● Mică istorie a unui secol mare, coord. Monica Onojescu, Editura Arthur, 2018. 

Nu e prima dată cînd Editura Arthur scoate un volum colectiv tematic pentru copii şi tinerii cititori apelînd la scriitori contemporani (mă gîndesc, în primul rînd, la Cui i-e frică de computer?, coord. Liviu Papadima, ilustraţii de Irina Dobrescu, 2013, dar şi la recentul Selfie, coord. Florentina Sâmihăian, ilustrații de Dan Ungureanu, Petra Martin şi Raluca Anghel), aşa cum nu e prima dată cînd apar astfel de cărţi-hibrid impresionante (Bookătăria de texte şi imagini, două volume, coord. Stela Lie & Florin Bican, Clubul Ilustratorilor, Faber Studio & Editura Pandora M, 2016), dar cred că, odată cu această Mică istorie a unui secol mare, lucrurile au atins un nou nivel.

În primul rînd tematic, volumul fiind o colecţie de scene şi povestiri inspirate, cu prilejul Centenarului, de momente din istoria României. Generaţia mea (şi mulţi dintre coautorii acestui volum fac parte din ea) a crescut cu seria Povestiri istorice din anii ’80, un mega-bestseller în trei volume în care Dumitru Almaş repovestea, „pentru copii şi şcolari, şoimi ai patriei sau pionieri“, cu „farmecul“ discret al patriotismului şi propagandei epocii, o serie de momente importante din istoria naţională, povestirile terminîndu-se cu glorioasele realizări comuniste şi cu elogiul cuplului Ceauşeştilor pus în descendenţa marilor conducători ai neamului, de la Decebal, prin Ştefan Cel Mare, Mihai Viteazul şi Alexandru Ioan Cuza. Este aici o fină ironie a istoriei că şoimii patriei şi pionierii de altădată au ajuns astăzi să scrie, la rîndul lor, o carte inspirată de istoria patriei şi s-o facă, majoritatea dintre ei, oprindu-se taman asupra perioadei comuniste care numai glorioasă nu reiese din pana lor.

Al doilea element remarcabil al acestui volum este grafica: nu doar formatul hardcover, dar colajele şi ilustraţiile care însoţesc textele, realizate de cîteva sute de elevi din toată ţara care au participat la ateliere coordonate de ilustratoarele Ludmila Frătescu, Roma Gavrilă, Andreea Ilisăi, Ileana Surducan şi Maria Surducan. (Măcar în paranteză să menţionez detaliul că în majoritatea colajelor s-au folosit pagini şi viniete de rubrici din Dilema veche.) De altfel, Monica Onojescu, coordonatoarea proiectului, prezintă în prefaţă ampla geneză a acestui volum (coordonat editorial de Diana Zografi): este vorba, de fapt, de admirabilul program anual „Cercuri de lectură“ susţinut de Asociaţia Naţională a Profesorilor de Română, program care implică elevi din toată ţara la o serie de concursuri/lecturiade. Într-una dintre aceste lecturiade, intitulată „Istoria în cărţi“, a apărut, din necesitate, şi ideea acestui volum inspirat de istoria naţională. Spune Monica Onojescu: „Elevii, împreună cu profesorii lor, au citit şi promovat, pe lîngă cărţi de istorie propriu-zisă, multă istorie mică descoperită în jurnale, scrisori, memorii şi interviuri ale unor persoane cunoscute în epocă, dar şi foarte multe ale unor oameni obişnuiţi: veterani, deţinuţi politic, strămutaţi în Bărăgan sau deportaţi în Siberia. În ceea ce priveşte cărţile de literatură, în cazul liceenilor nu au existat probleme. Au recitit dintr-o altă perspectivă cărţi studiate în şcoală, au descoperit însă şi multe titluri noi, de la cărţi apărute în perioada interbelică pînă la cele recente. În schimb, la primară şi gimnaziu am găsit multe traduceri şi puţine cărţi scrise de autori români. La întrebarea dacă ştiu că Războiul care mi-a schimbat viaţa [de Kimberly Brubaker Bradley], Hoţul de cărţi [de Markus Zusak] sau Băiatul cu pijamale în dungi [de John Boyne] nu intră în tema concursului, răspunsul lor a fost unul de bun-simţ: nu au găsit cărţi cu personaje copii care au trăit în vremea Marii Uniri, în timpul Primului ori celui de-al Doilea Război Mondial şi s-au gîndit că sigur ce s-a întîmplat în alte ţări s-a întîmplat şi la noi. Atunci mi-a venit ideea: ce-ar fi să apelez la scriitori profesionişti să scrie cîte o povestire care să se încadreze în tema lecturiadei?“

Dintre cei douăzeci de scriitori invitaţi să scrie special povestiri cu copii şi pentru copii inspirîndu-se din istoria naţională, doar trei nu scriu despre diversele perioade ale comunismului (Simona Antonescu şi Florin Irimia îşi plasează povestirile în preajma Marii Uniri, iar Anca Haţiegan, în timpul Primului Război Mondial), astfel că rămîne mult loc de manevră pentru viitoare astfel de cărţi. Dacă tot am vorbit la început de ironia istoriei care a făcut ca şoimi ai patriei şi pionieri de altădată să scrie acum despre lipsurile şi abuzurile din aşa-zisa Epocă de Aur, trebuie să menţionez aici cîteva volume colective tematice cu istorii, evocări şi confesiuni din comunism, fie şi pentru faptul că au apărut în decursul „unui cincinal“ inaugurînd practic un nou gen confesiv: În căutarea comunismului pierdut (Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici şi Ioan Stanomir, Editura Paralela 45, 2001), Cartea roz a comunismului (coord. Gabriel H. Decuble, Editura Versus, 2004), Cartea cu euri (Călin Torsan, Cosmin Manolache, Sorin Stoica, Roxana Moroşanu şi Ciprian Voicilă, Editura Curtea Veche, 2005) şi Cum era? Cam aşa… (coord. Călin-Andrei Mihăilescu, Editura Curtea Veche, 2006).

Revenind la comunismul istorisit aici pentru cei mici, sînt în acest volum biografiile unor partizani vînaţi de Securitate prin munţi (Ruxandra Cesereanu scrie despre Lucreţia Jurj), poveşti personale despre viaţa copiilor sau adolescenţilor trimişi să stea la cozile Alimentarelor, care mergeau la petreceri improvizate, la munci agricole împreună cu clasa sau la manifestaţii de 23 August, ori care aveau tatăl plecat la muncă în străinătate şi întreţineau o corespondenţă supravegheată de Securitate, care uneori şi racola tineri (Adrian Buz, Horia Corcheş, Laura Grünberg, Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Bogdan Răileanu, Ana Rotea, colega Adina Popescu şi subsemnatul), poveşti din preajma Revoluţiei din ’89 (Péter Demény şi Ciprian Măceşaru), de la mineriada din 13-15 iunie 1990 (Victoria Pătraşcu), dar şi de la jumătatea anilor ’90 (Tudor Ganea scrie despre adolescenţii amestecaţi etnic din Constanţa, aspectul minorităţilor fiind şi una din temele textelor lui Péter Demény sau Florin Irimia). Alte proze din carte nu evocă o perioadă anume, cît spun o poveste (Florin Bican, Doru Pop sau Doina Ruşti).

Una dintre calităţile cărţii este variaţia stilistică, textele evoluînd în mai multe genuri (reconstituire romanţată, parabolă, epistolă, jurnal, declaraţie, dialog imaginar, meta-naraţiune), abordînd, în cîteva cazuri, limbaje, structuri narative sau personaje care, poate, îi vor solicita pe micii cititori ai acestei cărţi. În ceea ce-i priveşte însă pe cititorii adulţi ai volumului, aceştia vor găsi aici cîteva texte remarcabile, foarte diferite între ele, al căror unic cusur este dimensiunea lor redusă: Péter Demény, Tudor Ganea, Laura Grünberg, Anca Haţiegan, Veronica D. Niculescu sau Victoria Pătraşcu scriu, în opinia mea, textele de vîrf ale unei cărţi în care totul e de citit.

Pentru că tot am intrat în luna cadourilor, recomand din toată inima această carte celor care n-au renunţat să ofere cărţi celor mici, deopotrivă copii sau adolescenţi, şi tocmai pentru că nu trebuie uitat scopul educativ, dincolo de plăcerea propriu-zisă a lecturii, ţin să recomand aici încă două cărţi esenţiale recent apărute: Ghidul micului astronom prin univers de Adrian Şonka (ilustraţii de Adnan Vasile, Editura Nemi) şi Femei în ştiinţă. 50 de femei temerare care au schimbat lumea de Rachel Ignotofsky (Editura Nemira). Uneori, citite la timpul potrivit, astfel de cărţi pot însemna ceva pentru viitorul unui tînăr.