Traduc┼úiile ┼či literatura

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Traduc┼úiile ┼či literatura jpeg

Vorbeam, s─âpt─âm├«nile trecute, cu o amic─â mai t├«n─âr─â, despre unul dintre motivele revenirii mele, la ├«nceputul lui 2000, ├«n Rom├ónia. Mi-am dat seama (├«i spuneam sau m─â preg─âteam s─â-i spun, ├«nainte de a o vira spre actualitatea fierbinte) c─â nu pot scrie ├«n rom├óne┼čte dec├«t aici. De fapt, c─â a scrie ├«nsemna, pentru mine, a scrie ├«n rom├óne┼čte ÔÇô chiar dac─â nu ├«n┼úeleg p├«n─â la cap─ât resortul acestei monomanii. E drept, n-am ajuns s─â folosesc niciodat─â o limb─â str─âin─â a┼ča cum folosesc rom├óna (c├«nd nu m─â folose┼čte ea pe mine) ┼či, de c├«te ori am scris ├«n vreuna dintre limbile pe care le-am ├«nv─â┼úat, am avut senza┼úia c─â textul rezultat era nu doar inter┼čanjabil cu alte o mie de texte, dar ┼či c─â gradul de cunoa┼čtere intern─â a limbii respective (ceea ce ar fi o combina┼úie de inteligen┼ú─â, selec┼úie ┼či st─âp├«nire a contextului) ├«mi juca feste. Pot spune (cu m├«na pe inim─â) despre un scriitor rom├ón, spaniol sau francez (citit fiecare ├«n limba lui) c─â e bun, mediu sau nul, dar ├«n afara acestor spa┼úii lingvistice familiare, pot vorbi cel mult despre preferin┼úe, sensibilit─â┼úi, solu┼úii narative, perspective existen┼úiale. Dup─â mine ├«ns─â, folosirea unei anumite limbi ÔÇô cu toate limbajele ei, cu toate tradi┼úiile ei literare ÔÇô face literatura care-┼či merit─â numele, nu rapiditatea (┼či u┼čurin┼úa) recept─ârii unui univers auctorial, nu solu┼úia narativ─â sau formula poetic─â. A┼čadar, nu ÔÇ×universulÔÇť propriu unui scriitor (cu convingeri, tematic─â, etic─â-estetic─â asumate), c├«t rela┼úia vie ├«ntre toate acestea ┼či exprimarea lor ├«ntr-o form─â nou─â, adecvat─â p├«n─â la contopire ┼či perceput─â ca atare la lectur─â. Or, acest lucru nu este perfect etan┼č dec├«t ├«n cazul folosirii aceleia┼či limbi. La limit─â, cititorul este con┼čtiin┼úa de pe partea cealalt─â a paginii scrise, cel care ├«mp─ârt─â┼če┼čte exact acela┼či set de valori ale cuvintelor folosite. Nu po┼úi ├«n┼úelege cu adev─ârat o carte scris─â ├«ntr-o anumit─â limb─â dec├«t ├«n momentul ├«n care folose┼čti la fel de bine acea limb─â, c├«nd orice prepozi┼úie ┼čchioap─â, orice folosire netranzitiv─â a unui verb tranzitiv, orice ├«ns─â la ├«nceput de fraz─â ├«┼úi distruge coeren┼úa interioar─â ┼či ├«┼úi d─â o clar─â senza┼úie de sf├«r┼čit de lume. Oricum, de sf├«r┼čit al lumii care tocmai se articula, timid─â, tatonant─â ┼či fraged─â, pe pagina citit─â.

ÔÇ×Eu credÔÇť, spunea prietena mea mai t├«n─âr─â, ÔÇ×c─â important e s─â ├«mp─ârt─â┼če┼čti aceast─â complicitate rar─â doar cu traduc─âtorul t─âu ├«n limba ┼úint─âÔÇť. Nu exclud s─â aib─â dreptate, ├«ns─â dreptatea asta mie nu mi-a folosit la nimic, ├«n momentul ├«n care am vrut s─â scriu o carte ÔÇô eseu sau proz─â, asta n-are importan┼ú─â, c─âci a vorbi de debut la fiecare abordare a unui alt gen e un reflex curios, care ┼úine mai degrab─â de sectarismul literar, nu de substan┼úa literaturii. ├Änt├«lnirea aceea cu cititorul unic sau cu traduc─âtorul unic e ceva at├«t de rar (┼či improbabil), ├«nc├«t nici nu poate fi luat ├«n considerare statistic, a┼čadar, nu poate fi generalizat. Acel cineva care s─â ├«n┼úeleag─â ┼či s─â ├«mp─ârt─â┼čeasc─â acea limb─â nou─â cu utopia c─âreia te-ai apucat s─â scrii (c─âci nici un scriitor veritabil nu se apuc─â de scris ca s─â r─âscoleasc─â mor┼úii, praful de pe marile c─âr┼úi sau ca s─â fac─â dreptate pe lume) s-ar putea s─â nici nu existe ├«nc─â, sau s─â fie, printr-o perversitate a destinului t─âu/s─âu, ├«n cu totul alt─â profesie/lume/limb─â.  

La urma urmelor ├«ns─â, trebuie s─â fim cu to┼úii tradu┼či? O fi at├«t de important s─â citim, din literaturile mari sau mici (numite a┼ča dup─â num─ârul cititorilor poten┼úiali), o mul┼úime de scriitori trecu┼úi prin lexicul, experien┼úa de via┼ú─â ┼či inteligen┼úa traduc─âtorilor autohtoni? Aici s├«nt de acord cu Alexandru Mu┼čina, pentru care ÔÇ×traduc┼úiile fac o literatur─âÔÇť ┼či pentru care lunga carantin─â a ÔÇ×tradi┼úiei externeÔÇť ├«n perioada comunist─â a n─âscut, la noi, o stru┼úoc─âmil─â admirat─â ├«n continuare ca gazel─â local─â: ÔÇ×Scriitorii au reac┼úionat diferit la ┬ź┼čocul┬╗ ├«nt├«lnirii/re├«nt├«lnirii cu literatura universal─â contemporan─â: de la o precipitat─â ┼či aproape nevrotic─â ├«ntoarcere la origini ┼či repliere pe pozi┼úiile g├«ndirismului interbelic... p├«n─â la imita┼úii friz├«nd caricaturalul unor forme, modalit─â┼úi, formule din literatura ┬źstr─âin─â┬╗ de ultim─â or─â (pentru noi, cel pu┼úin). Am asistat la apari┼úia, dup─â principiul fali┼úilor no┼čtri, unor adev─ârate cohorte de faulkerieni, kafkieni, marquezieni, sau nouveau roman-iÔÇť (Supravie┼úuirea prin literatur─â). Traducerile ├«n limba rom├ón─â fac parte ├«ns─â din literatura rom├ón─â, ├«ntr-un sens mai direct dec├«t ne-am putea imagina. Pe de o parte, a┼ča cum at├«t de plastic ┼či (auto)ironic scrie Mu┼čina, ele s├«nt ÔÇ×esen┼úiale pentru un metabolism viguros al literelor autohtone, pentru viitorul ÔÇô neap─ârat de aur ÔÇô al acesteia.ÔÇť Pe de alt─â parte, tot ele (a┼ča, neredactate, necontrolate, uneori inexacte, ├«n lipsa unor cronici ale traducerilor precum aceea sus┼úinut─â mai demult de Radu Paraschivescu ├«n Idei ├«n dialog) ar putea ├«ntre┼úine un fel de iluzie a recept─ârii. Literatura nu e fabul─â, nu e (doar) poveste, nu e rezumat. Ea este sau ar trebui s─â fie o ├«nt├«lnire esen┼úial─â ├«ntre dou─â fiin┼úe care vorbesc aceea┼či limb─â, mai important─â, uneori, chiar dec├«t cuvintele.

Foto: L. Muntean

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.