Zodii simbolice

Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
Zodii simbolice jpeg

– "Cîntarea României", Dan Perjovschi, Milan Kundera –

Nu legitimitate, ci vizibilitate. Aceste cîteva cuvinte sînt oare suficiente pentru a rezuma scopul urmărit de organizatorii expoziţiei „Scènes roumaines“, din spaţiul cultural Louis Vuitton? Rostite de Corina Şuteu – fostă directoare a ICR New York, specialistă în management şi politici culturale, invitata uneia dintre dezbaterile organizate de parizieni în perioada octombrie 2013 – ianuarie 2014, a expoziţiei de pe Champs-Elysées –, ele au un sens aparte. Pot reprezenta chintesenţa unei capacităţi de cuantificare ineluctabilă a valorii, o valoare care nu duce lipsă decît de o vitrină, ca şi spiritul rebel al unei generaţii care nu are nevoie de legitimitate ca să existe, ci doar de lumină. Valoarea va fi doar un element suplimentar adus de patina timpului şi de recunoaşterea proprietarilor de galerii.

În absolut, această expoziţie preţioasă – la propriu, căci spaţiul Vuitton, asemeni obiectelor mărcii, nu este un spaţiu dornic de cantitate, ci de calitate, valabile atît pentru produse şi cumpărători, cît şi pentru arta promovată, şi pentru connaisseurs – a avut şansa de a arăta lumii artistice franceze un ansamblu de referinţe româneşti. Nu mă refer doar la numele prezente (Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Ciprian Mureşan, Şerban Savu, Mircea Suciu, Sergiu Toma, Ioana Bătrînu, Bogdan Vlăduţă, Dan Beudean, Mihuţ Boşcu Kafchin, Geta Brătescu, Simon Cantemir Hauşi, Oana Fărcaş), ci şi la ceea ce ele reprezintă: mai multe şcoli, stiluri, grupuri (fabrica de pensule de la Cluj a fost larg reprezentată), generaţii, concepţii şi chiar viziuni ale istoriei: „Oricum ar picta, artiştii români sînt trădaţi în arta lor de relaţia pe care o întreţin cu istoria recentă“ – aceeaşi Corina Şuteu, excelentă într-o confruntare cu Lucian Sîrb, directorul Euronews, în 9 ianuarie, pe tema „România, între trecut şi prezent“.

O întîlnire memorabilă, irealistă, ea însăşi artă, o artă a conversaţiei, asupra căreia aş vrea să zăbovesc. Nu pentru că expoziţia nu ar fi fost reuşită, dimpotrivă (stau mărturie articolele semnate pe blogurile Adevărul atît de subsemnata – „Cînd Vuitton pune pariu pe Cluj, pe România“, cît şi de Cristina Hermeziu – „Scene româneşti la spaţiul Vuitton din Paris. O simetrie“), ci pentru că această dezbatere – una din duzina de întîlniri programate de directoarea spaţiului cultural parizian, Marie-Ange Moulonguet – a fost deosebită: închipuiţi-vă un dialog spre levant, la etajul 7 al unei clădiri cu vedere spre Turnul Eiffel, în care Lucian Sîrb îi dădea replica, în engleză, unei Corina Şuteu vorbind în franceză, în faţa unei audienţe fermecate. Constituită, ea, din francezi, englezi, români, italieni, nordici, nemţi, într-o discuţie, desigur, despre România şi artiştii ei, dar care traversa subiectul trecînd prin Turcia şi Finlanda! „Conceptul de diaspora a dispărut în ultimii zece ani“, crede, fericit, Lucian Sîrb. „Mă simt o adevărată europeană, nu am o casă, ci case, călătoresc peste tot“, răspunde Corina Şuteu. Apartenenţa. Românii de azi, cei din generaţia care a dat importanţii expozanţi din Paris, aparţin reţelelor, nu cochiliei naţionale.

Un concept pentru o discuţie vastă, presupusă să însoţească o scenă românească practic fără concept. Dar în armonie. Laitmotivul era acolo. „România este un laborator extraordinar de creativitate“, crede Corina Şuteu, „care însă nu reuşeşte niciodată să se alinieze spiritului protestant, în sensul dat de Max Weber, privind respectul acordat muncii, eficienţei, obsesiei productivităţii, refuzului plăcerii.“ Dar este oare acest adevăr un păcat? Poate că ceea ce dau de înţeles artiştii prezenţi la Paris este că această neortodoxie este dorită, este căutată, este asemeni presiunii şi facilităţii cu care ies la suprafaţă bulele de şampanie. Suficient de incandescente pentru a provoca vizitatori avertizaţi, studenţi intrigaţi, români plecaţi de mult timp, dar dornici de a simţi ce mai e pe acasă...

Ei bine, artiştii români contemporani s-ar înscrie, astfel, în trei perioade-stiluri: „Cîntarea României“, Dan Perjovschi, Milan Kundera – crede Corina Şuteu. Cele trei exemple fiind nu încadrări, ci metafore revelatoare. Sub aceste trei „zodii simbolice“ ar putea fi interpretate evoluţiile din sistemul cultural după căderea comunismului.

1. Communism never happened – lucrarea lui Ciprian Mureşan, litere tăiate în viniluri care înregistraseră melodii pentru „Cîntarea României“, reprezintă negarea deliberată a unei evidenţe. Ne comportăm ca şi cum comunismul nu a existat vreodată, dar aceste litere şi concreteţea lor arată exact opusul afirmaţiei. Arta de după căderea comunismului e marcată de obsesia negării lui, dar şi de permanenţa unui rezistent „comunism“ al materiei.

2. Temporary Yours (cartea lui Dan Perjovschi despre expoziţiile lui şterse) e o altă latură fundamentală a evoluţiei postcomuniste a artelor – efemeritatea unor tendinţe, obsesia momentanului şi a efemerului, în comparaţie cu perioada „îngheţată“ de dinainte. Dar şi un efemer care exprimă o evoluţie foarte rapidă, Perjo fiind un artist angajat, care zugrăveşte mereu ceea ce vede acum. Între acum şi mîine, totul poate, însă, dispărea.

3. În sfîrşit, exemplul despre Kundera, din Le Rideau, este acela al artistului care nu vrea să zugrăvească istoria şi care crede că el nu este doar acompaniatorul istoriei, ci şi martorul; ceea ce spune în aceste mărturisiri e că în momentul în care artiştii încep să creeze liber, putem spune că o societate depăşeşte traumatismul istoriei şi începe să se vindece. A treia dimensiune este una de natură ontologică – societatea postcomunistă renaşte cînd creativitatea liberă renaşte, de unde şi convulsiile pe care le provoacă orice reală eliberare de arta oficială, fiindcă, odată cu apariţia artelor libere, societatea scapă de sub controlul politic absolut.

Este, deci, România asemeni unei newsroom, cum crede Lucian Sîrb? Dacă da, şi sînt şanse să fie aşa, Parisul în 2013 a fost doar un semn: viitorul sună bine!

Iulia Badea-Guéritée este jurnalistă la Courrier International, Paris.

Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.
986 16sus coperta jpg
Călătoria fluturelui monarh
Într-un restaurant li se strigă „Go back to Russia!”, iar viața le e punctată de atacurile de panică legate de identitatea lor fluctuantă.
986 16jos coperta jpg
Avataruri ale iubirii
Amestec de Pascal Bruckner, Julian Barnes și David Lodge, pasional, ironic și simultan intelectual, noul roman al lui François-Henri Désérable e o bijuterie literară care merită admirată.
p 17 2 jpg
Cu ușile închise
E vorba, în definitiv, despre caractere. Adică despre lucruri care nu se confundă niciodată cu viața, care e mult mai flexibilă și mai nuanțată.
986 17 coperta audio jpeg
„Lumea asta nătîngă / E tot ce avem”
Acum vreo trei ani, într-un interviu pentru publicația engleză Uncut, Georgia Hubley, una dintre treimile artistice din interiorul Yo La Tengo

Adevarul.ro

image
Se întâmplă la Aeroportul din Iaşi. Cozi infernale de maşini şi oameni care fug pe stradă şi prin pădure VIDEO
Drumul către Aeroportul Internaţional Iaşi a devenit un adevărat coşmar pentru cei care încearcă să ajungă la aerogară. Trecerea la orarul de vară a complicat foarte tare situaţia, iar traficul rutier este vizibil îngreunat.
image
Curiosul caz al unei ucrainence i-a împărțit pe români. „Dar ucrainenii plini de bănet de pe aici de ce nu-și ajută compatrioții?“
O refugiată din Ucraina a solicitat ajutoare pe Facebook. Femeia spune că are nevoie de bani, mâncare, produse de igienă și de scutece, dar oamenii spun că ea acceptă să comunice doar cu cei care îi dau bani.
image
Prețurile la noul aquapark al Timișoarei, piperate pentru mulți. „E mai ieftin la Mako și Gyula”
Noul aquapark din Timișoara, care poate fi comparat cu celebrele băi din Ungaria, va fi deschis vineri, în 31 martie 2023. Au fost afișate și prețurile de bilete.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.