Numărătoarea nu e echivalentul judecăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 259 din 31 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Articolul foarte substan┼úial al dlui Dumitru Sandu ("Fenomenul comisiilor paralele ├«n atestarea universitar─â", Dilema veche, nr. 258/2009) numea cu precizie c├«teva din problemele fundamentale ┼či din metehnele izvor├«te dintr-├«nsele, pe cale de consecin┼ú─â, ├«n sistemul concursurilor ┼či evalu─ârilor noastre universitare. Solu┼úiile pe care le propunea ├«n ├«ncheiere, referitoare la transparentizarea ┼či simplificarea concursurilor, mi se par dintre cele mai recomandabile. M─â ├«ndoiesc ├«ns─â c─â aplicarea unor asemenea m─âsuri se va ├«nt├«mpla foarte repede, dac─â se va ├«nt├«mpla vreodat─â: nu (mai) am, personal, ├«ncredere nici ├«n mecanismele de autoreglare ale ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc (pentru c─â legisla┼úia lui e prea confuz─â ca s─â sus┼úin─â sau m─âcar s─â permit─â a┼ča ceva), nici ├«n ini┼úiativele pompieristice ale vreunui factor de decizie, nici ├«n "dorin┼úa ├«nv─â┼ú─âm├«ntului ├«nsu┼či" de a se ridica la standardele de excelen┼ú─â mondiale. S─â fim serio┼či: majoritatea democratic zdrobitoare a celor care "fac", ast─âzi, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul superior rom├ónesc (studen┼úi, profesori, sindicali┼čti, ministeriabili ┼či legiuitori, deopotriv─â) aspir─â la cu totul altceva - diplome repede luate cu minim efort ┼či posturi ocupate a┼čijderea. Compatibilitatea european─â a programelor de studiu ┼či a diplomelor? A criteriilor de angajare ┼či/sau de promovare pe posturi? Zicem ca la ei ┼či facem ca la noi, poveste veche... Titluri, publica┼úii, criterii de performan┼ú─â occidentale? Le "echival─âm" noi cumva, traducere ad-hoc a "aranjatului" str─âmo┼česc. Dl Dumitru Sandu atrage aten┼úia asupra implica┼úiilor dezbaterii rom├óne┼čti referitoare la criteriile de evaluare a performan┼úei universitare. ├Äntr-adev─âr, "cerin┼úa noilor criterii de atestare opereaz─â, minimal, cu trimiterile la publica┼úii ├«n reviste indexate ├«n baze de date interna┼úionale (BDI)", ceea ce a generat ├«n mediile academice autohtone o frenezie nu doar a ├«nscrierii publica┼úiilor locale ├«n BDI, ci ┼či una a "echival─ârilor" - "dac─â publici patru articole ├«n reviste de aici echivaleaz─â cu unul adev─ârat de tip ISI" etc. etc. Bazele de date interna┼úionale nu s├«nt nici ele infailibile ├«ntru legitimarea calit─â┼úii ┼čtiin┼úifice a publica┼úiilor indexate; exemplul meu favorit e chiar Dilema veche, indexat─â BDI la CEEOL (www.ceeol.com), f─âr─â s─â fie o revist─â ┼čtiin┼úific─â (├«ntrebarea fireasc─â de aici este dac─â un articol ├«n Dilema veche face c├«t patru studii de specialitate ├«n Analele Universit─â┼úii X; poate c─â face ┼či mai mult, dar acest lucru depinde de con┼úinutul textelor ├«n discu┼úie). Dezbaterea local─â s-a concentrat ├«ns─â pe dou─â (alte) aspecte: este vorba despre ceea ce dl Sandu numea "fa┼úeta normativ─â" (referitoare la cerin┼úele minimale de performan┼ú─â pentru legitimarea calit─â┼úii universitare) ┼či "practica de evaluare" (cine evalueaz─â, care s├«nt metodologiile specifice de urmat de c─âtre comisiile de concurs, evaluare, avizare, contestare etc.). Reglement─ârile confuze ├«n vigoare (orice tentativ─â de clarificare a lor pare lovit─â de un soi de blestem: iese tocmai pe dos!) au contribuit ┼či ele la focul discu┼úiilor. Ceea ce scap─â at├«t dezbaterilor, c├«t ┼či analizei dlui Sandu este un al treilea aspect al ├«ntregii probleme, asupra c─âruia doresc s─â insist. Criteriile de atestare universitar─â precizeaz─â, ├«ntr-adev─âr, cu procustian─â stricte┼úe, c├«te publica┼úii BDI, ISI ┼či/sau CNCSIS trebuie s─â aib─â un candidat la un post universitar, la c├«te proiecte/granturi de cercetare trebuie s─â fi participat "├«n ultimii cinci ani" (ei bine, da!) etc. Rezultatul este c─â una dintre cele mai importante piese componente ale dosarului unui candidat la concurs este tabelul sintetic ├«n care acesta ├«┼či num─âr─â, pe rubrici: c─âr┼úi (cu autor unic, 2 autori, 3 sau mai mul┼úi autori), manuale (cu autor unic, 2 autori, 3 sau mai mul┼úi autori), brevete, lucr─âri ├«n reviste ┼či volume (├«n ┼úar─â, ├«n str─âin─âtate), publica┼úii ISI, publica┼úii BDI, publica┼úii CNCSIS, granturi (na┼úionale ┼či interna┼úionale) etc. etc. Consecin┼úa este, pe c├«t de simpl─â, pe at├«t de periculoas─â: are candidatul c├«te "i se cer", la fiecare categorie (┼či mai echival─âm c├«teva...). Comisia men┼úioneaz─â, u┼čurat─â, ├«n raport: "Criteriul este ├«ndeplinit". Te pui cu criteriul? Ei bine, eu cred c─â ar trebui "s─â te pui". Pentru c─â absolutizarea contabiliceasc─â a standardelor acestora are drept consecin┼ú─â o foarte periculoas─â deresponsabilizare a juriului, a speciali┼čtilor din respectiva comisie de concurs, care ├«n loc s─â judece, num─âr─â. Pentru a num─âra, nu era nevoie s─â fie speciali┼čti ├«n alt domeniu dec├«t acela al aritmeticii claselor primare. Aparenta duritate a reglement─ârilor legale nu ├«ngr─âde┼čte accesul ├«n universit─â┼úile rom├óne┼čti al nulit─â┼úilor oportuniste, ci ├«l permite, prin strategia "num─âr─âtorii suverane", garan┼úie clamat─â a obiectivit─â┼úii. Totodat─â, ea ├«ncurajeaz─â o sl─âbire a con┼čtiin┼úei profesionale a membrilor comunit─â┼úii academice. Supu┼či presiunii "reglement─ârilor faptice", echival─ârilor ┼či posibilelor contest─âri, tot mai pu┼úini dintre ei s├«nt dispu┼či s─â asume riscul unei judec─â┼úi de valoare care, ├«ntemeindu-se pe lectura atent─â a publica┼úiilor candida┼úilor, ar argumenta pertinent c─â o carte (a unuia dintre ei) face c├«t cinci (ale altuia, mai grafoman ┼či mai atent la managementul carierei), sau c─â un studiu publicat ├«n Analele Universit─â┼úii Z face lumin─â ├«n domeniul Y, iar necunoa┼čterea lui pe plan na┼úional ┼či/sau interna┼úional nu reduce excelen┼úa ┼čtiin┼úific─â a autorului s─âu. Cele mai multe dintre referatele concursurilor noastre universitare s├«nt opace, consemneaz─â calm ┼či corect (ne)├«ndeplinirea criteriilor de c─âtre candida┼úi, f─âr─â a construi argumenta┼úii ┼či judec─â┼úi de valoare asupra adev─âratelor probe din concurs, care nu s├«nt - ├«n opinia mea - cifrele suveranului tabel sumativ... Evaluarea calitativ─â a publica┼úiilor ┼čtiin┼úifice e moale ┼či vag─â, l─âsat─â implicit pe seama legitimit─â┼úii editurilor sau a periodicelor unde au v─âzut lumina tiparului. De ce "s─â te pui r─âu", ca evaluator, ca "jurat", cu candidatul eventual respins, asum├«nd o judecat─â de valoare, c├«nd po┼úi s─â invoci impersonalul tabel sumativ? R─âspunsul e, de fapt, foarte simplu: pentru c─â somnul ra┼úiunii na┼čte mon┼čtri. Con┼čtiin┼úa profesional─â, etica universitar─â pe care evaluatorul le ├«ntruchipeaz─â ar trebui obligate, cumva, s─â se trezeasc─â, s─â se asume cu riscurile de rigoare, dac─â nu vrem s─â avem un ├«nv─â┼ú─âm├«nt superior tot mai mediocru, iubitor de simulacre, provincial ┼či c─âl├«u... Dar, cum spuneam, nu mai s├«nt sigur─â deloc c─â majoritatea lumii noastre universitare ├«┼či dore┼čte s─â lucreze conform unor reale criterii de excelen┼ú─â, care ar implica o responsabilitate continu─â a fiec─ârui membru al comunit─â┼úii sale - al elitei academice. Toat─â dezbaterea noastr─â despre c├«te articole ├«n publica┼úii CNCSIS "fac c├«t" unul ISI mi se pare ca o discu┼úie despre hainele cele noi ale ├«mp─âratului din poveste: c├«te costume Botezatu trebuie s─â aib─â ├«mp─âratul ca s─â fie c├«t un Versace? ┼×i vechiul nostru Braiconf cu ce se echivaleaz─â...? A┼č putea continua. Dar vai, uneori ├«mp─âratul e pur ┼či simplu gol. Totul e c─â - potrivit reglement─ârilor ├«n vigoare ├«n universit─â┼úile rom├óne┼čti - putem s─â ne facem c─â nu vedem asta, ┼či s─â avem parte de lini┼čtea sufletului ┼či de iubirea colegilor.

Gabriel Liiceanu sedus de Isus jpeg
Gabriel Liiceanu sedus de Isus
Cel care crede ├«n Dumnezeu nu este neap─ârat mai bun dec├«t fratele s─âu f─âr─â credin╚Ť─â.
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â jpeg
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â
├Än privin┼úa scrisului, nu uita┼úi: dup─â 69 de ani vine ne├«ndoios vremea s─â concepem romane cu cheie ├«n stilul lui Dan Brown, ca s─â ne d─âm singuri fiori ÔÇô oricum nu ni-i mai d─â nimeni altcineva.
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón jpeg
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón
Pe 25 octombrie 1996, fiind anul I la Academia Tehnic─â Militar─â, am depus jur─âm├«ntul militar. Nu ├«mi mai amintesc formula exact─â, dar juram credin┼ú─â ÔÇ×patriei mele, Rom├óniaÔÇť, s─â-mi ap─âr ┼úara ÔÇ×chiar cu pre┼úul vie┼úiiÔÇť ┼či mai juram s─â respect ÔÇ×legile ┼ú─ârii ┼či regulamentele militareÔÇť. ┼×i parc─â, la final, nu mai s├«nt chiar sigur, ├Äl invocam pe eternul bunul Dumnezeu, rug├«ndu-l ÔÇ×a┼ča s─â-mi ajuteÔÇť.
De ce mă întorc acasă jpeg
De ce mă întorc acasă
S├«nt de un an ├«n Irlanda ┼či abia a┼čtept s─â revin acas─â, ├«n Rom├ónia. Unii ÔÇô pu┼úini ÔÇô m─â ├«n┼úeleg, majoritatea nu. E dificil de explicat de ce, dar nu imposibil. Mai greu e de asimilat a┼ča ceva, ├«n special dac─â ai o structur─â interioar─â ÔÇ×croit─âÔÇť altfel dec├«t a mea ┼či a celor ÔÇô pu┼úini ÔÇô asemenea mie.
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER jpeg
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER
Dincolo de luminile scenei se afl─â un personaj nev─âzut, cunoscut cel mai adesea din scrierile cercet─âtorilor ┼či postum. Spectacolele pe care le-a montat ├«i poart─â un timp numele ┼či amprenta inconfundabil─â, i se dedic─â studii ┼či biografii, criticii ├«ncearc─â s─â descifreze un mesaj dup─â percep┼úia fiec─âruia.
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir jpeg
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir
Nu cred c─â este o noutate pentru nimeni faptul c─â sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt rom├ónesc traverseaz─â o perioad─â de criz─â identitar─â f─âr─â precedent. Cauzele acesteia trebuie c─âutate nu doar ├«n ograda statului, ci ┼či ├«n cea a beneficiarilor.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III)
Este necesar─â revizuirea urgent─â a legii ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea ei prin ni┼čte modific─âri de substan┼ú─â. ├Än primul r├«nd, cred c─â timbrul cultural ar trebui s─â fie colectat at├«t de uniunile de crea┼úie c├«t ┼či de AFCN, CNDB ┼či alte organiza┼úii/institu┼úii de interes na┼úional.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II)
Continu─âm ancheta pe tema proiectului legislativ cu privire la timbrul literar. Ast─âzi v─â prezent─âm punctul de vedere al ÔÇ×taxa┼úilorÔÇť, al celor care percep ┼či apoi vireaz─â contravaloarea timbrului cultural c─âtre uniunile de crea┼úie. I-am ├«ntrebat care s├«nt obiec┼úiile lor legate de lege.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I)
Timbrul cultural provoac─â polemici aprinse despre rostul acestei taxe ┼či, mai ales, despre cum se va aplica.┬áDilema veche┬áv─â propune o dezbatere pe tema acestei legi. ├Än acest num─âr, am lansat acelea┼či trei ├«ntreb─âri unor reprezentan┼úi ai uniunilor de crea┼úie care beneficiaz─â de fondurile provenind din timbrul cultural.
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni jpeg
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni
Vorbind despre cultul identit─â┼úii noastre, Julia Kristeva ne aten┼úiona c─â s├«ntem pe un drum gre┼čit, pentru c─â identitatea nu este un cult, ci o c─âutare continu─â, sus┼úinut─â de totalitatea ├«ntreb─ârilor pe care ni le punem despre┬ácine s├«ntem.
Revenirea Rusiei la vechiul tipar png
Filozofii regi vs filozofii pre┼čedin┼úi
Regii de azi s├«nt educa┼úi s─â fie oameni obi┼čnui┼úi, ├«n concordan┼ú─â cu rolul lor diminuat ├«n via┼úa na┼úiunii. Dar, pentru a nu se scufunda ├«ntr-o permanent─â mediocritate, ┼ú─ârile democratice au nevoie de simboluri ale excelen┼úei.
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui jpeg
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui
S-au adunat c├«┼úiva ani de c├«nd tr─âiesc ├«n Austria ┼či ├«nc─â nu ┼čtiu cum arat─â pre┼čedintele acestei ┼ú─âri. N-am televizor, ce-i drept, dar nici ├«n Rom├ónia n-aveam ┼či asta nu mi-a protejat cortexul de contaminarea imagistic─â cu figurile politice importante ale ┼ú─ârii. ├Än Austria, pre┼čedintele apare pe sticl─â de Cr─âciun, de Ziua Na┼úional─â ┼či la c├«teva rare ocazii c├«nd mai mustreaz─â derapajele grupurilor cu ambi┼úii de extrem─â dreapta.
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg
A alege moartea
Gillian Bennett ┼čtia de trei ani c─â sufer─â de demen┼ú─â. ├Än august, demen┼úa progresase p├«n─â ├«n punctul ├«n care, dup─â cum a spus-o chiar ea: ÔÇ×Aproape c─â m-am pierdut pe mine. Vreau s─â scap ├«nainte de ziua ├«n care nu-mi voi mai putea evalua situa┼úia sau face ceva ca s─â-mi pun cap─ât zilelor.ÔÇť
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia jpeg
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia
Rareori mai ├«nt├«lne┼čti oameni care s─â se surprind─â ├«n vecin─âtatea prostiei ┼či s─â caute a se distan┼úa de ea. Dar nu fiindc─â s-ar fi de┼čteptat miraculos peste noapte, ci din pricin─â c─â au ajuns s─â vad─â ├«n ea un companion at├«t de pl─âcut, ├«nc├«t, ├«n loc a o ascunde ru┼čina┼úi, prefer─â s─â se afi┼čeze ├«mpreun─â ca un cuplu de succes.
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť jpeg
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť
C├«nd nu se vorbe┼čte despre ea, presa local─â supravie┼úuie┼čte f─âc├«nd slalom printre probleme financiare, presiuni politice, iar uneori se confrunt─â ┼či cu lipsa de preg─âtire a celor care scriu la gazete sau fac emisiuni la televizor. Cu alte cuvinte, cam acelea┼či probleme pe care le are ┼či presa central─â.
Cui îi (mai) e frică de LGBT? jpeg
Cui îi (mai) e frică de LGBT?
├Ämi amintesc ┼či acum ziua c├«nd am v─âzut ├«nt├«ia dat─â doi b─ârba┼úi ┼úin├«ndu-se de m├«n─â pe strad─â. Se ├«nt├«mpla ├«n Berlin, prin 2008. Totu┼či, era ceva uimitor ├«n felul ├«n care ├«┼či asumau gestul de tandre┼úe. ┼×i chiar mai ┼čocant era c─â dragostea lor nu st├«rnea nici o mirare, nici o amenin┼úare ├«n preajm─â...
Oligarhizarea universităţilor jpeg
Oligarhizarea universităţilor
Una dintre marile minciuni pe care o repet─â mereu cei care ne conduc se refer─â la pretinsa apartenen┼ú─â la valorile democratice. Nu s├«nt democra┼úi ┼či nu au nimic ├«n comun cu lumea democratic─â. Se vede asta cel mai bine din lipsa lor de respect fa┼ú─â de lege ┼či norm─â ├«n general.
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică png
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică
De┼či e-n pu┼čc─ârie, celebrul euroiparlamentar se l─âf─âie constant ├«n pagini de reviste serioase, pretins serioase sau v─âdit neserioase. Recent, a ajuns ┼či-n Le monde diplomatique. Num─ârul din iunie al cunoscutei publica┼úii┬áse ocup─â ┼či de subiectul de pe prima pagin─â a planetei, le grand march├ę fotbalistique.
Ne relax─âm moral jpeg
Ne relax─âm moral
S-ar putea ca expresia ÔÇ×ne relax─âm moralÔÇť s─â vi se par─â stranie. E posibil ca ea chiar s─â fie stranie, dac─â lu─âm ├«n calcul faptul c─â dezbaterea etic─â, dezbaterea ├«n jurul unor teme de moral─â, dezbaterea serioas─â ┼či bazat─â pe argumente, lipse┼čte aproape cu des─âv├«r┼čire din spa┼úiul rom├ónesc.
Conspiraţia transparenţei jpeg
Conspiraţia transparenţei
Unul dintre cele mai ├«ngrijor─âtoare efecte ale crizei financiare actuale a fost pr─âbu┼čirea nivelului de ├«ncredere ├«n politicieni ┼či ├«n institu┼úiile democratice. ├Äntr-adev─âr, ├«n 2012, studiul ÔÇ×Trust BarometerÔÇť (ÔÇ×Barometrul ├«ncrederiiÔÇť), realizat de firma global─â de rela┼úii publice Edelman, a indicat cel mai mare declin dintotdeauna, c├«nd vine vorba despre guverne.
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor! jpeg
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor!
Au existat momente ├«n ultima vreme c├«nd g├«ndeam c─â nu este posibil ca lucrurile s─â r─âm├«n─â a┼ča str├«mbe cum au ajuns. Ceva trebuia s─â se ├«nt├«mple! Au existat momente, ┼či nu pu┼úine, c├«nd raza de speran┼ú─â mi-era adus─â nu de ├«ntrevederea vreunei vizibile amelior─âri a situa┼úiei, ci de certitudinea, la momentul respectiv, c─â ÔÇ×am ajuns la fundul saculuiÔÇť.
Se caut─â o strategie politic─â jpeg
Se caut─â o strategie politic─â
Nu trebuie s─â fi citit multe c─âr┼úi ca s─â cuno┼čti conceptele de baz─â pe care ar trebui s─â le con┼úin─â o strategie politic─â. Este de ajuns s─â cau┼úi pe Google ÔÇ×citate politice pline de cinismÔÇť, de exemplu, ┼či vei g─âsi o mul┼úime. Iat─â unul pe care ├«l consider potrivit ├«n cazul de fa┼ú─â: ÔÇ×├Än politic─â, doamn─â, este nevoie de dou─â lucruri: de prieteni, dar, mai presus de orice, de un du┼čmanÔÇť.
Goe în veacul XXI jpeg
Goe în veacul XXI
De la o vreme, ├«nt├«lnirile potatorice, chiolhanurile de tot soiul, bacanalele chiar s├«nt confiscate ÔÇô n─âucitor ÔÇô de o droaie de pici. Timizi ┼či bomb─ânitori la ├«nceput, l─âsa┼úi, la scurt timp, de capul lor, micu┼úii aglutineaz─â eficace ┼či devin avers─â, invazie, diluviu.
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â jpeg
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â
C├«nd dau lovituri, delincven┼úii obi┼čnui┼úi respect─â trei principii, ┼či anume, s─â nu depun─â un efort prea mare, s─â evite riscul de a fi prin┼či ┼či s─â ob┼úin─â un beneficiu imediat. Ei ┼čtiu c─â cel mai profitabil este s─â spargi locuin┼úa unei persoane ├«nst─ârite, dar, urmare a ÔÇ×feudaliz─âriiÔÇť, riscul cre┼čte, ┼či ei procedeaz─â altfel. Se duc ├«n cartierele s─ârace ┼či cu pu┼úini poli┼úi┼čti, sparg mai multe case, de unde fur─â valori modeste, dar, ├«n final, beneficiile s├«nt comparabile cu cele obi┼čnuite dac─â

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.