Trieste: de vorb─â cu un cicio sut─â la sut─â

Publicat în Dilema Veche nr. 684 din 30 martie - 5 aprilie 2017
Trieste: de vorb─â cu un cicio sut─â la sut─â jpeg

ÔÇ×┼óin┼úarii sau arom├ónii ┼či cicii sau istrorom├ónii: mister sau parte integrant─â a Europei? Dou─â limbi ├«n pericolÔÇť, a┼ča era intitulat─â sesiunea organizat─â la Universitatea din Trieste pe 10 martie. Dac─â primul termen, folosit mai ales ├«n s├«rb─â ┼či croat─â pentru ÔÇ×arom├óniÔÇť, e relativ cunoscut, cuv├«ntul ÔÇ×ciciÔÇť evoc─â doar regional, ├«n Istria croat─â ┼či la Trieste, o popula┼úie a c─ârei origine ┼či comportament ├«i intrig─â de mult pe ceilal┼úi locuitori mai ales datorit─â limbii, incomprehensibil─â pentru croa┼úi ┼či chiar pentru italieni. Ea este studiat─â de mai bine de un secol ┼či jum─âtate ├«ncoace, mai ales de lingvi┼čtii rom├óni, de la Sextil Pu┼čcariu la Ion Coteanu, care au denumit-o istrorom├ón─â, glotonim savant folosit mai ales de speciali┼čti, dar curent ├«n rom├ón─â, inclusiv ca etnonim, motiv pentru care ├«l voi folosi aici.

Despre arom├ón─â au vorbit Lila Cona, venit─â de la Belgrad, ┼či cu mine, de la Paris, ├«n timp ce situa┼úia actual─â a celeilalte ÔÇ×limbi ├«n pericolÔÇť a fost tratat─â de Zvjez┬şdana Vrzic, de la Facultatea de la Rijeka, care a coordonat diverse proiecte ini┼úiate de administra┼úia croat─â ├«n leg─âtur─â cu istrorom├ónii. Ace┼čtia din urm─â s├«nt numi┼úi ÔÇ×vorbitori de limb─â vlashki ┼či zejanskiÔÇť (Zejane este una dintre localit─â┼úile locuite de ei), pornind de la felul ├«n care ei ├«n┼či┼či ├«┼či numesc limba, azi cel pu┼úin, fiindc─â la sf├«r┼čitul secolului al XVII lea cronicarul triestin Iren├ęo della Croce scrie c─â cicii ├«┼či spun ├«n propria lor limb─â rumeri. Cam greoaie, aceast─â formulare este deci justificat─â ca glosonim, ┼či oarecum chiar ca etnonim. Din mai multe puncte de vedere, ar fi de altfel mai potrivit s─â se vorbeasc─â despre vlahii din Istria sau din Meglen. Ca ┼či istrorom├ónii, contrariu arom├ónilor (arm├«njljior ┼či rr├«m├«nilor), meglenorom├ónii au adoptat numele folosit de vecini pentru a-i desemna, adic─â vlasi. Pu┼úin numero┼či, c├«teva mii la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, istrorom├ónii nu mai s├«nt azi dec├«t c├«teva sute dintre care pu┼úini mai vorbesc limba, o limb─â tot mai amestecat─â pe plan lexical cu croata. Accelerarea exodului rural ┼či emigrarea mai ales spre Statele Unite par a fi principalele cauze ale acestui fenomen. Prezen┼úa lor ├«n Ciceria, ca s─â relu─âm cuv├«ntul folosit de italieni pentru a desemna regiunea, deosebit de arid─â, ├«n care ei locuiesc p├«n─â ├«n zilele noastre, e semnalat─â dup─â marile epidemii de cium─â din Istria ├«n secolul al XV-lea.

Notorietatea de care se bucur─â azi istrorom├ónii, alias cici, printre triestini e datorat─â ├«n bun─â parte unei expresii pe care am aflat-o chiar ├«n naveta care m─â ducea de la aeroport la hotel. ÔÇ×Cicio no ze per barcaÔÇť, Cicio nu le are cu barca, ├«i e fric─â pe mare. Imediat m-am g├«ndit la semnifica┼úia cuv├«ntului ÔÇ×vlahÔÇť pe coasta dalmat─â: la Dubrovnic se spune c─â locuitorii din zonele montane situate la c├«┼úiva kilometri de ┼ú─ârm s├«nt ÔÇ×vlahiÔÇť, iar c├«teodat─â chiar croa┼úii din regiunea Dubrovnikului s├«nt numi┼úi ÔÇ×vlahiÔÇť de cei din insule. Asocia┼úia m-a cam tulburat, av├«nd ├«n vedere c─â istrorom├ónii s├«nt probabil ultimii supravie┼úuitori, pe plan lingvistic, ai popula┼úiilor romanizate deplasate de istoria zbuciumat─â a regiunii de la est spre vest ┼či spre nord-vest, unele dintre ele trec├«nd din Dalma┼úia ├«n Istria. Dup─â care m-am g├«ndit la arom├óni, al c─âror epicentru s├«nt mun┼úii Pindului, nici ei prea ospitalieri. Doar c─â la ei se zice ÔÇ×Casa-a noastr─â-i muntileÔÇť ┼či ÔÇ×Arm─ânlu tu muntsi easte ca amarea arih─âtipsit─âÔÇť (la munte, arom├ónul e lini┼čtit ca marea).

Nici un istrorom├ón nu era la tribun─â, contrariul ar fi fost de altfel epatant. Totu┼či, ├«n public se g─âseau cel pu┼úin dou─â persoane care s-au autoidentificat ca atare: o doamn─â ├«ntre dou─â v├«rste, sosit─â ├«n mijlocul unei comunic─âri, str├«ng├«nd ├«n m├«ini cotidianul regional Il Piccolo, deschis la pagina la care era anun┼úat evenimentul, care ne-a vorbit emo┼úionat─â despre tat─âl ei, ┼či un domn mult mai calm, care, ├«ntre dou─â comunic─âri, ne-a spus, pe un ton amuzat, dar ┼či u┼čor solemn, c─â el este sut─â la sut─â cicio. A doua zi, dis-de-diminea┼ú─â, pentru c─â el trebuia s─â se ├«n┬şt├«lneasc─â dup─â aceea cu o veri┼čoar─â de la New York venit─â s─â-┼či cumpere un apartament la Trieste, a venit la hotel, unde am putut sta mai pe ├«ndelete de vorb─â. Povestea lui Bruno Bellulovich, ini┼úial Belul sau Belu, forma italienizat─â succed├«nd celei croatizate ÔÇô Belulovici, rezum─â poate mai bine situa┼úia dec├«t demonstra┼úiile savante ├«n materie de limb─â ┼či istorie pe aceast─â tem─â. A venit la doi ani la Trieste, ├«n 1948, de la Rijeka, unde s-a n─âscut ┼či unde p─ârin┼úii, originari din Susnevica, sosiser─â mai ├«nainte ├«n c─âutare de munc─â. ÔÇ×Din c├«te mi s-a spus, ├«n afar─â de motivele legate de lucru, ai no┼čtri nu aveau contacte cu exteriorul. (ÔÇŽ) Deveneam foarte repede emigran┼úi, la ai mei identitatea a ├«nceput s─â se piard─â odat─â ce s-au instalat la Rijeka. C├«t despre familia mea, aproape to┼úi am plecat definitiv; doar p─ârin┼úii mei au r─âmas la Trieste, cei mai mul┼úi s-au instalat la New York. Cam a┼ča a fost pentru majoritatea dintre noi. ├Än acela┼či timp, cei veni┼úi din afar─â, care nu cuno┼čteau mare lucru despre s─âracele noastre tradi┼úii ┼či care s-au instalat ├«n regiunile noastre, au ├«nv─â┼úat repede vlashki, poate nu la fel de bine, dar oricum. ├Än America, ai no┼čtri au tendin┼úa s─â se frecventeaze ├«ntre ei, s─â se ├«nsoare ├«ntre ei, sau cel pu┼úin cu al┼úi istrieni, mai ales la prima genera┼úie. (ÔÇŽ) ├Äntre cele dou─â r─âzboaie, Susnevica a devenit un fel de capital─â a regiunii locuite de noi. Mussolini a regrupat mai multe sate ├«n comuna cu acest nume. Statul italian c─âuta astfel s─â izoleze componenta croat─â, majoritar─â ├«n Istria, opun├«ndu-i un fel de na┼úionalism cici. Dar cicii n-au luptat niciodat─â pentru interese particulare, ci pentru supravie┼úuire, erau s─âraci, p─âm├«ntul nu d─âdea mare lucru, chiar ┼či cei care posedau p─âm├«nt erau s─âraci.ÔÇť (ÔÇŽ) ÔÇ×Nu le prea am pe astea cu na┼úionalismele, s├«ntem produsul experien┼úelor noastre succesive, al ├«nt├«lnirilor, al lecturilor noastre, nu am cum s─â fiu un cicio curat, un istrian, un triestin sau un italian, s├«nt un amestec din toate acesteaÔÇť, precizeaz─â Bruno Belu, sceptic ├«n privin┼úa rezultatelor eforturilor depuse de cele dou─â persoane care au ├«ncercat s─â fac─â ceva pentru identitatea cultural─â istrorom├ón─â. ÔÇ×Un fost coleg de liceu, Ervino Curtis, italian, a intrat ├«n contact cu cultura rom├ón─â dup─â ce s-a ├«nsurat cu o rom├ónc─â din Rom├ónia, a┼ča a descoperit existen┼úa unei minorit─â┼úi ├«n Istria ┼či a fondat Asocia┼úia Decebal (de prietenie rom├óno-italian─â), din care am f─âcut ┼či eu parte un timp. Petru Emil Ra┼úiu, medic rom├ón de la Roma, a mers ┼či mai departe. El a ├«ncercat s─â ├«nve┼úe istrorom├óna ┼či a compus chiar diferite texte, sincer, nu ┼čtiu cum s-a descurcat, la noi nu s-a scris niciodat─â.ÔÇť

Dup─â ce a intervenit la r├«ndul s─âu pe tema imaginii l─âsate de cici ├«n memoria popular─â triestin─â, Pierluigi Sabatti mi-a semnalat cronica lui Claudio Magris, triestin ┼či el, intitulat─â ÔÇ×Cici, un piccolissimo popoloÔÇť, ap─ârut─â mai de mult ├«n Corriere della sera (7.11.1995). Scris─â ├«n urma unei c─âl─âtorii la Susnevica, ├«n italian─â Valdarsa, cronica nu contrazice factual diagnosticul schi┼úat de Bruno Bellulovich sau concluziile nu tocmai ├«ncurajatoare ale studiilor ├«ntreprinse de Zvjezdana Vrzic la fa┼úa locului ┼či la New York, unde se g─âse┼čte cea mai mare parte a imigra┼úiei istrorom├óne. Felul ├«n care autorul faimosului jurnal de c─âl─âtorie Danubius vede lucrurile este ├«ns─â mai stimulant. Invitat de una dintre pu┼úinele familii care au mai r─âmas ├«n aceast─â localitate, el noteaz─â: ÔÇ×La mas─â se vorbesc italiana, istrorom├óna ┼či croata. Pentru ace┼čti oameni, libera ┼či spontana identitate istrorom├ón─â nu e o obsesie visceral─â, o puritate care trebuie prezervat─â de orice contact, ci este mai degrab─â o bog─â┼úie ├«n plus care coexist─â seren cu leg─âtura cu Italia ┼či cu apartenen┼úa la Croa┼úia.ÔÇť Dup─â care propune o formul─â care rezum─â destul de bine situa┼úia istrorom├ónei: ÔÇ×├Än pietrele din care este construit─â casa (fostului potcovar) s├«nt ├«ncastrate fosile marine. ╚śi cuvintele istrorom├óne s├«nt fosile, u┼čor de distins pe mozaicul ├«mpestri┼úat din care fac parte.ÔÇť

Oric├«t de inspirate ┼či flatante ar fi aceste observa┼úii, trebuie s─â m─ârturisesc c─â ele sun─â pentru mine ca un fel de omagiu funebru. ├Än dialogul pe care l-am avut cu interlocutorul meu cicio sut─â la sut─â, spre final nu m-am putut ab┼úine ┼či i-am atras aten┼úia c─â la arom├óni, inclusiv ┼či mai ales la cei din Rom├ónia, unde s-au instalat str─âbunicii sau bunicii lor, exist─â tineri implica┼úi ├«n tentativele de men┼úinere a limbii arom├óne, care cer introducerea ei la ┼čcoal─â ┼či recunoa┼čterea oficial─â a culturii pe care o vehiculeaz─â aceast─â limb─â amenin┼úat─â de despari┼úie. ÔÇ×├Än acest caz, dac─â o fac cu toat─â energia lor, desigur, se pot ob┼úine rezultateÔÇť, mi-a r─âspuns Bruno Bellulo┬şvich. Nu ┼čtiu ├«ns─â c├«t era de convins.

Ziua aceasta de studii a fost organizat─â la ini┼úiativa lui Italo Rubino, a c─ârui comunicare era intitulat─â ÔÇ×Despre posibilit─â┼úile de salvare a limbii arom├ónilorÔÇť. Directorul sec┼úiei italiene a departamentului de traduceri de la Comisia European─â prezenta diversele instan┼úe comunitare ┼či interna┼úionale care pot fi contactate pentru implementarea proiectelor de acest tip ┼či demersurile care trebuie f─âcute. Actele acestei zile de studiu vor ap─ârea ├«n italian─â la sf├«r┼čitul anului ┼či, cine ┼čtie, poate c─â informa┼úile propuse de Italo Rubino vor g─âsi un public motivat chiar ┼či printre unii cici/vlas/zejanci/istrorom├óni de la Susnevica, Rijeka, Trieste sau New York. 

Nicolas Trifon este eseist. A publicat volumul Arom├ónii ÔÇô pretutindeni, nic─âieri, Editura Cartier, 2012.

Foto: wikimedia commons

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.