Un poet al timpului său

Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
Un poet al timpului său jpeg

● Norzeatic, Exerciţii pe ritm de pace, self released, 2012.  

Într-un număr recent al Observatorului cultural, traducătorul George Volceanov publica un eseu în care făcea, printre altele, şi o radiografie a versurilor cîntate în pop-rock-folk-ul anilor ’60-’80 şi care aparţineau, în mare parte, poeţilor clasici, moderni şi contemporani: Eminescu, Macedonski, Goga, Coşbuc, Şt.O. Iosif, Minulescu, Topîrceanu, Bacovia, Ion Barbu, Arghezi, Nichita, Dan Verona, Nina Cassian, Ana Blandiana etc., dar şi Hugo, Heine, Goethe, Esenin sau Shakespeare. Adevărul este că muzica românească a avut doar nişte textieri versificatori de clişee sentimentale şi pentru care conta doar rima, n-a avut genul acela de „lyricists“ adevăraţi, care să scrie special poezie pe(ntru) cîntece, contribuind cu versuri-mantre la folclorul pop – numele ce merită menţionate fiind cîteva: Şerban Foarţă & Andrei Ujică, Nicu Vladimir, Mircea Florian sau Alexandru Andrieş. Nici după Revoluţie (cînd Jim Morrison a fost tradus cu „lyrics“; la fel şi Leonard Cohen sau Bob Dylan) lucrurile n-au stat altfel, căci mai toată lumea bună din electro-pop-rock-ul alternativ/brit/indie a ţinut să cînte în engleză, iar trupele şi textierii care au contribuit cu versuri (în limba română) inteligente şi memorabile, devenind referinţe în limbajul cotidian, adică parte din cultura pop vorbită, sînt puţini: Timpuri Noi (Artanu şi Dan Iliescu), Sarmalele Reci (Florin Dumitrescu), Vama Veche (Tudor Chirilă), Viţa de Vie (Adrian Despot), Ada Milea, Omul cu Şobolani (Dan Amariei) şi, mai nou, ROA (Cezar Stănciulescu), Toulouse Lautrec (Cătălin Rulea) sau Robin And The Backstabbers (Andrei „Robin“ Proca).

În acest peisaj al poeţilor pe/din muzică, Andrei Ricinean aka Norzeatic, un MC a cărui carieră începută prin 1994 se suprapune pe aproape întreaga istorie a hip-hop-ului fabricat la noi (şi care a dat cîţiva foarte buni textieri, spre exemplu, Călin Ionescu aka Rimaru de la RACLA), este, în acest moment, cel mai dexter şi mai convingător poet din cultura pop de limba română. Fără să mă ocup aici de partea muzicală a artei lui Norzeatic, o să-l citez însă pe Paul Breazu, care l-a recenzat în Dilema veche de fiecare dată şi care spunea despre textele lui Andrei Ricinean că sînt „mai degrabă radiografii miniaturale ale realităţii sociale actuale, scrise într-o stilistică metafozică (citeşte metaforă şi metafizică) proprie muzicianului“, texte parlate în care cultura pop şi ştirile de primă pagină & prime time, politicienii corupţi, cultura ONG-istă şi discursul anticapitalist/anticorporatist, new age-ismele, cîinii vagabonzi şi comerţul stradal, fizica cuantică, jocurile video, reţelele de socializare şi exploatarea prin minerit, toate acestea, dar şi altele, alcătuind în ritm şi rimă „moleculele care dau viaţă organismului disfuncţional“ care este societatea noastră în acest moment.

„Revoluţia“, piesa-program de deschidere a primului său album solo – şi cel mai politic –, Exerciţii pe ritm de pace, este, poate, cel mai inteligent şi mai bun text-manifest scris vreodată pentru muzică în limba română (reprezentativ şi pentru stilul lui Norzeatic: jocuri de cuvinte şi de fonetică, glisări dinspre sensul figurat al termenilor spre cel propriu, aliteraţii etc.). Revoluţia propusă de Norzeatic – care eliberează astfel cuvîntul de sub încărcătura politică adăugată de istorie – nu are însă nimic în comun cu un text-manifest clasic, de gen, cu a cărui stilistică radicală, lexic agresiv şi idei-clişeu ne-am obişnuit de la avangardişti la occupy-işti, de la proletcultişti la critic-atac-işti, întrucît nu e motivată de resentimente de clasă antielitiste şi nu mizează pe latura violentă a actului de revoltă socio-politică. Asta deşi „Manifestul“ său, pus pe rime şi filmat în alb şi negru, a devenit viralul emblematic al multora dintre cei prezenţi, în iarna anului trecut, în Piaţa Universităţii.

Revoluţia lui Norzeatic, un revoluţionar fără altă cauză decît cea spirituală, nu are culoare şi program politic, nu este făcută în numele unei ideologii anume, alta decît „extremismul de centru“; revoluţia sa este apolitică, ecumenică şi pacifistă – un statement al nonviolenţei („pe steagul meu scrie Pace“); vorbeşte despre schimbarea mentală individuală, despre transformarea personală spirituală – este o „revoluţie a minţii“, o „revoluţie care se petrece-n suflete“. Norzeatic nu propune o revoluţie colectivă, violentă, materială, cu program, într-un cuvînt – trivială; Norzeatic „propovăduieşte“ revoluţia interioară a schimbării de sine, a toleranţei şi a upgrade-ului personal, singura revoluţie adevărată, esenţială, care nu poate fi confiscată şi deturnată de nimeni.

Iată cîteva strofe percutante din lungul text, deopotrivă direct şi subtil, al acestei extraordinare piese: „Cînd e vorba de revoluţie / Mulţi sînt gata să pună mîna pe armament / Dar cîţi ar privi-o altfel decît ca pe un argument pentru agrement“, „Cînd faci revoluţie cu tine însuţi nu poa’ s-o fure nimeni / Să faci revoluţie cu semenii nu-nseamnă să vrei să-i faci să-ţi semene“, „Revoluţia nu va fi teleghidată / Revoluţia nu va fi de evitat, ăhă! / Revoluţia adevărată nu latră, nu muşcă / Ea nu va fi dublată de voci pe bandă «Împuşcă-l, împuşcă-l!»“, „Revoluţia nu va fi în 21-22, sigur nici în 13-14 / Şi nici una-două pe Twitter, Facebook şi MySpace / Să lupţi cu sistemu’ va fi mai mult decît un tag pe gard, un tatuaj cu Thug Life / Ascultînd muzică de drive-by, aşteptînd în McDrive / Sau să spargi geamu la tramvai // Revoluţia nu-ţi va da dreptul de-a vorbi prostii / Revoluţia va fi doar ştii că ştii sau ştii că nu ştii / Revoluţia nu-ţi va îmbunătăţi modul de trai / Ci modul de-a trăi“, „Revoluţia nu va fi relativă la bun gust şi bun-simţ /.../ Revoluţia nu va fi o cauză pentru un rebel / Revoluţia nu va fi mişcarea în jurul soarelui, ci trecerea prin el // Cînd vei citi din Coran nu va fi sabia scoasă / Cînd vei spune «Tatăl Nostru» nu va fi pîinea de pe masă / Cînd va fi vorba să-ţi porţi crucea, nu va fi la gît, de argint / Revoluţia nu va fi surprinsă de un trecător pe telefonul mobil“, „Revoluţia nu va sta între un trecut glorios şi un viitor luminos / Revoluţia nu-ţi va aduce foloase, dar îţi va fi de folos“, „Şi, în fine: Revoluţia nu va fi acolo, nu va fi nici acolo / Bine, dar unde va fi? Nu ştiu, fă-o!".

"Se lasă seara" este un text social despre sărăcie vs ipocrizia & corupţia politicienilor, totul ridicat, în final, la o reflecţie despre deşertăciunea vieţii: „Degeaba zbori pe lună şi trimiţi sateliţi / Cînd n-ai nici un control cu ce se-ntîmplă aici / Degeaba scrii articole, accelerezi particule / Pui pronosticuri – prostii –, nu ştii ce va fi dincolo // Dar a spus-o demult înţelepciunea împăraţilor / E pus şi-un cuvînt în parabola talanţilor / Atunci cei drepţi vor străluci-n lumea sfinţilor / Iar pentru ceilalţi va fi plînset şi scrîşnirea dinţilor.“ Piesa „Micii consumatori“ propune o atitudine eco friendly, printr-un text-elegie anticonsumeristă despre risipa energiei, în timp ce „În clar cu roşu Montana“ şi „Dr. Au Mă Doare“ (plus recentul videoclip-single „Probleme la gaze“) militează împotriva exploatării haotice şi a obsesiei materialiste („nu-mi trebuie mine să mă găsesc pe sine“, „încerc să am o stare bună şi fără bunăstare“), dar totul în aceeaşi cheie pacifistă a „argumentului pentru agrement“: „Între ritmuri de petrecere şi rituri de trecere, / Aspir în tăcere către-o deplină-nţelegere“. Pe final, cum remarca şi Paul Breazu, există şi o reinterpretare a „Exerciţiului“ bobdylanistic al lui Vali Sterian de pe Vino, Doamne!: „Revoluţie – rotaţie / Evoluţie – populaţie / Mase – unitate / Clase – societate / Naţie – democraţie / Dreptate – legislaţie / Instituţie – constituţie / Integritate – în discuţie /.../ Angajare – multinaţionale / Vînzare – cumpărare / Reclame – vedete / Diete – reţete / Distracţie – distragere / Obsesie – posesie / Confuzie – revoluţie / În concluzie – iluzie“ ş.a.m.d. Norzeatic este, pur şi simplu, un poet al timpului său. Poate singurul. 

Împreună cu Avant’n’Gard feat. Tavi Scurtu şi Anghel Mailat, Norzeatic va concerta la Festivalul „Dilema veche“ de la Alba Iulia, sîmbătă, 31 august. 

Foto: Claudiu POPESCU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.