Un deceniu de traduceri din română în franceză

Publicat în Dilema Veche nr. 734 din 15-21 martie 2018
Un deceniu de traduceri din română în franceză jpeg

Multă vreme, cînd venea vorba în Franţa despre scriitorii români, erau spontan citate numele lui Cioran, Eugen Ionescu şi Mircea Eliade. Totuşi, cu excepţia operelor de ficţiune ale celui din urmă, traduse de altfel după tratatele lui de istorie a religilor, toţi trei scriau în franceză, cel puţin de cînd s-au instalat în Occident. Greu de zis dacă acesta era motivul pentru care numele autorilor traduşi din română se bucurau de mai puţină notorietate. Un lucru este sigur, faptul că interesul publicului pentru cei trei autori citaţi mai sus a declinat în ultimul timp, ceea ce era cam inevitabil, nu a mărit simţitor impactul scriitorilor traduşi din română. Cu alte cuvinte, cărţile acestora ocupă un loc destul de modest în producţia literară de limbă franceză faţă de cele traduse din celelalte limbi din Europa Centrală şi de Sud-Est raportat la numărul de locuitori. O putem constata destul de uşor consultînd baza de date bibliografice „Electre“ (Livres-Hebdo) la care apelează în mod curent librarii, bibliotecarii, documentariştii, editorii și jurnaliştii din spaţiul francofon. Trebuie precizat însă de la bun început că informaţile pe care le putem extrage în acest fel prezintă un interes doar indicativ şi mai ales pe plan comparativ. Principalul avantaj este că pe această cale putem găsi criterii pentru a ne face o idee despre un domeniu unic în felul lui, avînd în vedere că, prin definiţie, fiecare carte e diferită de toate celelalte.

De la 1 ianuarie 2008 pînă la 15 martie 2018, deci în ajunul Salonului de Carte care are loc zilele acestea la Paris, au apărut 152 titluri noi sau noi ediţii, inclusiv reluări în format de buzunar, traduse din română, la editurile franceze, belgiene şi elveţiene. Nu sînt contabilizate formatele electronice, iar numărul titlurilor traduse din română disponibile pe piaţa franceză este mult mai ridicat decît acela care corespunde ultimului deceniu luat aici în considerare. Situaţia se prezintă oarecum bine, ceea ce era previzibil, la scară balcanică. 111 titluri au fost traduse în această perioadă din sîrbo-croată (adică din sîrbă, croată, muntenegreană, bosniacă, cum sînt ele adesea prezentate azi), 44 din albaneză, 32 (doar) din bulgară, în schimb 314 din greacă, număr care include monografiile privind lumea antică. Altfel stau lucrurile în comparaţie cu Europa Centrală, avînd în vedere, spre exemplu, că din maghiară au fost traduse 196 de titluri. Din cehă au fost traduse 117 monografii (9 din slovacă), din poloneză 336, ceea ce e mai puţin surprinzător. Premiul Nobel acordat în 2002 lui Imre Kertész şi mai ales succesul romanelor traduse recent ale lui Sándor Márai (1900-1989), autor care în exil a continuat să scrie în limba maternă, explică în parte situaţia favorabilă în care se găsesc traducerile din maghiară. Autorii români cei mai faimoși în spatiul francofon, și nu numai, au scris mai ales în franceză, dacă lăsăm la o parte cazul cu totul singular al Orei douăzeci și cinci de Virgil Gheorghiu, tradusă în franceză de Monique Sainte-Côme (alias Monica Lovinescu) în 1949, care a cunoscut nenumărate reeditări şi a marcat generaţii întregi.

În funcţie de numărul de titluri publicate de fiecare dintre autorii traduşi şi de numărul de titluri apărute la fiecare editură, putem stabili două clasificări care corespund ultimilor zece ani.

Au fost publicate în această perioadă 7 cărţi de Matei Vişniec, 5 de Flavia Cosma, 4 de Norman Manea, Doina Ioanid, Emil Cioran, Mircea Eliade şi Mircea Cărtărescu, 3 de George Arion, Gabriela Adameşteanu, Lucian Teodorovici, Eugen Uricaru şi Gellu Naum etc. La Non Lieu au apărut 20 de titluri, la Harmattan 17, la Gallimard, J. Chambon, Ed. des Syrtes şi Caractères – 5, la Seuil şi Ed. du Cygne – 4, la P.O.L., Noir sur Blanc, -Ginkgo, Atelier de l’Agneau şi Genèse édition – 3 etc. (Urmează 65 de alte edituri care au publicat doar două sau o singură traducere.)

În sine, aceste date statistice au o semnificaţie mai mult decît relativă. O sumedenie de criterii privind domeniul acoperit de fiecare titlu, tirajul, calitatea traducerii, aparatul editorial, prestigiul editurii, difuzarea, sursele de finanţare, contribuţia efectivă a autorului etc. trebuie combinate pentru a evita interpretările precipitate. Cîteva observaţii în acest sens. Este greu să compari o culegere de poezii publicată într-un tiraj confidenţial, și cu participarea activă a autorului, cu un roman tradus de un profesionist, la un editor reputat care beneficiază de un serviciu de redactare şi corectură şi de o reţea de distribuţie întinsă. Flavia Cosma, spre exemplu, este autoarea a cinci plachete de poezii dintre care patru sînt publicate la un mic editor, Ed. du Cygne. Independent de interesul pe care opera ei îl poate prezenta şi de rolul pe care îl poate juca editura care o publică în difuzarea culturii româneşti, poziţia pe care o ocupă F. Cosma şi Ed. du Cygne în clasamentele de mai sus riscă să provoace o anumită confuzie. Cît despre Matei Vişniec, nu apar în această clasificare decît scrierile sale traduse din română. Dacă adăugăm piesele sale de teatru scrise direct în franceză, numărul total de titluri se ridică la 20.

Confruntînd clasificarea pe autori la cei traduşi din română şi aceia din celelalte limbi citate se constată un decalaj semnificativ. La maghiari primele locuri sînt ocupate de Sándor Márai cu 27 cărţi şi Imre Kertész cu 11, iar la polonezi, Witold Gombrowicz şi Ryszard Kapuscinski cu cîte 17 cărţi. Decalajul apare şi cînd ne gîndim la incidenţa reluării unor titluri în ediţii de buzunar pe piaţa cărţii. Numărul lor este de doar 8 în ultimii zece ani pentru traducerile din română, 67 pentru acelea din maghiară, 13 din cehă, 54 din polonă şi 13 din sîrbo-croată. Dintre aceşti opt autori români, unul singur este contemporan: Gabriela Adameşteanu (cu O dimineaţă pierdută / Une matinée perdue).

Din totalul titlurilor apărute la editura Non Lieu, domeniul românesc, adică nu numai traducerile, ci şi celelalte cărţi legate de România, reprezintă cam o cincime. Tot ei îi datorăm cele cîteva numere din revistele Lettres roumaines (dir. Petre Răileanu, 2013-2014) şi Seine et Danube (dir. Dumitru Țepeneag şi Virgil Tănase, 2015), a căror apariţie a încetat acum doi ani, ceea ce constituie o mare pierdere, revistele fiind un suport indispensabil pentru prezentarea dezbaterilor culturale şi promovarea tinerilor autori din România. Un efort deosebit a fost făcut pe plan pedagogic: Andreia Roman şi Cécile Folchweiller au întocmit, spre exemplu, o Antologie a istoriei literaturii române bilingvă româno-franceză în patru volume.

Mai curioasă este poziţia ocupată de L’Harmattan, o editură cu o producţie considerabilă, dar inegală, parţial în contul autorilor, deseori proaspeţi doctoranzi. Voluminosul studiu al fostului preşedinte al Academiei Române Eugen Simion despre „Tînărul Eugen Ionescu“ a apărut în traducerea lui Virgil Tănase în 2003 la această editură, care are o colecţie de calitate condusă de Ca-therine Durandin consacrată domeniului românesc.

J. Chambon – pentru Ștefan Baștovoi sau Dan Lungu, Gallimard – pentru Gabriela Adameşteanu, Seuil – pentru Norman Manea, Noir sur Blanc – pentru Eugen Uricaru, Ed. de Syrtes – pentru Varujan Vosganian sau Radu Aldulescu, Gaïa – pentru Lucian Dan Teodorovici rămîn, ca şi în perioada precedentă, principalele edituri unde apar romanele salutate de critică în Franţa, ca şi în România. Literele în general, şi romanul în particular, sînt domeniul în care sînt cel mai prezente traducerile în franceză. Pentru perioada analizată aici, în baza de date „Electre“ sînt înregistrate 70 de romane, 33 de volume de poezii, 10 volume de istorie şi critică literară, 8 eseuri literare, 4 piese de teatru, 2 cărţi pentru tineret. Celelalte domenii, uşor reperabile graţie clasamentului zecimal universal folosit de „Electre“, sînt foarte slab reprezentate: 4 cărţi de religie, dintre care două de Dumitru Stăniloae şi Andrei Scrima, la prestigioasa editură Cerf, una singură de antropologie, tratatul de imagologie al lui Oişteanu tradus la Non Lieu…

În materie de politică şi cultură, România nu a trecut chiar neobservată în Occident, s-a scris mult. Doar două cărţi pe această temă au fost însă traduse de-a lungul ultimului deceniu, şi anume Cronicile lui Radu Cosaşu şi acelea ale lui Mircea Vasilescu apărute iniţial în Dilema veche (MetisPress, 2010 şi 2011).

Recompensat prin nenumărate premii, filmul românesc pare să fi avut un impact mai mare decît cartea asupra publicului avizat în lumea francofonă în ultimul deceniu. Acesta nu este un motiv ca să nu încheiem cu un omagiu adus traducătorilor. Sînt -mulţi, aşa că ne vom mulţumi să cităm doar cîţiva dintre ei: Nicolas Cavaillès, -Jean Louis Courriol, Florica Courriol, Laure Hinckel, Dominique Ilea, Marily Le Mir, Odile Serre şi mai ales regretatul Alain Paruit. 

Nicolas Trifon este istoric. Împreună cu Matei Cazacu, este autorul cărţii Republica Moldova, un stat în căutarea naţiunii (Editura Cartier, 2017).

Foto: Dan Lungu, wiki

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Masina intrata in gard, Db mp4 thumbnail png
Accident grav în Dâmbovița. Un șofer pierde controlul și intră direct într-un gard VIDEO
Două persoane au ajuns la spital după ce mașina în care se aflau s-a izbit de un gard. A fost nevoie de descarcerare, întrucât o femeie a rămas captivă între fiarele contorsionate.
microfon ascuns mic shutterstock 2138678309 jpg
Condamnat penal şi obligat la despăgubiri pentru spionarea soţiei. Cum l-a demascat femeia
Un stomatolog din Oradea prins că a montat microfoane în casă şi şi-a interceptat soţia a fost condamnat penal şi obligat la plata unor despăgubiri morale către victima sa.
Oleksiy Danilov FOTO Wkipedia
Ucraina critică propunerea lui Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate pentru a încheia războiul
Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Financial Times.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.