Vivat Muzeul Instalatorului Român - interviu cu Ion BARBU

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
Vivat Muzeul Instalatorului Român   interviu cu Ion BARBU jpeg

Ion Barbu, prietenul și caricaturistul nostru, a îmbogățit „planeta Petrila“ cu încă un muzeu: cel al Instalatorului Român. Cum și de ce ne explică el însuși.

De ce tocmai Muzeul Instalatorului?

Pentru că Muzeul Minerului există deja, iar apariţia Muzeului Sudorului şi al Lăcătuşului este iminentă.

E doar al instalatorului român sau și al celui de aiurea?

Datorită globalizării, se pare că întreg mapamondul se bucură de talentele lui Dorel. De altfel, lozinca sub care defilează muzeul este: „Instalatori din toate ţările, uniţi-vă!“

Muzeul ăsta a luat în calcul și sensul cuvîntului „instalator“ și pe cel al lui „instalație“? În ce fel le-ați combinat?

Cum se îmbină întotdeauna utilul cu plăcutul, sacrul cu profanul şi sacul cu petecul.

De ce tocmai la Petrila? Ce se întîmplă, de fapt, acolo? Există un întreg… complex muzeal barburian: muzeul Pompadou, Casa memorială „Ion D. Sîrbu“, Muzeul Mamei. Puteți să ne spuneți cîte ceva despre fiecare din ele?

Ctitoriile mai sus-amintite există la Petrila, pentru că acolo oferta a fost mult mai mare decît cererea. Am cerut autorităţilor locale să aloce un post plătit la fiecare obiectiv menţionat. Rezultatul: dacă ei au închis mina, am închis şi noi muzeele.

Ce înțelegem, de fapt, prin „muzeu“? Care e conceptul dumneavoastră, ce fel de muzee vreți să faceți? Cum expuneți și de ce?

Eu înţeleg, dar multă lume nu pricepe, că un muzeu este un organism viu. Adică plin de viaţă, cu multă culoare în obraji şi care creşte în fiecare zi. Nu ca Făt-Frumos, ci ca Făt-Deştept. Muzeul din Petroşani e o provocare imensă pentru o zonă cantonată încă în realismul socialist unde muşchii minerului mai parazitează creierul concitadinilor.

Ce conține, în detaliu, Muzeul Instalatorului? Scule? O istorie a instalatorului? Care este scopul lui, „ce vrea să spună… artistul“?

Asta cu „scule“ mi-a plăcut mult. Mă gîndesc să deschid o anexă a muzeului cu titulatura SCULĂRIE (instrumente pentru sculat). Acum, serios vorbind, aproape tuturor exponatelor li s-a aplicat definiţia lui Bergson: „Le rire est du mécanique plaqué sur du vivant“ sau, à la roumaine: „du vivant plaqué sur du mécanique“. Scopul muzeul e simplu, tovarăşi: să transformăm Valea Plîngerii în Valea Rîderii. Cum zicea, de altfel, Ion D. Sîrbu: „Fericiţi cei ce încă mai pot rîde.“

Scrieți că muzeul este un omagiu adus lui Magritte, „artistul care ne-a dovedit toată viața că lucrurile nu sînt așa cum le vede lumea“. Puteți dezvolta…?

Întreg muzeul pleacă de la manifestul magrittean „Ceci n’est pas…“. În muzeu este o copie miniaturală a celebrului Ceci n’est pas une pipe, încadrată într-un alt tablou în care scrie Ceci n’est pas un tableau. Obiectul este plasat pe un perete pe care scrie, evident, Ceci n’est pas un mur, care perete face parte dintr-un muzeu pe care scrie, logic, Ceci n’est pas le Musée de l’Installateur Roumain. Iar lucrurile ar trebui să meargă mai departe: la intrarea în Petroşani să apară un panou cu inscripţia Ceci n’est pas une ville, apoi la intrările în ţară inscripţii cu Ceci n’est pas un pays, culminînd cu Bruxelles-ul, unde pe un banner uriaş să troneze Ceci n’est pas l’Union Européenne.

Care e povestea Matisse-ului expus în muzeu?

Am renunţat de bunăvoie la programul Rabla şi am cedat Muzeului maşina din autobaza personală. Mi s-a părut un schimb avantajos să dai o vechitură de Matiz pe o prospătură de Matisse.

Cum ați ales spațiul pentru muzeul ăsta, cum alegeți spațiile în general pentru muzeele pe care le-ați făcut?

Sigur e că nu eu aleg spaţiile pentru muzee. Poate că ele mă aleg pe mine. Pentru că, în general, sînt clădiri părăsite, bătrîne, lipsite de apărare şi roase de boli. Eu sînt acela care crede că tuturor, fiinţe sau lucruri, trebuie să le mai acorzi o a doua şansă. Cred într-o viaţă viitoare a clădirilor, unde o casă de colonie poate deveni un muzeu de literatură, o sală a pompelor poate fi peste noapte un centru Pompadou; ori o grădiniţă se poate da peste cap, transformîndu-se într-un muzeu al instalatorului.

De unde vă luați exponatele? Puteți să ne spuneți povestea măcar a unora dintre ele?

Exponatele nu le iau, ci le produc. Materia primă este piaţa şi viaţa second-hand din Valea Jiului.

1 1 jpg jpeg

Ce loc ocupă cuvîntul, în relație cu obiectele expuse?

Primul loc ar trebui să-l ocupe vizitatorii care să rămînă muţi de admiraţie. Pe locul doi mi-aş dori să fie proştii care nu pricep nimic, dar e musai să-şi dea cu părerea. Al treilea loc ar fi al snobilor care, ţîţîind din buze şi dinţi, pot să exclame plini de importanţă: INTERESANT! Pe ultimul loc, dar nu cel din urmă, acei competenţi la fel de egali cu tine care se simt datori să-ţi dea sugestii sau să pluseze peste ceea ce ai considerat tu ca definitiv încheiat. Revenind la întrebare, acest muzeu ar trebui să fie în totalitate, precum cele mai bune desene ale mele, fără cuvinte. Am făcut o concesie însoţind unele instalaţii cu cîteva vorbe de duh. Duh profan, of course.

Cu cine lucrați? Care este echipa dumneavoastră?

Îmi pare bine să amintesc aici şi acum minunata mea echipă de voluntari, fără de care muzeul prezent n-ar fi fost gata azi: Gheorghe Groza, Gaby Nyaradi, Cristina Şandor, Carolina Miron, Dodi Şandor, Rolly Szedlacsek, Sorin Giurea, Ina Berar, Teodora Coman, Maggie & Iulia Mikola, Rodica & Florin Glonţ, Andrei Dăscălescu, Camelia Toma. Aproape toţi petrileni. Apelul către petroşeneni pentru voluntariat, făcut pe o reţea de socializare, a dat rezultat zero.

Mai există un asemenea muzeu în lume? Dacă da, unde? Ați luat legătura cu el? Ce reacții au avut cei care au vizitat muzeul?

La fel ca Flaubert cu a sa celebră remarcă „Madame Bovary c’est moi!“, şi eu aş putea spune: „Le Musée de l’Installateur Roumain c’est moi!“ Aşadar nu cred că mai există un asemenea muzeu, nici în Petroşani, darămite în lume. Pe cei mai informaţi decît mine i-aş ruga să-mi arate un muzeu identic pe lumea aceasta şi‑l dărîm cu mîna mea.

Înțeleg că sînteți cavaler decorat cu ordinul „Steaua României“. Puteți să ne împărtășiți ceva din epopeea acestei decorări?

„Decorarea“ mea cu „Steaua României“ este cel mai bun exemplu despre cum îşi bate joc ţara de tine. Epopeea acestei batjocuri („Steaua României“ din cutia de pantofi) o puteţi citi în volumul colectiv Ultima dată, apărut la editura ART. Ca să scutesc cititorul de lectura unui text care poate să-i provoace traume emoţionale, vă spun pe scurt: ba am „Steaua României“, ba n-o am! Îmi doresc din toată inima s-o returnez Administraţiei Prezidenţiale, dar, ca să fac gestul acesta, ar trebui s-o primesc, cum de altfel zice Monitorul oficial c-aş fi primit-o. Şi, cum sînt omul soluţiilor, îi dau eu una lui Iohannis: dacă tot i-o luaţi lui Tökés, daţi-mi-o mie! La un inventar aţi ieşi bine. Plus cu minus dă zero, nu-i aşa, dom’ profesor?

Cum e Petrila văzută în țară și aiurea?

Răspunsul la această întrebare sper să-l dea amicul Andrei Dăscălescu, cel care de ceva amar de vreme lucrează cu sîrg la documentarul artistic Planeta Petrila. Dacă lucrul acesta se va termina în toamnă, cum şi-a propus, de altfel, România şi lumea întreagă vor afla cine este, de unde vine şi unde dracu’ se îndreaptă Petrila asta fără mină şi căreia nu-i lipseşte decît minerul.

Și, pentru că nu puteam termina altfel, ce planuri de alte muzee mai aveți?

Am totul pregătit pentru un Poetry Museum. Caut: a) un spaţiu potrivit; b) nişte bani europeni; c) un administrator care să nu-i fure; d) un primar deştept. Aştept un răspuns pe adresa redacţiei. Exclus: „Bă, da’ pretenţios mai eşti! Hai sictir!!!“

a consemnat Iaromira POPOVICI

Foto: A. Dăscălescu

dascalescu2 jpg jpeg
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.