură și Educație numai în ultimii doi ani (Năstase, Vulpescu, Romașcanu, Ivașcu, Pop, Popa, Andronescu, Breazu, Valeca, Anisie, Gheorghiu) a fost egalată doar de incompetența lor, meschinăria și/sau agramatismul lor. Practic, în Anul Cărţii, cu un prim-ministru analfabet, aflat în funcţie vreme de doi ani, şi cu întoarcerea la manualul unic, aproape jumătate din elevii ieşiţi de pe băncile şcolii nu înţeleg ce citesc.

Dar cum au celebrat excelenţa în cultură în 2019 instituţiile-fanion? Două exemple. Anul trecut, Muzeul Național al Literaturii Române a oferit distincţia „Centenarul Marii Uniri“ („pentru întreaga operă dedicată națiunii și culturii române“) academicienilor Eugen Simion şi Răzvan Theodorescu. Anul acesta, la 28 noiembrie, juriul Premiilor aceluiaşi MNLR, în frunte cu acad. Eugen Simion (alături de Mircea Martin, Silviu Angelescu, Caius Dobrescu şi Ioan Cristescu), a acordat Premiul „George Călinescu“ – pentru întreaga activitate „domnului acad. Răzvan Theodorescu“. (Anul viitor, juriul condus, cel mai probabil, de acad. Răzvan Theodorescu îl va premia pe acad. Eugen Simion.) Altfel, destinate edițiilor critice şi volumelor de memorialistică, istorie literară, filologie clasică şi eseu critic, Premiile MNLR au fost acordate, pe drept, volumelor: Școala Ardeleană (antologie de texte alcătuită și coordonată de Eugen Pavel, Fundația pentru Știință și Artă), Bulevardele vieții de Sanda Golopenția (Spandugino), Despre considerare de Bernard din Clairvaux (traducere de Florina Ion, Polirom) şi Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice de Paul Cernat (Polirom).

Premiul Cartea Anului decernat, săptămîna trecută, de revista România literară (cu un juriu format din Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Cristian Pătrăşconiu şi Angelo Mitchievici) a revenit cărţilor Poezii. 1971-2018, antologie de Adrian Popescu (Şcoala Ardeleană) şi Eminescu, poem cu poem. Postumele de Alex. Ştefănescu (ALL). Altfel spus, în 2019 cele mai bune cărţi au fost două antologii, una de poezie de autor, cealaltă de poezii eminesciene comentate pe înţelesul elevilor în curs de analfabetizare. Nu că celelalte cărţi nominalizate ar fi fost alese cu mai multă obiectivitate, luciditate critică ori în baza originalităţii! Revista şi-a premiat şi redactorul anului (Daniel Cristea-Enache), iar împreună cu Uniunea Scriitorilor a desemnat lunar un Scriitor al lunii, apoi, la finalul anului, un Scriitor al anului (Gabriela Adameşteanu). De menţionat că această inflaţie de premii este întreţinută de jurii care au în comun, toate, un scriitor premiat în trecut cu toate aceste premii (Gabriel Chifu). Pentru o revistă care practică cu tot mai multă pricepere plata poliţelor şi autoomagierea, în primele luni ale anului a propus şi două liste presupus canonice: 100 de cărţi de proză/poezie în o sută de ani (1918-2018), liste arbitrare şi discutabile, măcar prin faptul că, în viziunea colaboratorilor revistei, aparent nu s‑a mai scris nimic notabil în ultimele două decenii. Aceste liste ar putea fi însă un bun punct de plecare, dacă ar interesa pe cineva să le discute/corijeze/amendeze.

Şi acum premiile cu relevanţă – de la cele recent acordate înapoi.

Prima ediţie a Premiului Cartea Discretă a anului 2018 (juriu: Simona Sora, Ciprian Măceşaru şi Radu Vancu) a distins cărţile Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru de Ion Vianu, Polirom, şi Sebastian de Gelu Diaconu, Cartier (nominalizări: Terasa Fericirii de Lavinia Bălulescu, Polirom, Spre partea cealaltă. Proza lui Gellu Naum de Marieva Ionescu, Tracus Arte, şi Cîinele de bronz de Emanuela Iurkin, Cartier).

A treia ediţie a Premiului național pentru literatură tînără „Nepotu’ lui Thoreau“ (juriu: Ștefan Baghiu, Horváth Benji, Karácsonyi Zsolt, Szántai János, Mihnea Bîlici, Rareș Moldovan și Ovio Olaru) a premiat la proză romanul Sonia ridică mîna de Lavinia Braniște, Polirom (nominalizări: Părinți de Diana Bădica, Polirom, şi Expres de Mihnea Mihalache-Fiastru, Curtea Veche); la poezie Minunata lume Disney de Elena Vlădăreanu, Nemira (nominalizări: Berlin de Krista Szöcs, Nemira, şi Thanato Hotel de Livia Ștefan, Casa de editură Max Blecher); la debut în proză romanul Aporia (Dezbărații) de Oana Uiorean, frACTalia (nominalizări: Trilogia sexului rătăcitor de Cristina Vremeș şi Tonomatul de Andrei Panțu, ambele Humanitas); la debut în poezie Jes de Jesica Baciu, Nemira (nominalizări: Industria liniștirii adulților de Anastasia Gavrilovici, Casa de editură Max Blecher, şi Fetele visează electric de Monica Stoica, Charmides). Premiul pentru literatură maghiară l-a obţinut cartea Tavasz lesz, Corina de Botond Fischer.

A doua ediţie a Premiilor „Sofia Nădejde“ pentru literatură scrisă de femei (juriu: Grațiela Benga, Cosmin Ciotloș, Bogdan Coșa, Mihai Iovănel, Andreea Mironescu și Adriana Stan) a premiat la poezie 40. să înceapă jocurile de Cristina Ispas, frACTalia (nominalizări: Thanato Hotel de Livia Ștefan şi Fraht de Rodica Draghincescu, ambele Casa de editură Max Blecher; Soldat. Umbre ale trecutului pe cîmpul de luptă de Angela Marcovici, frACTalia, şi Berlin de Krista Szocs, Nemira), la proză romanul Părinți de Diana Bădica, Polirom (nominalizări: Cine locuiește la subsol de Diana Geacăr, Paralela 45; Noaptea dintre lumi de Irina Georgescu Groza, Nemira; Cartea Numerilor de Florina Ilis şi Ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat de Alina Nelega, ambele Polirom), la debut-poezie Jes de Jesica Baciu, Nemira (nominalizări: Noțiuni elementare de Irina-Roxana Georgescu, Cartea Românească, şi Acordor de teremin de Daniela Hendea, frACTalia) şi la debut-proză romanul Trilogia sexului rătăcitor de Cristina Vremeș, Humanitas (nominalizări: Papa Nicolau și alte povestiri foarte, foarte scurte de Roxana Dumitrache, Polirom, şi Aporia (Dezbărații) de Oana Uiorean, frACTalia). Adriana Babeți a primit Premiul Special pentru o Literatură fără Granițe, iar Maria Manolescu – Premiul pentru dramaturgie acordat de publicația scena.ro.

A doua ediţie a Premiului Iocan pentru Cartea de proză scurtă a anului 2018 (juriu: Cristian Teodorescu, Florin Iaru, Dan Pleşa, Marius Chivu şi Gianina Cărbunariu) a fost acordat volumului Cine locuiește la subsol de Diana Geacăr, Paralela 45 (nominalizări: Cele mai tîmpite momente de Mircea Daneliuc, Polirom, Zeppelinul piticului de Marian Ilea, Paralela 45, Anotimpuri care nu se repetă de Ion Pleşa, Nemira, şi Guadalajara de Iulian Popa, Humanitas, ultimii doi debutanţi).

A şaisprezecea ediţie a Premiului Naţional de Proză Ziarul de Iaşi (juriu: Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Doris Mironescu, Antonio Patraş şi Alexandru Călinescu) a premiat romanul Transparenţă de Radu Vancu, Humanitas (nominalizări: Grădina de sticlă de Tatiana Ţîbuleac, Cartier, Rezidenţi în Casa Visurilor de Radu Aldulescu, Hyperliteratura, Matriarhat de Cristina Andrei, Nemira, Capătul drumului de Liliana Corobca, Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi de Bogdan Suceavă, Jimmy de Mihai Buzea, Umbra pierdută de Carmen Firan, toate Polirom, O formă de viaţă necunoscută de Andreea Răsuceanu şi Şapte octombrie de Vlad Zografi, ambele Humanitas).

Dacă regulamentul acestui premiu prevede ca un autor odată premiat să nu mai fie niciodată nominalizat (nu valoarea cărţilor contează, ci autorii nepremiaţi), regulamentul Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ pentru Opera Omnia prevede ca scriitorul să fie obligatoriu prezent la gala din Botoşani. Aşa se face că, anul acesta, poetului Constantin Abăluţă (n. 1938), octogenar şi bolnav, incapabil să ajungă la festivitate, i s-a retras premiul cu o seară înainte de gală, premiul fiind „transferat“ mai tînărului Liviu Ioan Stoiciu (n. 1950). Şi ca şi cum situaţia n‑ar fi fost suficient de ridicolă (dacă nu de‑a dreptul inumană), organizatorul galei (Gellu Dorian) şi juriul (Nicolae Manolescu, Matei Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ioan Holban) l-au somat pe poetul „premiat iniţial“ să restituie banii deja transferaţi în contul bancar (7.500 de euro) pentru a fi redistribuiţi poetului „premiat definitiv“. O altă anomalie a acestui premiu fiind faptul că există o listă de nominalizaţi, listă refăcută anual conform capriciilor juriului, cu reluarea unor nume, ceea ce face – caz unic în lume – ca la distincţia Opera Omnia să existe în fiecare an scriitori merituoşi perdanţi.

Şi cîteva lucruri bune. Revista Transilvania & Muzeul ASTRA din Sibiu au realizat primul muzeu digital al romanului românesc de secol XIX: peste 160 de romane din acea perioadă au fost scanate și prelucrate digital, proiectul (finanţat de AFCN şi disponibil pe site-ului revistei) continuînd anul viitor cu romanele din prima treime a secolului al XX-lea.

Anul acesta au debutat două festivaluri literare: Short Fest – festivalul de proză scurtă (7-9 noiembrie), organizat de Librăriile Cărtureşti şi de revista Iocan concomitent în cinci oraşe româneşti (Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Chişinău) şi Festivalul Internațional de Poezie „Ion Monoran“ (14-16 decembrie), organizat de Asociația Memoria Culturii în parteneriat cu Asociația 2021 Timișoara Capitală Culturală Europeană (adică Loredana Târzioru, Daniela Rațiu și Robert Șerban) la 30 de ani de la Revoluția din 1989.

(va urma)