Zona

Publicat în Dilema Veche nr. 443 din 9-15 august 2012
Un jurnal impersonal jpeg

În toţi anii ăştia de cînd scriu despre cărţi, foarte rar mi s-a întîmplat să mi se ceară direct şi imperativ să scriu despre o anumită carte sau un anumit autor. Mi s-a sugerat, nu-i vorbă, adesea, am primit cărţi cu pagina de gardă scrisă mărunt, aproape indescifrabil, cu pixul, am primit telefoane melancolice şi e-mail-uri cvasierotice, am fost invitată la cafea, la cină, pe Costa Brava... Ce vremuri, mă şi mir c-am renunţat la cronica literară. Confruntări frontale n-am prea avut însă şi nici presiuni sau insidioşenii de la oameni greu de refuzat din motivele clasice: apropierea, respectul (unilateral, desigur, altfel cum să-ţi ceară aşa ceva?), datoria (în sensul ăla bazal: îi sînt datoare, cum procedez?).

Am avut noroc, se pare, de vecinătăţi limpezi şi edificate, de înţelegere dilematică şi, o lungă perioadă, de credit nelimitat. Din aceste motive, pe scurte porţiuni, mi-am şi luat-o în cap, cum se zice şi, probabil, aş fi reacţionat vehement dacă mi s-ar fi cerut să scriu despre cineva anume, să atenuez vreun ton acid sau să mă mai întreb o dată dacă chiar am dreptate cu vreo certitudine absolută. Nu de dreptate e vorba, aş fi răspuns cu vocea prea ridicată, ci de libertatea alegerii. Cum poate fi... critica – aş fi ţinut-o sus şi tare – dacă nu absolută? Acum ştiu şi răspunsurile la acest dialog care n-a avut loc, din fericire, niciodată. Critica (cronica) literară poate fi şi una de bun-simţ; critica (cronica) poate să se ocupe doar de carte, nu de scriitor şi nici măcar de susceptibilităţile recenzentului; critica (cronica) poate să facă din atenţie valoarea supremă, nu din instrumentele supuse schimbării (cultură, conjecturi, uşurinţă a scrisului). Pentru că – oricît de incredibil le-ar părea „tinerilor critici“ (care-şi fixează ei înşişi pragul la 35 de ani, uitînd că, în critică, la 35 abia ai terminat caşul...) – şi memoria, şi cultura, şi plăcerea scrisului trec, cu vremea, în planul al doilea. Iar cînd ele dispar şi rămîne doar vehemenţa...

Cînd scrii de suficient de multă vreme despre cărţi, poţi să ai şi întîlniri liminale, şi agresiuni directe. E drept, n-am fost ameninţată cu bătaia, dar mi s-a spus de cîteva ori, în faţă şi în scris, că voi regreta curînd ziua în care m-am născut.

Eram încă în vechea casă a lui Malaxa de pe Aleea Alexandru, unde s-a născut Dilema, într-o dimineaţă sinistră de noiembrie, cu ploaie, zloată şi vînt. Vreme de schimbare, chef de ducă. I-am văzut capul în uşa dublă care mai adăpostea seiful – acum gol – al magnatului expropriat. Intrînd, a dispărut însă cu totul, acoperit de silueta masivă a lui Dan Stanciu care se ridicase să-l întîmpine. Cine o fi? – m-am întrebat, mirată de solicitudinea colegului meu suprarealist. Nu mi-a fost mai limpede nici cînd s-au apropiat amîndoi de mine – doctorul T., medic dermatolog, scrisese o carte despre filozofia nemuririi, pe care voia să mi-o lase. Avea o mînă îngheţată şi, în timp ce răscolea prin servieta maron rezemată de propriul genunchi ridicat în aer, ne privea pe amîndoi deodată, îşi rotea ochii prin biroul care mai păstra ceva din ştaiful vremurilor de altădată şi vorbea fără încetare.

Scund şi cu o aparenţă fragilă, vorbind deopotrivă precipitat şi profesoral, reuşea să te ţintuiască locului fără să-ţi prindă privirea. Am scăpat cu greu, invocînd o şedinţă iminentă. Mă căutase şi altă dată, Dan îl sfătuise să vină în acea zi, pentru că eu scriam despre cărţi. Am lăsat cartea într-un sertar neîncuiat, de unde a dispărut prompt, iar peste cîteva săptămîni, cînd doctorul T. a revenit cu o impresionantă mapă de presă a cărţii sale, a trebuit să-i mărturisesc adevărul: cartea îmi fusese furată. Plus încă unul mai mic: rubrica mea se ocupa strict de literatură. „Nu-i nimic – a zis – mai am una.“ Eram în imensul hol de la parterul Fundaţiei Culturale Române. Vocea i-a răsunat apodictic, străbătînd sala de recepţii: „O veţi citi!“. „Ba n-o voi citi!“ – înţelegeţi reacţia. M-a fixat scurt, cu un zîmbet subţire, faţa strîngîndu-i-se în jurul buzelor ţuguiate a reproş copilăresc: „Chiar aşa, dumneavoastră n-aţi avut niciodată nevoie de un dermatolog?“. Eram pe teren cunoscut, cariera mea medicală o depăşise în intensitate pe cea jurnalistică. Ne-am despărţit în zece secunde.

Am fumat cîteva ţigări şi am ieşit la un magazin din apropiere să-mi iau un iaurt dietetic. Aşteptam la rînd să plătesc, încercînd să-mi alung din cap figura versatilă, ascunsă sub o pălărie gri, a doctorului T., cînd mi-am simţit piciorul drept fulgerat de o durere atroce. Apoi stîngul. Un prurit înfiorător m-a făcut să scot un icnet scurt, după care m-am ghemuit la podea cu iaurtul la piept. Am ajuns cu greu la Urgenţă, de unde soţul meu m-a transportat la cel mai apropiat... dermatolog. Îi descriam simptomele, îi povesteam debutul fulgerător, iar în timp ce simpaticul doctor, cu surîsul lui Clooney pe figură, îmi punea un diagnostic tarkovskian cu debut fulminant – zona zoster –, am observat pe biroul lui, cu cea mai periferică vedere de care sînt în stare, o carte verzulie nou-nouţă, cu un titlu nemilos: Filozofia nemuririi. 

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

petrovaprez jpg
De ce se sinucideau femeile în Primul Război Mondial. Studiul făcut de un profesor în Maramureș
O statistică a morților din Primul Război Mondial din satul Petrova din Maramureș indică faptul că un mare număr de femei se sinucideau, în timpul Primului Război Mondial. Cifrele însă nu arată cu precizie câte dintre decese erau sinucideri, fiind notate sintagme mult mai „blânde”
Nemtoaica jpg
Mondialul „păcătoșilor“: Cât costă să savurezi meciurile cu alcool și femei în bikini, la Doha VIDEO REPORTAJ
Totul are un preț pe această lume, inclusiv „driblarea“ restricțiilor religioase într-o țară islamică.
Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.