Turneul traducătorilor prin Franța

Publicat în Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie – 6 martie 2019
Turneul traducătorilor prin Franța jpeg

Pe locul fostei case a lui Montesquieu, Librăria Mollat din Bordeaux e o incredibila uzină de cărți. Ți se taie respirația: 2.700 de metri pătrați, 180.000 de titluri, patru tone de cărți etalate zilnic în spațiul a cinci magazine, cîte două evenimente-conferințe în fiecare zi! Afișul evenimentului La Tournée des traducteurs tapetează o jumătate de perete într-un fost garaj devenit spațiu cultural.

De origine română, Monica Irimia, librar la Mollat de vreo 17 ani, cu bucuria sa contagioasă, spune că o să ia afișul acasă. Amuzat, publicul ridică din sprîncene la „impertinențele“ literare ale Mirellei Patureau și începe să răsfoiască, emoționant, titlurile evocate de Florica Courriol. La sfîrșit, o doamnă din public, amărîtă: a ajuns tîrziu, a greșit sala, se oprise la conferința lui Serge Moati, c-un etaj mai sus (unde cu o zi înainte fusese invitat filozoful Michel Onfray). Avea și de ce să-i pară rău: împreună cu cele două traducătoare am vorbit despre voci libere și strigăte de azi în literatura română, eclectic și decomplexat, cu citate-șoc și inflamări pasionale, în jurul cîtorva scriitori: Gabriela Adameșteanu, Dumitru Țepeneag, Florina Ilis, Florin Lăzărescu, Savatie Baștovoi, Iulian Ciocan, Tatiana Țîbuleac, Gianina Cărbunariu, Nicoleta Esinencu, Alina Nelega… Tema „Voix libres. Cris d’aujourd’hui“ și titlurile alese – ilustrînd genuri diverse, romane, nuvele, teatru, poezie – nu se voiau decît un cec în alb pentru o introducere subiectivă în literatura română de azi, dinamică și proaspătă, matură și tînără deopotrivă.

Cînd le-am întrebat pe cele două invitate cum de s-au apucat de tradus literatură română, a început un duel pertinent, plin de miez și de umor. Cu ani în urmă, cineva i-a cerut Mirellei Patureau, critic de teatru la RFI și cercetătoare la CNRS în cadrul laboratorului despre teatru și noi tehnologii, să traducă un text românesc turbulent (Nicoleta Esinecu, Fuck you, EU.RO.PA!), avertizînd-o că limbajul e violent. „Pas de problème“, a răspuns criticul de teatru, care, deja traducătoare a lui Cioran în franceză, a devenit apoi specialistul oficial în traducerea și promovarea vocilor noului val al teatrului românesc: Alina Nelega, Nicoleta Esinencu, Gianina Cărbunariu, un teatru generațional, cu personaje insurgente, iconoclaste și un limbaj mai mult sau mai puțin licențios. „De altfel, știați că «obscen» înseamnă, etimologic, «în afara scenei», «care nu are loc pe scenă»?“, strecoară, savuros, Mirella Patureau.

Florica Courriol, fost profesor la Universitatea Lyon 3, a început să traducă literatură română dintr-o frustrare. În Franța a ajuns cu mai bine de 20 de ani în urmă și, ori de cîte ori trecea pragul unei librării întrebînd de literatura din România, era trimisă către raftul cu literatura… slavă. Anecdotele amare continuă: traducătorul Jean-Louis Courriol, soțul său, propunea cu bucurie editurilor traduceri din poezia lui Mihai Eminescu, un meganecunoscut în Franța. Reacția editorilor de acum două decenii era siderantă: e cumva un disident? În timp, cu o tenacitate exemplară, dar și cu fler pentru a descoperi noi autori, Florica Courriol a publicat în Franța traduceri din Hortensia Papadat-Bengescu, Marta Petreu, Magda Cârneci, Bogdan Costin, Ioan Popa, Cătălin Pavel, Horia Ursu, Iulian Ciocan…

De aproape 30 de ani, traducerile în franceză din limba română însumează în jur de 200 de titluri, publicate la edituri mai mari sau mai mici. De-a lungul anilor, s-a adunat un aisberg de cărți care fiecare în parte e o viziune a lumii, un nod de emoții, o rețea de idei. Dar cine mai știe de ele? Între miile de cărți – noutăți – care apar anual în Franța, literatura română e un fel de comoară ascunsă, care-și așteaptă, fără să spere prea mult, exploratorii.

În încercarea de a redescoperi și de a trezi din somn această comoară ascunsă, am conceput împreună cu traducătoarea Laure Hinckel un ciclu de întîlniri itinerante, La Tournée des traducteurs. Cu volume „grele“ în valize, timp de patru luni, între decembrie 2018 și aprilie 2019, traducătorii de literatură română vorbesc cititorilor din nouă orașe ale Franței despre scriitorii români și cărțile lor, grupate în nouă teme simbolice. „Peuples. Brassage à l’Est“, „Voix libres, cris d’aujourd’hui“, „Vie à l’Est – côté mur“, „Couples. La force du destin“, „Géopoétique des villes“ sînt cîteva provocări la dialog și la răsfoirea unor cărți dintr-o selecție care numără 30 de autori români și peste 50 de titluri reprezentative pentru literatura română contemporană tradusă în Franța. Proiectul La Tournée des traducteurs face parte din suita de evenimente din cadrul Sezonului Franța-România, fiind susținut de ICR Paris, Centrul Național al Cărții și Asociația Traducătorilor de Literatură Română din Franța.

p15 foto c hermeziu jpg jpeg

Traducătorii – prestidigitatori de culise

De ce un Turneu al traducătorilor? De ce ne-am înhămat aproape donquijotește la un periplu prin Franța, cu cărțile autorilor români în valize, pentru a sensibiliza un public nou? Ideea a răsărit după ce am pus cap la cap două constatări, una a mea și una a partenerei de proiect. La tîrgurile tradiționale de carte, între care prestigiosul Livres Paris, unde e un privilegiu incontestabil să ne bucurăm de prezența scriitorilor care vin din România, evenimentele la stand, bogate și diverse, sînt, e nevoie să o spunem deschis, cu circuit închis. În public sîntem cam tot noi, aceiași cîțiva sinceri îndrăgostiți de literatura română, care ne rotim de la o masă rotundă la alta, atingînd cărțile, punînd întrebări autorilor invitați, cerînd febrili un autograf. Mulțimea de cititori (francezi) e totdeauna undeva în altă parte, în nombrilistul Paris literar, iar scuza editorilor, repetată ca o mantră traducătorilor ori de cîte ori vor să propună un alt autor român, planează ca o fatalitate peste acest tablou: „România nu vinde…“ Și dacă am încerca marea cu degetul, ieșind din Paris, și dacă ne-am duce spre cititori, în provincie, în mici și mari orașe, vorbindu-le de literatura română, citind pagini, dezgropînd o comoară, cu cei mai în măsură să i știe strălucirile, traducătorii?

A doua constatare e și ea o formă de speranță. Un sondaj spontan, printre destui literați sau cititori buni ai Franței, cu întrebarea ce scriitor român puteți cita, numele cel mai des întîlnit este Virgil Gheorghiu (Ora 25) și eventual cel al celebrilor Cioran sau Ionesco. Și dacă, în urma acestui dispozitiv ambițios – Turneul traducătorilor –, vor mai rămîne, ici și colo, și alte nume de scriitori români în imaginarul colectiv al cititorilor?

Dincolo de ideea de a promova concret și de a repune reflectorul pe ceea ce există deja, aproape masiv, ca traduceri, acest turneu se dorește a fi un omagiu și o pledoarie. O pledoarie pentru literatura română ca teritoriu al tuturor splendorilor și contradicțiilor umane, de același calibru ca orice mare literatură a lumii, grație traducerilor din Gabriela Adameșteanu, Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Savatie Baștovoi, Ana Blandiana, Gianina Cărbunariu, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Iulian Ciocan, Nicoleta Esinencu, Paul Goma, Florina Ilis, Florin Lăzarescu, Dan Lungu, Norman Manea, Ileana Mălăncioiu, Cătălin Pavel, Marta Petreu, Ioan Popa, Adina Rosetti, Răzvan Rădulescu, Simona Sora, Bogdan Suceavă, Virgil Tănase, Lucian Dan Teodorovici, Dumitru Țepeneag, Tatiana Țîbuleac, Eugen Uricaru, Horia Ursu, Matei Vișniec, Varujan Vosganian.

În al doilea rînd, Turneul este un omagiu adus traducătorilor – adevărați ambasadori ai culturii române, prestidigitatori de culise care știu să transvazeze dintr-o limbă într-alta universuri și personaje, povești și emoții. Ei sînt marii noștri cuceritori, ei știu cum să cîștige noi teritorii pentru literatura română: Nicolas Cavaillès, Florica Courriol Ciudaru, Jean-Louis Courriol, Laure Hinckel, Philippe Loubière, Mariana Negulesco, Marily Le Nir, Mirella Patureau.

Caravana traducătorilor s a oprit în librării partenere din Beaune, Saint-Denis, Lyon, Strasbourg și Bordeaux. Urmează Lille, Blagnac, Quimper, Marseille. La Beaune cineva din public a plecat acasă cu Horia Ursu, Asediul Vienei, și cu Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian. La Lyon s-au cumpărat Poeziile lui Mihai Eminescu și Aproape a șaptea parte din lume de Cătălin Pavel. La Strasbourg, unde unul dintre cititorii din public venise tocmai de la Metz ca să asiste, la librăria Kleber, la serata Turneului, s-au cumpărat Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Norman Manea, Dinu Pillat. Tot la Strasbourg, cel mai important cotidian din Alsacia (Les Dernières Nouvelles d’Alsace – DNA), a scris pe larg despre autorii de literatură română de azi, promovați cu entuziasm de tălmăcitorii lor, prin Turneul traducătorilor. La Bordeaux, la librăria Mollat, s-au dat ca pîinea caldă Iulian Ciocan, Savatie Baștovoi, Tatiana Țîbuleac, Dumitru Țepeneag…

Scopul turneului nu e nicidecum unul comercial, periplul nostru încearcă un comerț simbolic între două imaginare literare, român și francez, în prezența sensibilă a celor care le legitimează pînă la urmă pe amîndouă, (noi) cititori – în dialog cu traducătorii. Ce curiozități au și ce întrebări ne pun la fiecare întîlnire cititorii francezi care (re)descoperă literatura română? Le puteți descoperi în jurnalul de bord al turneului pe site-ul dedicat, latourneedestraducteurs.com

Cristina Hermeziu este jurnalistă. În 2005 s-a stabilit în Franța. Cea mai recentă carte publicată: Parisul nu crede în lacrimi, Junimea, 2016.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.