Conspiraţia transparenţei

Ivan KRASTEV
Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Conspiraţia transparenţei jpeg

Unul dintre cele mai ├«ngrijor─âtoare efecte ale crizei financiare actuale a fost pr─âbu┼čirea nivelului de ├«ncredere ├«n politicieni ┼či ├«n institu┼úiile democratice. ├Äntr-adev─âr, ├«n 2012, studiul ÔÇ×Trust BarometerÔÇť (ÔÇ×Barometrul ├«ncrederiiÔÇť), realizat de firma global─â de rela┼úii publice Edelman, a indicat cel mai mare declin dintotdeauna, c├«nd vine vorba despre guverne. Ar putea o mai mare ÔÇ×transparen┼ú─âÔÇť ÔÇô noua mantra politic─â a activi┼čtilor civici ┼či a unui num─âr ├«n cre┼čtere de guverne democratice ÔÇô s─â inverseze acest trend?

Speran┼úa este c─â o combina┼úie de noi tehnologii, informa┼úii accesibile public ┼či un angajament civic re├«nnoit ├«i vor putea ajuta pe oameni s─â-┼či controleze reprezentan┼úii ├«n mod mai eficient. Dar ideea c─â transparen┼úa va reda ├«ncrederea publicului ├«n democra┼úie se sprijin─â pe c├«teva ipoteze problematice ÔÇô ├«n special pe convingerea c─â ÔÇ×dac─â oamenii ar ┼čtiÔÇť, totul ar fi diferit.

Din p─âcate, lucrurile nu s├«nt at├«t de simple. Sf├«r┼čitul caracterului secret al guvernelor nu ├«nseamn─â ├«nceputul cet─â┼úeanului informat; la fel cum mai mult control nu inspir─â, ├«n mod necesar, mai mult─â ├«ncredere ├«n institu┼úiile publice. Spre exemplu, dup─â ce aleg─âtorii au aflat c─â pre┼čedintele George W. Bush a implicat Statele Unite ├«ntr-un r─âzboi cu Irak, f─âr─â a avea dovada existen┼úei armelor de distrugere ├«n mas─â, l-au reales. La fel, italienii l-au ┼úinut la putere pe Silvio Berlusconi vreme de mai mult de un deceniu, ├«n ciuda unui flux constant de dezv─âluiri despre delictele sale.

├Än politic─â, ÔÇ×a ┼čti totulÔÇť ├«nc─â ├«nseamn─â a ┼čti lucruri diferite; cu alte cuvinte, a constr├«nge guvernele s─â dezv─âluie informa┼úii nu ├«nseamn─â neap─ârat c─â oamenii vor ┼čti mai multe sau c─â vor ├«n┼úelege mai bine. Din contr─â, de ├«ndat─â ce informa┼úia guvernamental─â este destinat─â accesului imediat al tuturor, valoarea sa informa┼úional─â scade, iar valoarea ca instrument de manipulare cre┼čte. G├«ndi┼úi-v─â la modul ├«n care vorbesc gangsterii ├«n filmele poli┼úiste, c├«nd ┼čtiu c─â s├«nt asculta┼úi de poli┼úie. Se exprim─â degajat ┼či debiteaz─â banalit─â┼úi, ├«n timp ce schimb─â noti┼úe pe sub mas─â. La fel este ┼či un guvern ├«n epoca transparen┼úei.

├Än studiul s─âu despre spunerea adev─ârului ├«n Grecia antic─â, filozoful Michel Foucault a subliniat c─â actul de a spune adev─ârul nu poate fi redus la faptul c─â cet─â┼úenii afl─â ceva ce nu ┼čtiu ├«nainte. Paradoxal, adev─ârul ├«n politic─â este ceva cunoscut de toat─â lumea, dar pe care pu┼úini se tem s─â-l exprime. Oamenii nu prea au nevoie de date suplimentare pentru a recunoa┼čte, s─â spunem, o cre┼čtere a inegalit─â┼úii sau o purtare ur├«t─â fa┼ú─â de imigran┼úi. Telegramele WikiLeaks nu ne-au f─âcut cunoscut nimic nou legat de politicile SUA.

A tr─âi ├«n adev─âr nu poate fi redus la a avea acces la informa┼úii complete. ├Änclina┼úia oamenilor de a-┼či asuma riscuri personale ┼či de a se confrunta cu cei puternici, ├«ndr─âznind s─â spun─â adev─ârul ÔÇô ┼či nu adev─ârul ├«nsu┼či ÔÇô, este ceea ce duce, ├«n cele din urm─â, la schimbare.

Mai mult, informa┼úiile nu vin niciodat─â f─âr─â interpret─âri. Citind acelea┼či date neprelucrate, republicanii ┼či democra┼úii ├«n SUA ÔÇô sau laicii ┼či Fr─â┼úia Musulman─â ├«n Egipt ÔÇô le vor reda ├«n mod diferit, ├«ntruc├«t a face politic─â nu se poate separa de interesele ┼či de valorile celor cu putere de decizie. Dup─â cum spun antropologii Jean ┼či John Comaroff, ÔÇ×epoca ┼čnoastr─â┼ú este una ├«n care oamenii de aproape pretutindeni par preocupa┼úi, concomitent, de transparen┼ú─â ┼či conspira┼úie.ÔÇť

Pentru a observa ambiguitatea politicilor ├«ncrederii, ave┼úi ├«n vedere experien┼úa recent─â a Rusiei. ├Än decembrie 2011, alegerile parlamentare ale ┼ú─ârii au declan┼čat o explozie civic─â. Sute de mii de oameni s-au rev─ârsat pe str─âzile Moscovei ┼či ale altor ora┼če mari, pentru a cere un vot corect ┼či alegeri reale ├«n scrutinele preziden┼úiale ulterioare. Criza ├«nte┼úit─â a legitimit─â┼úii a for┼úat guvernul s─â pl─âsmuiasc─â moduri inventive de a-┼či justifica puterea. Sugestia central─â a fost ingenioas─â: Kremlin-ul a propus garantarea impar┼úialit─â┼úii alegerilor, prin instalarea camerelor video ├«n toate centrele de votare. Dup─â cum a transmis cu entuziasm agen┼úia de ┼čtiri chinez─â Xinhua: ÔÇ×Din Kamceatka ├«n Kaliningrad ┼či de la Cecenia la Chukotka, mai mult de 2,5 milioane de persoane care navigau pe Internet s-au ├«nregistrat pentru a vedea streaming-ul live de la cele aproximativ 188.000 de camere video instalate ├«n mai mult de 94.000 de sec┼úii de votare de pe teritoriul rus.ÔÇť Dup─â spusele unui observator finlandez, a fost ÔÇ×o piatr─â de hotar ├«n istoria democra┼úiei ┼či a alegerilor democratice.ÔÇť

├Äns─â, ├«ntr-un regim ca al lui Vladimir Putin, unde guvernul decide cine poate fi candidat, camerele video ar fi absurde, dac─â nu ar fi ┼či intimidante. Privite dinspre Vest, au fost percepute ca o modalitate de a ┼úine guvernul sub control, permi┼ú├«ndu-le oamenilor s─â priveasc─â ce face acesta. Dar din punctul de vedere al unui aleg─âtor postsovietic din zona rural─â, camera video a transmis un mesaj diferit: guvernul ┼čtie cu cine votezi.

├Äntr-un fel, Putin a avut un dublu succes: a p─ârut transparent pentru Vest, ┼či amenin┼ú─âtor pentru majoritatea cet─â┼úenilor s─âi. Instalarea camerelor video a reprezentat un act simultan de transparen┼ú─â ┼či conspira┼úie.

Problema mai mare este insisten┼úa sus┼úin─âtorilor transparen┼úei asupra faptului c─â o guvernare deschis─â poate fi ├«mp─âcat─â cu confiden┼úialitatea cet─â┼úenilor. Dar ar putea un guvern complet transparent s─â presupun─â un cet─â┼úean complet transparent? Ca regul─â, guvernele ├«i supravegheaz─â pe oameni. C├«nd acest lucru devine transparent, la fel se ├«nt├«mpl─â ┼či cu acei cet─â┼úeni care au vorbit cu/au fost supraveghea┼úi de acel guvern.

Contrar a┼čtept─ârilor sus┼úin─âtorilor transparen┼úei, o deschidere mai mare ├«n privin┼úa informa┼úiilor guvernamentale nu face ca discursul public s─â fie mai ra┼úional ┼či mai pu┼úin paranoic. Mai cur├«nd alimenteaz─â teoriile conspira┼úiei (nu e nimic mai suspicios dec├«t sus┼úinerea transparen┼úei absolute). Cine poate afirma cu sinceritate c─â dezbaterea public─â a devenit mai echilibrat─â ┼či mai pu┼úin paranoic─â atunci c├«nd guvernele noastre au devenit mai transparente?

Mai degrab─â dec├«t s─â redea ├«ncrederea ├«n institu┼úiile democratice, mi┼čcarea pentru transparen┼ú─â ar putea gr─âbi transformarea politicii democratice ├«n managementul ne├«ncrederii. ├Än acest caz, ne-am putea ├«nchipui ├«nlocuirea democra┼úiei reprezentative cu regimuri politice care limiteaz─â controlul cet─â┼úenilor la puterea executiv─â.

Nimic din toate acestea nu înseamnă negarea faptului că transparenţa unui guvern reprezintă un scop de luat în seamă. Dar să nu ne păcălim singuri, gîndindu-ne că obţinerea acesteia va reda credinţa cetăţenilor în instituţiile lor politice.

Ivan Krastev este pre┼čedinte al Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia ┼či permanent fellow la Institutul de ┼×tiin┼úe Umane din Viena. Cea mai recent─â carte publicat─â: In Mistrust We Trust: Can Democracy Survive When We DonÔÇÖt Trust Our Leaders?, TED Books.

Copyright: Project Syndicate/Institute for Human Sciences, 2013

www.project-syndicate.org

traducere din limba englez─â de Patricia MIHAIL

Foto: đŽđ▓đÁĐéđÁđ╗đŞđŻđ░ đĹđÁđ╗ĐâĐéđżđ▓đ░

Gabriel Liiceanu sedus de Isus jpeg
Gabriel Liiceanu sedus de Isus
Cel care crede ├«n Dumnezeu nu este neap─ârat mai bun dec├«t fratele s─âu f─âr─â credin╚Ť─â.
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â jpeg
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â
├Än privin┼úa scrisului, nu uita┼úi: dup─â 69 de ani vine ne├«ndoios vremea s─â concepem romane cu cheie ├«n stilul lui Dan Brown, ca s─â ne d─âm singuri fiori ÔÇô oricum nu ni-i mai d─â nimeni altcineva.
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón jpeg
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón
Pe 25 octombrie 1996, fiind anul I la Academia Tehnic─â Militar─â, am depus jur─âm├«ntul militar. Nu ├«mi mai amintesc formula exact─â, dar juram credin┼ú─â ÔÇ×patriei mele, Rom├óniaÔÇť, s─â-mi ap─âr ┼úara ÔÇ×chiar cu pre┼úul vie┼úiiÔÇť ┼či mai juram s─â respect ÔÇ×legile ┼ú─ârii ┼či regulamentele militareÔÇť. ┼×i parc─â, la final, nu mai s├«nt chiar sigur, ├Äl invocam pe eternul bunul Dumnezeu, rug├«ndu-l ÔÇ×a┼ča s─â-mi ajuteÔÇť.
De ce mă întorc acasă jpeg
De ce mă întorc acasă
S├«nt de un an ├«n Irlanda ┼či abia a┼čtept s─â revin acas─â, ├«n Rom├ónia. Unii ÔÇô pu┼úini ÔÇô m─â ├«n┼úeleg, majoritatea nu. E dificil de explicat de ce, dar nu imposibil. Mai greu e de asimilat a┼ča ceva, ├«n special dac─â ai o structur─â interioar─â ÔÇ×croit─âÔÇť altfel dec├«t a mea ┼či a celor ÔÇô pu┼úini ÔÇô asemenea mie.
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER jpeg
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER
Dincolo de luminile scenei se afl─â un personaj nev─âzut, cunoscut cel mai adesea din scrierile cercet─âtorilor ┼či postum. Spectacolele pe care le-a montat ├«i poart─â un timp numele ┼či amprenta inconfundabil─â, i se dedic─â studii ┼či biografii, criticii ├«ncearc─â s─â descifreze un mesaj dup─â percep┼úia fiec─âruia.
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir jpeg
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir
Nu cred c─â este o noutate pentru nimeni faptul c─â sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt rom├ónesc traverseaz─â o perioad─â de criz─â identitar─â f─âr─â precedent. Cauzele acesteia trebuie c─âutate nu doar ├«n ograda statului, ci ┼či ├«n cea a beneficiarilor.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III)
Este necesar─â revizuirea urgent─â a legii ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea ei prin ni┼čte modific─âri de substan┼ú─â. ├Än primul r├«nd, cred c─â timbrul cultural ar trebui s─â fie colectat at├«t de uniunile de crea┼úie c├«t ┼či de AFCN, CNDB ┼či alte organiza┼úii/institu┼úii de interes na┼úional.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II)
Continu─âm ancheta pe tema proiectului legislativ cu privire la timbrul literar. Ast─âzi v─â prezent─âm punctul de vedere al ÔÇ×taxa┼úilorÔÇť, al celor care percep ┼či apoi vireaz─â contravaloarea timbrului cultural c─âtre uniunile de crea┼úie. I-am ├«ntrebat care s├«nt obiec┼úiile lor legate de lege.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I)
Timbrul cultural provoac─â polemici aprinse despre rostul acestei taxe ┼či, mai ales, despre cum se va aplica.┬áDilema veche┬áv─â propune o dezbatere pe tema acestei legi. ├Än acest num─âr, am lansat acelea┼či trei ├«ntreb─âri unor reprezentan┼úi ai uniunilor de crea┼úie care beneficiaz─â de fondurile provenind din timbrul cultural.
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni jpeg
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni
Vorbind despre cultul identit─â┼úii noastre, Julia Kristeva ne aten┼úiona c─â s├«ntem pe un drum gre┼čit, pentru c─â identitatea nu este un cult, ci o c─âutare continu─â, sus┼úinut─â de totalitatea ├«ntreb─ârilor pe care ni le punem despre┬ácine s├«ntem.
Revenirea Rusiei la vechiul tipar png
Filozofii regi vs filozofii pre┼čedin┼úi
Regii de azi s├«nt educa┼úi s─â fie oameni obi┼čnui┼úi, ├«n concordan┼ú─â cu rolul lor diminuat ├«n via┼úa na┼úiunii. Dar, pentru a nu se scufunda ├«ntr-o permanent─â mediocritate, ┼ú─ârile democratice au nevoie de simboluri ale excelen┼úei.
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui jpeg
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui
S-au adunat c├«┼úiva ani de c├«nd tr─âiesc ├«n Austria ┼či ├«nc─â nu ┼čtiu cum arat─â pre┼čedintele acestei ┼ú─âri. N-am televizor, ce-i drept, dar nici ├«n Rom├ónia n-aveam ┼či asta nu mi-a protejat cortexul de contaminarea imagistic─â cu figurile politice importante ale ┼ú─ârii. ├Än Austria, pre┼čedintele apare pe sticl─â de Cr─âciun, de Ziua Na┼úional─â ┼či la c├«teva rare ocazii c├«nd mai mustreaz─â derapajele grupurilor cu ambi┼úii de extrem─â dreapta.
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg
A alege moartea
Gillian Bennett ┼čtia de trei ani c─â sufer─â de demen┼ú─â. ├Än august, demen┼úa progresase p├«n─â ├«n punctul ├«n care, dup─â cum a spus-o chiar ea: ÔÇ×Aproape c─â m-am pierdut pe mine. Vreau s─â scap ├«nainte de ziua ├«n care nu-mi voi mai putea evalua situa┼úia sau face ceva ca s─â-mi pun cap─ât zilelor.ÔÇť
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia jpeg
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia
Rareori mai ├«nt├«lne┼čti oameni care s─â se surprind─â ├«n vecin─âtatea prostiei ┼či s─â caute a se distan┼úa de ea. Dar nu fiindc─â s-ar fi de┼čteptat miraculos peste noapte, ci din pricin─â c─â au ajuns s─â vad─â ├«n ea un companion at├«t de pl─âcut, ├«nc├«t, ├«n loc a o ascunde ru┼čina┼úi, prefer─â s─â se afi┼čeze ├«mpreun─â ca un cuplu de succes.
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť jpeg
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť
C├«nd nu se vorbe┼čte despre ea, presa local─â supravie┼úuie┼čte f─âc├«nd slalom printre probleme financiare, presiuni politice, iar uneori se confrunt─â ┼či cu lipsa de preg─âtire a celor care scriu la gazete sau fac emisiuni la televizor. Cu alte cuvinte, cam acelea┼či probleme pe care le are ┼či presa central─â.
Cui îi (mai) e frică de LGBT? jpeg
Cui îi (mai) e frică de LGBT?
├Ämi amintesc ┼či acum ziua c├«nd am v─âzut ├«nt├«ia dat─â doi b─ârba┼úi ┼úin├«ndu-se de m├«n─â pe strad─â. Se ├«nt├«mpla ├«n Berlin, prin 2008. Totu┼či, era ceva uimitor ├«n felul ├«n care ├«┼či asumau gestul de tandre┼úe. ┼×i chiar mai ┼čocant era c─â dragostea lor nu st├«rnea nici o mirare, nici o amenin┼úare ├«n preajm─â...
Oligarhizarea universităţilor jpeg
Oligarhizarea universităţilor
Una dintre marile minciuni pe care o repet─â mereu cei care ne conduc se refer─â la pretinsa apartenen┼ú─â la valorile democratice. Nu s├«nt democra┼úi ┼či nu au nimic ├«n comun cu lumea democratic─â. Se vede asta cel mai bine din lipsa lor de respect fa┼ú─â de lege ┼či norm─â ├«n general.
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică png
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică
De┼či e-n pu┼čc─ârie, celebrul euroiparlamentar se l─âf─âie constant ├«n pagini de reviste serioase, pretins serioase sau v─âdit neserioase. Recent, a ajuns ┼či-n Le monde diplomatique. Num─ârul din iunie al cunoscutei publica┼úii┬áse ocup─â ┼či de subiectul de pe prima pagin─â a planetei, le grand march├ę fotbalistique.
Ne relax─âm moral jpeg
Ne relax─âm moral
S-ar putea ca expresia ÔÇ×ne relax─âm moralÔÇť s─â vi se par─â stranie. E posibil ca ea chiar s─â fie stranie, dac─â lu─âm ├«n calcul faptul c─â dezbaterea etic─â, dezbaterea ├«n jurul unor teme de moral─â, dezbaterea serioas─â ┼či bazat─â pe argumente, lipse┼čte aproape cu des─âv├«r┼čire din spa┼úiul rom├ónesc.
Conspiraţia transparenţei jpeg
Conspiraţia transparenţei
Unul dintre cele mai ├«ngrijor─âtoare efecte ale crizei financiare actuale a fost pr─âbu┼čirea nivelului de ├«ncredere ├«n politicieni ┼či ├«n institu┼úiile democratice. ├Äntr-adev─âr, ├«n 2012, studiul ÔÇ×Trust BarometerÔÇť (ÔÇ×Barometrul ├«ncrederiiÔÇť), realizat de firma global─â de rela┼úii publice Edelman, a indicat cel mai mare declin dintotdeauna, c├«nd vine vorba despre guverne.
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor! jpeg
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor!
Au existat momente ├«n ultima vreme c├«nd g├«ndeam c─â nu este posibil ca lucrurile s─â r─âm├«n─â a┼ča str├«mbe cum au ajuns. Ceva trebuia s─â se ├«nt├«mple! Au existat momente, ┼či nu pu┼úine, c├«nd raza de speran┼ú─â mi-era adus─â nu de ├«ntrevederea vreunei vizibile amelior─âri a situa┼úiei, ci de certitudinea, la momentul respectiv, c─â ÔÇ×am ajuns la fundul saculuiÔÇť.
Se caut─â o strategie politic─â jpeg
Se caut─â o strategie politic─â
Nu trebuie s─â fi citit multe c─âr┼úi ca s─â cuno┼čti conceptele de baz─â pe care ar trebui s─â le con┼úin─â o strategie politic─â. Este de ajuns s─â cau┼úi pe Google ÔÇ×citate politice pline de cinismÔÇť, de exemplu, ┼či vei g─âsi o mul┼úime. Iat─â unul pe care ├«l consider potrivit ├«n cazul de fa┼ú─â: ÔÇ×├Än politic─â, doamn─â, este nevoie de dou─â lucruri: de prieteni, dar, mai presus de orice, de un du┼čmanÔÇť.
Goe în veacul XXI jpeg
Goe în veacul XXI
De la o vreme, ├«nt├«lnirile potatorice, chiolhanurile de tot soiul, bacanalele chiar s├«nt confiscate ÔÇô n─âucitor ÔÇô de o droaie de pici. Timizi ┼či bomb─ânitori la ├«nceput, l─âsa┼úi, la scurt timp, de capul lor, micu┼úii aglutineaz─â eficace ┼či devin avers─â, invazie, diluviu.
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â jpeg
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â
C├«nd dau lovituri, delincven┼úii obi┼čnui┼úi respect─â trei principii, ┼či anume, s─â nu depun─â un efort prea mare, s─â evite riscul de a fi prin┼či ┼či s─â ob┼úin─â un beneficiu imediat. Ei ┼čtiu c─â cel mai profitabil este s─â spargi locuin┼úa unei persoane ├«nst─ârite, dar, urmare a ÔÇ×feudaliz─âriiÔÇť, riscul cre┼čte, ┼či ei procedeaz─â altfel. Se duc ├«n cartierele s─ârace ┼či cu pu┼úini poli┼úi┼čti, sparg mai multe case, de unde fur─â valori modeste, dar, ├«n final, beneficiile s├«nt comparabile cu cele obi┼čnuite dac─â

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.