Testul paginii 99

Publicat în Dilema Veche nr. 467 din 24-30 ianuarie 2013
Testul paginii 99 jpeg

Nu demult, un director de institut cultural bucure┼čtean m-a acuzat (├«n revista pe care tocmai o citi┼úi) c─â a┼č fi ÔÇ×prizoniera unui concept de bibliotec─â, ast─âzi dep─â┼čitÔÇť. Cred c─â i-am r─âspuns deja online (c─âci edi┼úiile tip─ârite s├«nt, deh, at├«t de dep─â┼čite!), oricum, s├«nt de atunci cu ochii pe biblioteca pe care a distrus-o. Am r─âspuns, cu toate c─â nu cred c─â trebuie s─â le r─âspundem celor care, ├«n lips─â de argumente, fac apel la retorica noului, a juventu┼úii ┼či a schimb─ârii de dragul schimb─ârii (propriilor birouri administrative). ├Än fond, cum ziceam ├«n scurtul meu r─âspuns, dac─â un concept de bibliotec─â dep─â┼čit ├«nseamn─â s─â nu amenajezi biblioteca ├«ntr-un spa┼úiu de bar deja delabrat, s─â p─âstrezi spa┼úiile (at├«t de rare) de citit ÔÇ×sur placeÔÇť, s─â ai grij─â ca fondul de carte s─â creasc─â, nu s─â fie ├«mpr─â┼čtiat ┼či scos din circuit, ei bine, atunci s├«nt o prizonier─â care s-a sim┼úit foarte bine ├«n ÔÇ×noileÔÇť biblioteci pariziene, dar care ar s─âpa mai degrab─â tuneluri subterane dec├«t s─â r─âm├«n─â mai mult de zece minute ├«n ÔÇ×nouaÔÇť mediatec─â a Institutului Francez din Bucure┼čti.

├Än schimb, ├«n ceea ce prive┼čte ÔÇ×conceptul de libr─ârieÔÇť, recunosc singur─â: s├«nt prizoniera acelui concept (dep─â┼čit) de libr─ârie cu c─âr┼úi pe rafturi, a conceptului de libr─ârie cu librari care s─â fi citit c─âr┼úile pe care le recomand─â (┼či care s─â aib─â acea urbanitate implicit─â a omului citit), a conceptului de libr─ârie care s─â miroas─â a c─âr┼úi (eventual a ceai, cafea ┼či scor┼úi┼čoar─â) ┼či nu a leb─âr ┼či caltabo┼č. S├«nt dep─â┼čit─â-dep─â┼čit─â, de┼či ├«mi cump─âr ┼či eu, ca tot omul, c─âr┼úi de pe Amazon, eventual direct de pe site-urile editurilor, c─âci reducerile (de 30% fa┼ú─â de pre┼úul de libr─ârie) se adun─â; ┼či de┼či, ca to┼úi cei care scriu de mult─â vreme despre literatur─â, primesc ┼či eu mai multe c─âr┼úi dec├«t voi putea citi ├«n via┼úa asta. S├«ntem continuu dep─â┼či┼úi de ceilal┼úi, de vremuri, de noi ├«n┼čine, a┼ča cum ne imagin─âm c─â am r─âmas.

Trebuie ├«ns─â s─â recunoa┼čtem, oric├«t de dep─â┼či┼úi sau updata┼úi s├«ntem, c─â libr─âria este, mai mult dec├«t biblioteca, un spa┼úiu al alegerii rapide ┼či juste, un loc al recunoa┼čterii rapide a adev─ârului. ├Äntr-o bibliotec─â, chiar una recent─â, ├«┼úi mai po┼úi ├«ng─âdui, uneori, bulimii bookaholice. Po┼úi cere c├«te zece c─âr┼úi, de┼či ┼čtii sigur c─â nu ai timp dec├«t de dou─â, po┼úi pleca de acolo cu impresia c─â ÔÇ×ai trecutÔÇť prin toate r─âsfoind-o pe una, m├«ng├«ind coperta alteia, aceea pe care n-ai g─âsit-o niciunde altundeva. La libr─ârie ├«ns─â, indiferent ce cumperi ├«n final (c─âci, oric├«t am idealiza lucrurile, libr─âriile tr─âiesc ├«nc─â pentru c─â ni┼čte dep─â┼či┼úi ca noi ├«┼či cump─âr─â periodic c├«teva c─âr┼úi), tot r─âsfoie┼čti cu g├«ndul alegerii rapide: o iau acas─â sau nu? Trebuie s─â m─ârturisesc c─â, de c├«nd primesc aproape toate c─âr┼úile care m─â intereseaz─â din ce apare ├«n Rom├ónia, cump─âr mult mai pu┼úine. Nimic nu poate egala ├«ns─â momentul acela (care face parte din preg─âtirea lecturii) ├«n care descoperi cartea ├«n raft, ├«i cite┼čti rapid primele pagini, apoi o deschizi spre mijloc, te ├«ntorci ┼či faci ÔÇ×testul paginii 99ÔÇť. Se ┼čtie, pagina 99 trebuie citit─â atent, autist, cu mici pauze de reflec┼úie: nu rezist─â multe c─âr┼úi la o lectur─â ├«n picioare (eventual iarna, cu UGG-urile ┼čiroind, cu fularul rotit de dou─â ori ├«n jurul glugii, cu m─ânu┼čile ├«n buzunar), f─âr─â lumin─â direct─â pe pagin─â, cu o muzic─â ambiental─â care, oric├«t de nimerit─â, nu-i a ta. Cel mai bine ar fi s─â po┼úi sta pe-un fotoliu, s─â bei o cafea, s─â savurezi aroma unui ceai. Ar trebui s─â ai lumin─â bun─â, altfel te po┼úi gr─âbi ┼či po┼úi fu┼čeri testul-sit─â pe care-l fac ┼či unii editori c├«nd au timp.

Prin anii ÔÇÖ90, c├«nd a fost deschis─â ├«n Bucure┼čti prima libr─ârie C─ârture┼čti (scurt timp s-a numit ÔÇ×C─ârt─âre┼čtiÔÇť), singura mea problem─â a fost exact asta cu lumina. Nu se puteau citi ÔÇô mai ales c├«nd h├«rtia era mai g─âlbejit─â ÔÇô dec├«t titlul ┼či recomand─ârile de pe coperta a IV-a. Altminteri, C─ârture┼čtiul (cu toate spa┼úiile deschise de atunci ÔÇô cel mare, de pe Magheru, cel de la M┼óR, ├«ntr-o perioad─â era unul ┼či pe Tunari) a r─âmas libr─âria mea preferat─â. ├Än primul r├«nd, pentru c─â deasupra ei plute┼čte duhul ordonator al cuiva care cite┼čte, care ├«n┼úelege (din proprie experien┼ú─â) cum caut─â altcineva o carte, care respect─â ritualurile ┼či tabieturile celor dependen┼úi de c─âr┼úi. Se poate s─â fi fost ┼či mirajul primei libr─ârii adev─ârate, fiindc─â, atunci c├«nd a ap─ârut C─ârture┼čtiul de pe Edgar Quinet, concuren┼úa nu era dec├«t cea a cenu┼čiilor papet─ârii ale CLB-ului. Iar str─âlucitoarele libr─ârii occidentale ÔÇô ├«n care ne plimbam obnubila┼úi, calcul├«nd pre┼úurile ├«n lei vechi ÔÇô ne erau cel mai adesea inaccesibile. Probabil c─â, dac─â la prima mea ie┼čire din Rom├ónia m-ar fi ├«ntrebat cineva care e cea mai mare dorin┼ú─â a mea, unica, ultima, a┼č fi zis: s─â-mi pot cump─âra orice carte din orice libr─ârie din lume. ┼×i culmea e c─â libr─âria conta la fel de mult ca ┼či cartea.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.