Baladă pentru un e-book reader

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

De cînd îmi folosesc telefonul mobil doar în caz de pericol extrem, calamităţi naturale sau cînd vreau să dau de fiică-mea, am început să primesc scrisori. Cele mai multe, desigur, prin poşta electronică, dar unele chiar pe hîrtie, ca în secolul trecut. Cînd încerci să renunţi la ceva (vezi paradigma francofonă din blogosferă vivre sans television, sans ordinateur, sans portable, sans frontières, sans amis) lucrurile se compensează cumva, chiar dacă iniţial o iau razna. Aşadar, printre scrisorile (compensatorii) ale săptămînii trecute, a fost una cu atît mai interesantă cu cît am dat de ea de-a dreptul în pagina a doua a revistei Dilema veche. Am citit-o, astfel, nu ca pe o scrisoare personală, ci, fatalmente, ca pe un exerciţiu publicistic şi retoric, un comentariu (binevenit) la un alt exerciţiu, şi el publicistico-retoric. 

Domnul Mihai Idu, vechi cititor al Dilemei..., ale cărui comentarii le-am citit adesea cu plăcere, comentează, în scrisoarea pe care mi-o adresează, un articol al meu de acum cîteva săptămîni, Eleva Dora dintr-a VII-a, în care era vorba despre felul în care citesc adolescenţii, despre ce citesc şi mai ales (întotdeauna mi-a plăcut să fac pe profesoara!) despre ce cred eu că ar trebui ei să citească. E un subiect destul de sensibil (nu doar pentru părinţi), cum am aflat şi din multele mesaje sau comentarii pe care le-am primit între timp. 

Trei chestiuni mi se par semnificative în scrisoarea dlui Mihai Idu. Mai întîi, faptul că, din articolul meu, dl Idu ajunge la concluzia că „fiica mea, Dora“ (un personaj, vă asigur) nu citeşte. Dar personajul pamfletului meu citeşte, dle Idu! Citeşte enorm, uneori prea mult, şi-a făcut chiar o bibliotecă proprie, bate librăriile cu amicii, iar dacă o prinde ploaia pe Calea Victoriei, îi place să se scufunde într-un fotoliu de la etajul Librăriei Kreţulescu şi să... citească. Mi-a monopolizat locul de citit de-acasă, mi-a zeciuit cărţile din bibliotecă, mi-a luat toate volumele de poezie apărute în ultimii ani la Cartea Românească (cu CD cu tot), dar şi ce i-a plăcut din colecţia „Prima dată“ de la ART. Citeşte, dar nu citeşte nimic din ce-i recomand eu. Pentru un medic, asta ar fi ca şi cum copilul lui n-ar lua ibuprofen pentru febră pentru că i l-a prescris el. Am încercat şi invers: lasă asta pentru mai tîrziu, pe asta n-o s-o guşti acum, ce-ţi trebuie ţie acum Viaţa amoroasă de Zeruya Shalev sau Junkie de Burroughs, ce Trilogie trandafirie vrei tu acum, cînd anul trecut citeai Harry Potter?! N-a mers nici aşa, nu merge nici una dintre prescripţiile sau interdicţiile pe care le imaginez cu un singur scop: să o ajut să-şi facă o cultură generală armonioasă şi să nu pierd legătura cu ea. Vă amintiţi vorba lui Matei Călinescu din Jurnalul lui M: „Îmi pare rău că Matthew nu va putea citi niciodată Război şi pace“. Cîţi dintre copiii de azi care pot citi Război şi pace mai au chef s-o facă? 

A doua chestiune ţine de tonul personal al articolului meu. V-a plăcut şi mă asiguraţi că veţi rămîne cititor fidel al revistei (y compris al articolelor mele) atîta timp cît „textele vor vorbi despre experienţe personale sau vor desena amplasări subiective în tranşee generale“. Vă interesează strict priza directă, „fragmente de memorie, scrise de persoane vii“. În acest punct, mă tem că sîntem pe poziţii diferite, deşi rubrica mea se referă (mai ales) la biografii, memorii, jurnale. Dacă citiţi de multă vreme Dilema veche, nu se poate să nu fi observat că a existat întotdeauna un echilibru strict între priza directă şi cea indirect-impersonală. Că au existat întotdeauna texte ce exaltau propria experienţă (sau doar o mimau, din spatele unui ego ce nu era biografic, ci retoric şi literar), dar au existat tot atîtea texte de analiză, de sinteză, de reflecţie generală care structurau substanţa şi direcţia revistei. Cînd am început să scriu la Dilema, mai ales în cadrul dosarelor, echilibrul acesta era la fel de important ca „dilema“ pe care o construiau textele. Dar la fel era şi în cazul celor mai multe dintre rubricile specializate. Mai ţineţi minte rubrica economică a dlui Adrian Vasilescu? L-aţi surprins vreodată povestindu-şi aventurile... financiare? Vă amintiţi vreun articol de politică externă al Magdalenei Boiangiu în care să primeze experienţa nemijlocită? În orice revistă cu pretenţii există euri mai pronunţate, care îşi asumă natural eul confesiunii, al experienţei directe, al subiectivităţii semnificative. Dar şi autori care preferă impersonalul studiat, autoritatea informaţiei filtrate şi a demonstraţiei inteligente. Important e echilibrul dintre cele două tonalităţi. Fiţi convins că există şi cititori exasperaţi de etalarea egotistă, de păţaniile zilnice, de importanţa pe care cineva şi-o dă la fiecare frază, de acel eu/al meu/pe mine unul... Iar în jurnale, memorii, autobiografii mai contează (enorm) şi cine anume spune Eu. Ca vechi cititori din epoca predigitală, nici dumneavoastră, nici eu nu avem timp să-i citim pe toţi diletanţii care au descoperit că se scrie mult mai uşor la persoana întîi. 

Cît despre sfatul dvs. de a încerca varianta e-book reader pentru fiica mea cea independentă, cred şi eu că e cea mai nimerită. Nu voi ceda însă prea uşor. Voi aştepta momentul în care, într-o doară, o să-mi pomenească de o prietenă care are deja unul. Apoi, voi trece cu uşurinţă peste curiozitatea ei în cine ştie ce magazin sau tîrg de carte. Abia pe la a treia încercare, voi ridica o sprînceană şi o voi întreba dacă un e-book reader o să-i aducă ceea ce o bibliotecă bine făcută nu i-a adus. Aşa îmi voi folosi mintea cea de pe urmă, pe care am lăsat-o să se odihnească în cazul destulor altor gadget-uri abandonate acum prin casă. Pînă atunci însă, vă asigur că o să-mi iau eu un e-book reader (sau un iPad, mă mai gîndesc) şi fac saltul de una singură. În fond, e singura cale să ţinem pasul cu copiii noştri.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.