Viaţa şi faptele lui Ion Bîrlădeanu

Publicat în Dilema Veche nr. 228 din 25 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Poate că mai mult decît colajele expuse în expoziţia "Realpolitik" de la galeria H’art, a fascinat povestea artistului. Marginalul perfect Ion Bîrlădeanu trăieşte şi produce artă pop de ani de zile într-un loc în care ajunge, în final, toată informaţia culturală a unei epoci - la gunoi. Am încercat mai jos un colaj alcătuit din viaţa, faptele, lucrările şi spusele lui Bîrlădeanu, un avangardist de la "marginea lumii". Pe un aeroport, sub steagul României socialiste, Ceauşescu ridică mîinile murdare de sînge. În spatele lui sînt Sergiu Nicolaescu, cu o armă în mînă, şi un ţăran în costum naţional care-l fotografiază. "N-am suportat niciodată munca socialistă!" - declară Bîrlădeanu la interviu. E greu să înţeleg ce spune, în parte din cauza dinţilor lipsă, în parte pentru că povestea lui îşi urmează cursul, indiferent de întrebările mele. "L-am urît pe Ceauşescu toată viaţa şi pe comuniştii lui nenorociţi. Ăştia, dacă auzeau că ai ceva talent, nu te mai angajau niciodată." A fost unul dintre motivele pentru care a schimbat - spune el - peste 300 de slujbe în anii comunismului... Născut pe 24 martie 1946 la Zăpodeni (judeţul Vaslui), Ion Bîrlădeanu este unul dintre mulţii fraţi ai unei familii fără prea multă carte. Marea reuşită a familiei a fost tatăl, Bîrlădeanu senior, care, fiind şef-fruntaş de CAP, a plecat într-o excursie la Moscova, îmbrăcat în costum naţional. "Cu toată Moscova ta, eu ştiu mai multe şi nu mă tem de Ceauşescu" - i-a spus fiul, cu care nu s-a înţeles niciodată. Bîrlădeanu a refuzat întotdeauna să o ia pe căile bătătorite: trimis de tatăl său la şcoala de zidărie, după ce terminase abia 7 clase, nu a lucrat niciodată "în domeniu". A preferat chestii mai pline de aventură, precum să muncească la tăiat de stuf, în Deltă, pe vapor, docher în portul Constanţa, gropar la cimitir, tăietor la gater. A pus umărul şi la ridicarea măreţului edificiu de beton numit Casa Poporului, un loc în care a văzut destule şi unde a cunoscut mulţi artişti ai vremii. Coana Leana stă, cu picioarele încrucişate sexy, lîngă un cazan în care fierbe liniştit un craniu. Decorul este unul post-apocaliptic şi, de undeva din stînga, se iţesc capul verzui şi colţii unui şarpe. Nea Ion a desenat de cînd se ştie. Se învăţase să facă portrete la scară mare, pe care le copia după metoda împărţirii în pătrăţele. Cea mai celebră lucrare de tinereţe este un Ştefan cel Mare, făcut după o ilustraţie dintr-un manual de istorie, cu care se pozau colegii de la combinatul siderurgic de la Galaţi. Totuşi, nu crede că are "stofă de şcoala de arte plastice". În tinereţe, a frecventat două luni o astfel de şcoală, unde "era profesoară o moldoveancă cumsecade", dar s-a lăsat repede pentru că-i era ruşine să meargă la cursuri murdar de la muncă. Şi pentru că s-a înhăitat cu nişte "bagabonţi" care i-au spus "băi, pictore, las-o dracu’ de artă şi hai la Constanţa să fugim c-un vapor în America". Bîrlădeanu n-a pus niciodată piciorul pe tărîmul plin de promisiuni al Americii, în schimb a ajuns în arestul miliţiei, pentru că-l turnaseră "nişte proşti" că lucra la negru. Era, în plus, un individ suspect: avea părul vopsit blond, pe model Florin Piersic, desena caricaturi în port şi cunoştea cam toată "pleava societăţii". După episodul cu miliţia, a ajuns la Bucureşti, la iniţiativa unui oarecare Vasile Ţiganu care i-a propus, într-o zi, şmechereşte: "Hai, pictore, s-o-ntindem în Capitală!" Au plecat doar cu cîteva pachete de ţigări la ei şi, după o vreme, Bîrlădeanu a "debutat la săpături": adică s-a făcut gropar la cimitirul Pantelimon şi, mai tîrziu, la Sf. Vineri. Pentru că oamenii de-acolo au văzut că are îndemînare, l-au pus să inscripţioneze crucile cu numele morţilor. "Scriitor de roman n-am fost niciodată, în schimb am fost scriitor de litere pe cruci. Am fost şi beţiv, da’ acuma nu mai sînt..." Tot în perioda cimitirului, Bîrlădeanu obişnuia să cioplească în lemn, cu un cuţitaş, în timp ce mergea cu tramvaiul către locul de muncă. Rezultatul îl reprezintă cîteva zeci de logo-uri şi simboluri ale "epocii de aur" (printre care medalia de Erou al Muncii Socialiste), ce vor face obiectul unei expoziţii viitoare la H’art. Salamuri, sticle de Cinzano, festinuri cu mezeluri apetisante şi actori celebri înfruptîndu-se din ele. Singura libertate posibilă în "epoca de aur". Niciodată nu a vîndut nimic din ceea ce făcea. În armată, bibliotecar fiind, se apucase să decupeze actori din revistele Flacăra şi Cinema. Filmele i-au plăcut dintotdeauna (a visat să devină regizor) şi se laudă că, pe vremea lui Ceauşescu, a văzut peste 2000 de filme. Ştie toţi actorii vremii şi are preferinţe clare: Jean Marais, Alain Delon, Claudia Cardinale, Sophia Loren, iar dintre cei români, Victor Rebenciug ("ăla actor adevărat") şi Maria Ploaie. Colajele le-a început construindu-şi propriile filme, cu actori celebri, iar mai tîrziu şi cu personaje care populau viaţa politică. Are pungi întregi cu decupaje din reviste, pe care le ţine împărţite pe categorii: "bărbaţii, la bărbaţi, femeile, la femei". Uneori lucrează luni de zile la un colaj: schimbă şi o sută de poze, pînă o găseşte pe cea care se potriveşte perfect. Doar are timp: lucrează seara, duminica sau atunci cînd plouă... Alain Delon în chip de miliţian care dirijează circulaţia, încadrat de doi porci. În spatele lui, Coana Leana şi Nea Nicu îşi aşteaptă cuminţi rîndul să treacă. Dan Popescu, managerul galeriei H’art şi cel care l-a descoperit, crede că Bîrlădeanu se află la "punctul zero al artei". E un exemplu al genialităţii care se manifestă în cele mai vitrege condiţii şi care nu poate fi oprită de absolut nimic. Bîrlădeanu este un om pe care "îl chinuie talentul", în sens propriu: creaţiile sale vin dintr-o mistuire interioară puternică, netrucată şi nealterată de nimic, care nici măcar nu are nevoie de public sau de confirmări. Este expresia unei revolte sincere şi a unei imaginaţii febrile. Arta sa este terapeutică: singura care-l ajută să supravieţuiască într-o lume care l-a considerat dintotdeauna un inadaptat marginal. Lucrările sale sînt perfecte din punct de vedere compoziţional şi înglobează citate culturale pe care Bîrlădeanu le-a prins din zbor, din cărţile şi albumele de artă pe care le-a recuperat de la maculatură sau de pe maidane. "Nu vreau să mă autolaud, da’ domnu’ Dan spune că colajele mele sînt mai bine lucrate manual decît la calculator" - spune Bîrlădeanu, apoi se opreşte să mai dea un autograf unor tineri care au intrat în galerie. Scrie încet, meticulos, caligrafic, cu sentimentul că face ceva important. Pe fondul unei demonstraţii cu pancarte roşii, Iliescu ţine două lumînări în mînă, lîngă o conservă din carne de porc deasupra căreia se iţeşte mutra lui Adrian Păunescu. După Revoluţie (pe care Bîrlădeanu o numeşte "lovitura de partid a lu’ Iliescu" sau "un film adevărat făcut de Nicolaescu"), deşi a venit libertatea, în mod paradoxal a dus-o mai rău. Nu s-a mai angajat nicăieri, a rămas fără locuinţă şi a vieţuit uitat de lume într-o cămăruţă de lîngă ghena de gunoi a unui bloc de pe Moşilor, văzîndu-şi de ale lui şi prestînd mici servicii locatarilor, pentru ceva bani. De altfel, nea Ion crede în destinul marginal şi în condiţia tragică a artistului: "Dacă duceam o viaţă de boier, nu mai făceam io toate astea. Multe lucruri se reuşesc în mizerie, în spaţii d-astea restrînse". Acum, de cînd domnu’ Dan l-a descoperit, Bîrlădeanu o să intre cumva în "rîndul lumii": merge regulat la dentist, nu mai bea şi, în curînd, sînt şanse să aibă un loc mai decent unde să locuiască. La vernisaj i-a plăcut şi îl bucură faptul că lucrările sale distrează oamenii. Povestea lui, desprinsă dintr-un vis american în care, în cele din urmă, eroului i se face dreptate, pare să se termine cu happy-end. "Puteam să fac vreo doi metri cubi de lucrări, dar am făcut, în schimb, munci inutile care nu erau pentru mine. Ăsta e regretul meu..."

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ce a scos la iveală ancheta privind moartea actorului din Friends, Matthew Perry. Raportul autopsiei
Poliția din Los Angeles și Agentia de Control al Drogurilor din SUA au deschis o anchetă privind moartea îndrăgitului actor din Friends, Matthew Perry. El a fost găsit fără suflare în octombrie 2023 din cauza efectelor acute ale anestezicului ketamină.
image
Istvan Kovacs „fluieră“, diseară, finala Ligii Europa: cât câștigă cel mai bine plătit arbitru român
La Dublin, pe „Aviva Stadium“, în față a peste 50.000 de spectatori, se va decerna primul trofeu european din acest sezon, cel din Liga Europa. Atalanta – Leverkusen se va juca, diseară, de la ora 22.00 (Pro Arena) cu o brigadă din România.
image
Ce a mâncat la micul dejun o femeie care a reușit să slăbească 45 de kilograme: „ajunge până la prânz și te simți bine“
O utilizatoare TikTok a împărtășit o rețeta de mic dejun care a ajutat-o să slăbească 45 de kilograme, din cele 100 pe care le avea. Este o rețetă simplă, ușor de făcut și la îndemâna tuturor.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.