Teoria (lecturii) nu stric─â omenia

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
Un jurnal impersonal jpeg

Am participat luna trecut─â, la Leipzig, la un interesant seminar despre lectura de la v├«rste foarte fragede, cititul (cu voce tare) prin intermediar ┼či beneficiile sale incredibile nu doar pentru dezvoltarea inteligen┼úei ┼či a cuno┼čtin┼úelor practice, ci chiar pentru umanizarea fragedelor fiin┼úe deschise (├«nc─â) tuturor posibilit─â┼úilor. Christine Kranz, coordonatoarea programului ÔÇ×Leipziger LesekompassÔÇť, a f─âcut atunci o adev─ârat─â pledoarie pentru lectura de la v├«rste mici, insist├«nd asupra leg─âturii ├«ntre nara┼úiune ┼či dezvoltarea memoriei, ┼či pun├«nd mai ales ├«n rela┼úie capacitatea de a ÔÇ×segmenta tr─âitulÔÇť, de a ├«n┼úelege secven┼úele propriei vie┼úi, cu abilitatea de a citi ┼či a ├«n┼úelege c─âr┼úile. Japonezii, se pare, recomand─â anumite lecturi ├«nc─â din via┼úa intrauterin─â (un tip special de lectur─â, ├«n care tonul, timbrul vocii ┼či starea celui care cite┼čte conteaz─â ├«n egal─â m─âsur─â).

Ce se petrece ├«ns─â ├«n mintea noastr─â c├«nd citim o carte? ÔÇô iat─â ├«ntrebarea pe care tot mai mult─â lume ┼či-o pune ├«n ultima vreme, iar cei care pricep, f─âr─â ├«ndoial─â, cel mai bine s├«nt cititorii de meserie: scriitorii. Orhan Pamuk, v─â aminti┼úi, sus┼úinea, ├«n Romancierul naiv ┼či sentimental, c─â ÔÇ×A scrie un roman ├«nseamn─â a crea un centru care nu poate fi g─âsit ├«n lumea ├«nconjur─âtoareÔÇť, iar a-l citi... ├«nseamn─â a face acela┼či gest ├«n sens invers. O partid─â de ┼čah aventuroas─â ┼či impredictibil─â.

Mexicanul Jorje Volpi, autorul cunoscutului roman ├Än c─âutarea lui Klingsor, a scris recent un eseu intitulat Leer la mente (A citi mintea) ├«n care ├«┼či pune, ├«ntr-un mod mult mai aplicat dec├«t Orhan Pamuk, ├«ntrebarea cu pricina. Mai aplicat nu doar pentru c─â Volpi vrea s─â descopere ce se petrece ├«n min┼úile cititorilor ┼či scriitorilor deopotriv─â, ci ┼či pentru c─â eseistul mexican ne trece prin teorii neurofiziologice apar┼úin├«nd unor oameni de ┼čtiin┼ú─â pasiona┼úi de mecanismele lecturii, precum Douglas Hofstadter, Daniel Dennett, Richard Dawkins, Ant├│nio Dam├ísio. Afl─âm, astfel, c─â avem, ├«n propriile gene, o serie de misterioase meme care codific─â simboluri general umane, c─â neuronii-oglind─â (cei care le lipsesc, de pild─â, auti┼čtilor) ne ajut─â nu doar la ├«nv─â┼úarea prin imita┼úie (├«n primii ani de via┼ú─â), dar ┼či la umanizarea noastr─â profund─â, ├«n special prin locuirea lumilor fic┼úionale din c─âr┼úi. La fel ca Charles Dantzig, Volpi crede, ├«n acest excelent eseu (pe care n-ar strica s─â-l putem citi ┼či ├«n rom├óne┼čte), c─â: ÔÇ×Nu citim literatur─â pentru a ne distra, nici pentru a ne sim┼úi... vr─âji┼úi. Literatura ne face s─â fim umani.ÔÇť

C├«nd se ├«ntreab─â De ce s─â cite┼čti?, Charles Dantzig, autorul insolitului Dic┼úionar egoist al literaturii franceze, vorbe┼čte, de fapt, doar despre literatur─â, despre fic┼úiune, despre acea zon─â imponderabil─â care func┼úioneaz─â ┼či ac┼úioneaz─â asupra celorlal┼úi prin mecanisme ce nu pot fi m─âsurate cu instrumentele obi┼čnuite: ÔÇ×Po┼úi citi memorii istorice, programe politice, tratate de astronomie, manuale de bridge, toate astea pentru a ┼čti ceva. Dar ┼čtiin┼úa nu ├«nseamn─â mare lucru. Toat─â lumea poate ┼čti. Orice n─ât─âr─âu ┼či orice imbecil pot deborda de ┼čtiin┼ú─â. Ceea ce conteaz─â este analogia. Sau, mai exact, o form─â de cunoa┼čtere prin intermediul analogiei. Sau, ┼či mai exact, o form─â de ├«n┼úelegere prin intermediul analogiei care ac┼úioneaz─â asupra sentimentelor, dincolo de influen┼úa asupra inteligen┼úei. Analogie, sentiment, ceva diferit de acel mod de ├«n┼úelegere care este filozofia ┼či care se bazeaz─â pe analiz─â ┼či pe intelect.ÔÇť Dantzig are de spus copiilor ┼či p─ârin┼úilor lor c├«teva lucruri tr─âite despre de┼čteparea pl─âcerii de a citi. Primul dintre ele e pentru copii: ÔÇ×S─â cite┼čti e mult mai interesant dec├«t s─â te joci!ÔÇť Al doilea, pentru p─ârin┼úi: ÔÇ×Da┼úi-le copiilor c─âr┼úi care s─â nu fie pentru v├«rsta lor. Copiii au un sim┼ú moral extrem de dezvoltat, ┼čtiu la perfec┼úiune s─â deosebeasc─â binele de r─âu, s├«nt imuni la perversitate pentru c─â s├«nt interesa┼úi doar de ce-i prive┼čte direct. ├Än plus, cine ┼čtie, c─âr┼úile ┬źmari┬╗ le-ar putea de┼čtepta subtilitatea estetic─â.ÔÇť

Dac─â ne g├«ndim bine, s-ar putea s─â descoperim c─â toate astea s├«nt lucruri pe care le ┼čtiam dintotdeauna, de c├«nd ne-a fost pus─â sub ochi prima carte ilustrat─â, de c├«nd am silabisit prima poveste, de c├«nd ascultam fascina┼úi C─âr┼úile cu Apolodor, de c├«nd ├«ncercam s─â prelungim la trezire visul tocmai ├«ntrerupt. S├«nt lucruri tr─âite de to┼úi cei care au reu┼čit s─â treac─â, ├«n rela┼úia lor cu cartea, de la ÔÇ×pl─âcerea lecturiiÔÇť, cu vinov─â┼úia ei inerent─â (ÔÇ×mai las─â ┼či tu cartea!ÔÇť ÔÇô ÔÇ×tot mai ├«nve┼úi, maic─â?ÔÇť ÔÇô ÔÇ×mai ie┼či ┼či tu afar─âÔÇť), la vorba lui Flaubert: citi┼úi ca s─â tr─âi┼úi.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?