Trieste: de vorb─â cu un cicio sut─â la sut─â

Publicat în Dilema Veche nr. 684 din 30 martie - 5 aprilie 2017
Trieste: de vorb─â cu un cicio sut─â la sut─â jpeg

ÔÇ×┼óin┼úarii sau arom├ónii ┼či cicii sau istrorom├ónii: mister sau parte integrant─â a Europei? Dou─â limbi ├«n pericolÔÇť, a┼ča era intitulat─â sesiunea organizat─â la Universitatea din Trieste pe 10 martie. Dac─â primul termen, folosit mai ales ├«n s├«rb─â ┼či croat─â pentru ÔÇ×arom├óniÔÇť, e relativ cunoscut, cuv├«ntul ÔÇ×ciciÔÇť evoc─â doar regional, ├«n Istria croat─â ┼či la Trieste, o popula┼úie a c─ârei origine ┼či comportament ├«i intrig─â de mult pe ceilal┼úi locuitori mai ales datorit─â limbii, incomprehensibil─â pentru croa┼úi ┼či chiar pentru italieni. Ea este studiat─â de mai bine de un secol ┼či jum─âtate ├«ncoace, mai ales de lingvi┼čtii rom├óni, de la Sextil Pu┼čcariu la Ion Coteanu, care au denumit-o istrorom├ón─â, glotonim savant folosit mai ales de speciali┼čti, dar curent ├«n rom├ón─â, inclusiv ca etnonim, motiv pentru care ├«l voi folosi aici.

Despre arom├ón─â au vorbit Lila Cona, venit─â de la Belgrad, ┼či cu mine, de la Paris, ├«n timp ce situa┼úia actual─â a celeilalte ÔÇ×limbi ├«n pericolÔÇť a fost tratat─â de Zvjez┬şdana Vrzic, de la Facultatea de la Rijeka, care a coordonat diverse proiecte ini┼úiate de administra┼úia croat─â ├«n leg─âtur─â cu istrorom├ónii. Ace┼čtia din urm─â s├«nt numi┼úi ÔÇ×vorbitori de limb─â vlashki ┼či zejanskiÔÇť (Zejane este una dintre localit─â┼úile locuite de ei), pornind de la felul ├«n care ei ├«n┼či┼či ├«┼či numesc limba, azi cel pu┼úin, fiindc─â la sf├«r┼čitul secolului al XVII lea cronicarul triestin Iren├ęo della Croce scrie c─â cicii ├«┼či spun ├«n propria lor limb─â rumeri. Cam greoaie, aceast─â formulare este deci justificat─â ca glosonim, ┼či oarecum chiar ca etnonim. Din mai multe puncte de vedere, ar fi de altfel mai potrivit s─â se vorbeasc─â despre vlahii din Istria sau din Meglen. Ca ┼či istrorom├ónii, contrariu arom├ónilor (arm├«njljior ┼či rr├«m├«nilor), meglenorom├ónii au adoptat numele folosit de vecini pentru a-i desemna, adic─â vlasi. Pu┼úin numero┼či, c├«teva mii la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, istrorom├ónii nu mai s├«nt azi dec├«t c├«teva sute dintre care pu┼úini mai vorbesc limba, o limb─â tot mai amestecat─â pe plan lexical cu croata. Accelerarea exodului rural ┼či emigrarea mai ales spre Statele Unite par a fi principalele cauze ale acestui fenomen. Prezen┼úa lor ├«n Ciceria, ca s─â relu─âm cuv├«ntul folosit de italieni pentru a desemna regiunea, deosebit de arid─â, ├«n care ei locuiesc p├«n─â ├«n zilele noastre, e semnalat─â dup─â marile epidemii de cium─â din Istria ├«n secolul al XV-lea.

Notorietatea de care se bucur─â azi istrorom├ónii, alias cici, printre triestini e datorat─â ├«n bun─â parte unei expresii pe care am aflat-o chiar ├«n naveta care m─â ducea de la aeroport la hotel. ÔÇ×Cicio no ze per barcaÔÇť, Cicio nu le are cu barca, ├«i e fric─â pe mare. Imediat m-am g├«ndit la semnifica┼úia cuv├«ntului ÔÇ×vlahÔÇť pe coasta dalmat─â: la Dubrovnic se spune c─â locuitorii din zonele montane situate la c├«┼úiva kilometri de ┼ú─ârm s├«nt ÔÇ×vlahiÔÇť, iar c├«teodat─â chiar croa┼úii din regiunea Dubrovnikului s├«nt numi┼úi ÔÇ×vlahiÔÇť de cei din insule. Asocia┼úia m-a cam tulburat, av├«nd ├«n vedere c─â istrorom├ónii s├«nt probabil ultimii supravie┼úuitori, pe plan lingvistic, ai popula┼úiilor romanizate deplasate de istoria zbuciumat─â a regiunii de la est spre vest ┼či spre nord-vest, unele dintre ele trec├«nd din Dalma┼úia ├«n Istria. Dup─â care m-am g├«ndit la arom├óni, al c─âror epicentru s├«nt mun┼úii Pindului, nici ei prea ospitalieri. Doar c─â la ei se zice ÔÇ×Casa-a noastr─â-i muntileÔÇť ┼či ÔÇ×Arm─ânlu tu muntsi easte ca amarea arih─âtipsit─âÔÇť (la munte, arom├ónul e lini┼čtit ca marea).

Nici un istrorom├ón nu era la tribun─â, contrariul ar fi fost de altfel epatant. Totu┼či, ├«n public se g─âseau cel pu┼úin dou─â persoane care s-au autoidentificat ca atare: o doamn─â ├«ntre dou─â v├«rste, sosit─â ├«n mijlocul unei comunic─âri, str├«ng├«nd ├«n m├«ini cotidianul regional Il Piccolo, deschis la pagina la care era anun┼úat evenimentul, care ne-a vorbit emo┼úionat─â despre tat─âl ei, ┼či un domn mult mai calm, care, ├«ntre dou─â comunic─âri, ne-a spus, pe un ton amuzat, dar ┼či u┼čor solemn, c─â el este sut─â la sut─â cicio. A doua zi, dis-de-diminea┼ú─â, pentru c─â el trebuia s─â se ├«n┬şt├«lneasc─â dup─â aceea cu o veri┼čoar─â de la New York venit─â s─â-┼či cumpere un apartament la Trieste, a venit la hotel, unde am putut sta mai pe ├«ndelete de vorb─â. Povestea lui Bruno Bellulovich, ini┼úial Belul sau Belu, forma italienizat─â succed├«nd celei croatizate ÔÇô Belulovici, rezum─â poate mai bine situa┼úia dec├«t demonstra┼úiile savante ├«n materie de limb─â ┼či istorie pe aceast─â tem─â. A venit la doi ani la Trieste, ├«n 1948, de la Rijeka, unde s-a n─âscut ┼či unde p─ârin┼úii, originari din Susnevica, sosiser─â mai ├«nainte ├«n c─âutare de munc─â. ÔÇ×Din c├«te mi s-a spus, ├«n afar─â de motivele legate de lucru, ai no┼čtri nu aveau contacte cu exteriorul. (ÔÇŽ) Deveneam foarte repede emigran┼úi, la ai mei identitatea a ├«nceput s─â se piard─â odat─â ce s-au instalat la Rijeka. C├«t despre familia mea, aproape to┼úi am plecat definitiv; doar p─ârin┼úii mei au r─âmas la Trieste, cei mai mul┼úi s-au instalat la New York. Cam a┼ča a fost pentru majoritatea dintre noi. ├Än acela┼či timp, cei veni┼úi din afar─â, care nu cuno┼čteau mare lucru despre s─âracele noastre tradi┼úii ┼či care s-au instalat ├«n regiunile noastre, au ├«nv─â┼úat repede vlashki, poate nu la fel de bine, dar oricum. ├Än America, ai no┼čtri au tendin┼úa s─â se frecventeaze ├«ntre ei, s─â se ├«nsoare ├«ntre ei, sau cel pu┼úin cu al┼úi istrieni, mai ales la prima genera┼úie. (ÔÇŽ) ├Äntre cele dou─â r─âzboaie, Susnevica a devenit un fel de capital─â a regiunii locuite de noi. Mussolini a regrupat mai multe sate ├«n comuna cu acest nume. Statul italian c─âuta astfel s─â izoleze componenta croat─â, majoritar─â ├«n Istria, opun├«ndu-i un fel de na┼úionalism cici. Dar cicii n-au luptat niciodat─â pentru interese particulare, ci pentru supravie┼úuire, erau s─âraci, p─âm├«ntul nu d─âdea mare lucru, chiar ┼či cei care posedau p─âm├«nt erau s─âraci.ÔÇť (ÔÇŽ) ÔÇ×Nu le prea am pe astea cu na┼úionalismele, s├«ntem produsul experien┼úelor noastre succesive, al ├«nt├«lnirilor, al lecturilor noastre, nu am cum s─â fiu un cicio curat, un istrian, un triestin sau un italian, s├«nt un amestec din toate acesteaÔÇť, precizeaz─â Bruno Belu, sceptic ├«n privin┼úa rezultatelor eforturilor depuse de cele dou─â persoane care au ├«ncercat s─â fac─â ceva pentru identitatea cultural─â istrorom├ón─â. ÔÇ×Un fost coleg de liceu, Ervino Curtis, italian, a intrat ├«n contact cu cultura rom├ón─â dup─â ce s-a ├«nsurat cu o rom├ónc─â din Rom├ónia, a┼ča a descoperit existen┼úa unei minorit─â┼úi ├«n Istria ┼či a fondat Asocia┼úia Decebal (de prietenie rom├óno-italian─â), din care am f─âcut ┼či eu parte un timp. Petru Emil Ra┼úiu, medic rom├ón de la Roma, a mers ┼či mai departe. El a ├«ncercat s─â ├«nve┼úe istrorom├óna ┼či a compus chiar diferite texte, sincer, nu ┼čtiu cum s-a descurcat, la noi nu s-a scris niciodat─â.ÔÇť

Dup─â ce a intervenit la r├«ndul s─âu pe tema imaginii l─âsate de cici ├«n memoria popular─â triestin─â, Pierluigi Sabatti mi-a semnalat cronica lui Claudio Magris, triestin ┼či el, intitulat─â ÔÇ×Cici, un piccolissimo popoloÔÇť, ap─ârut─â mai de mult ├«n Corriere della sera (7.11.1995). Scris─â ├«n urma unei c─âl─âtorii la Susnevica, ├«n italian─â Valdarsa, cronica nu contrazice factual diagnosticul schi┼úat de Bruno Bellulovich sau concluziile nu tocmai ├«ncurajatoare ale studiilor ├«ntreprinse de Zvjezdana Vrzic la fa┼úa locului ┼či la New York, unde se g─âse┼čte cea mai mare parte a imigra┼úiei istrorom├óne. Felul ├«n care autorul faimosului jurnal de c─âl─âtorie Danubius vede lucrurile este ├«ns─â mai stimulant. Invitat de una dintre pu┼úinele familii care au mai r─âmas ├«n aceast─â localitate, el noteaz─â: ÔÇ×La mas─â se vorbesc italiana, istrorom├óna ┼či croata. Pentru ace┼čti oameni, libera ┼či spontana identitate istrorom├ón─â nu e o obsesie visceral─â, o puritate care trebuie prezervat─â de orice contact, ci este mai degrab─â o bog─â┼úie ├«n plus care coexist─â seren cu leg─âtura cu Italia ┼či cu apartenen┼úa la Croa┼úia.ÔÇť Dup─â care propune o formul─â care rezum─â destul de bine situa┼úia istrorom├ónei: ÔÇ×├Än pietrele din care este construit─â casa (fostului potcovar) s├«nt ├«ncastrate fosile marine. ╚śi cuvintele istrorom├óne s├«nt fosile, u┼čor de distins pe mozaicul ├«mpestri┼úat din care fac parte.ÔÇť

Oric├«t de inspirate ┼či flatante ar fi aceste observa┼úii, trebuie s─â m─ârturisesc c─â ele sun─â pentru mine ca un fel de omagiu funebru. ├Än dialogul pe care l-am avut cu interlocutorul meu cicio sut─â la sut─â, spre final nu m-am putut ab┼úine ┼či i-am atras aten┼úia c─â la arom├óni, inclusiv ┼či mai ales la cei din Rom├ónia, unde s-au instalat str─âbunicii sau bunicii lor, exist─â tineri implica┼úi ├«n tentativele de men┼úinere a limbii arom├óne, care cer introducerea ei la ┼čcoal─â ┼či recunoa┼čterea oficial─â a culturii pe care o vehiculeaz─â aceast─â limb─â amenin┼úat─â de despari┼úie. ÔÇ×├Än acest caz, dac─â o fac cu toat─â energia lor, desigur, se pot ob┼úine rezultateÔÇť, mi-a r─âspuns Bruno Bellulo┬şvich. Nu ┼čtiu ├«ns─â c├«t era de convins.

Ziua aceasta de studii a fost organizat─â la ini┼úiativa lui Italo Rubino, a c─ârui comunicare era intitulat─â ÔÇ×Despre posibilit─â┼úile de salvare a limbii arom├ónilorÔÇť. Directorul sec┼úiei italiene a departamentului de traduceri de la Comisia European─â prezenta diversele instan┼úe comunitare ┼či interna┼úionale care pot fi contactate pentru implementarea proiectelor de acest tip ┼či demersurile care trebuie f─âcute. Actele acestei zile de studiu vor ap─ârea ├«n italian─â la sf├«r┼čitul anului ┼či, cine ┼čtie, poate c─â informa┼úile propuse de Italo Rubino vor g─âsi un public motivat chiar ┼či printre unii cici/vlas/zejanci/istrorom├óni de la Susnevica, Rijeka, Trieste sau New York. 

Nicolas Trifon este eseist. A publicat volumul Arom├ónii ÔÇô pretutindeni, nic─âieri, Editura Cartier, 2012.

Foto: wikimedia commons

Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.