Ştefan Sava: dubla viaţă a imaginii

Diana MARINCU
Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
Ştefan Sava: dubla viaţă a imaginii jpeg

Galeria Ivan din strada Grecescu (Bucureşti) este un spaţiu expoziţional elegant, ascuns parcă într-o altă lume, liniştită, în care arta contemporană se inserează discret, fără emfază. Galeria găzduieşte, în perioada 5 decembrie 2013 – 31 ianuarie 2014, expoziţia artistului Ştefan Sava, cunoscut deja publicului datorită premiului Henkel România pe care l-a cîştigat în 2013 şi activităţii sale din ultimii ani (amintesc doar cîteva dintre cele mai recente expoziţii: „Common Nostalgia“, Pavilion Unicredit, Bucureşti, 2013; „Din spatele scenei“, Salonul de Proiecte, Bucureşti, 2012; „Faţa dinăuntru a peretelui“ (solo), Galeria Ivan, Bucureşti, 2012; „Here and Then“, Club Electro Putere, Craiova, 2011).

Expoziţia „Facts about which there can be questions“ continuă preocuparea lui Ştefan Sava pentru istorie, memorie, „postmemorie“ (Marianne Hirsch) şi identitate în relaţie cu fotografia – un mediu ideal de invocare a trecutului ca parte indispensabilă a constituirii prezentului –, dar adaugă, în acelaşi timp, o dimensiune abstractă negocierilor permanente cu un sine instabil şi greu de definit. Interesul artistului pentru memorie a fost pînă acum îndreptat îndeosebi spre problema raportului etic şi estetic între fotografie şi ceea ce reprezintă ea (sau ceea ce nu poate înfăţişa complet, în cele din urmă, existînd întotdeauna un hiatus în continuitatea trecutului cu prezentul, cînd vorbim despre distrugere, ruină, traumă). În expoziţia „Faţa dinăuntru a peretelui“, din 2012, Ştefan Sava prelua ca material al căutărilor sale artistice imagini-document legate de Holocaust şi de deportările din Banat în Bărăgan, de la începutul anilor ’50, pentru a crea un spaţiu de reflecţie în care ipoteza artistului – fotografia ca urmă a memoriei – funcţiona ca un prag de care, dacă treceai, intrai într-o lume unde ficţiunea se împletea cu factualitatea istorică şi unde, indiferent ce traseu ai fi urmat, te întîlneai în cele din urmă cu tine însuţi şi cu propriile-ţi frămîntări identitare.

Titlul expoziţiei, „Facts about which there can be questions“ („Lucruri despre care pot exista întrebări“), poate fi citit ca o abordare critică a pretinselor adevăruri istorice perpetuate în timp, niciodată îndeajuns chestionate, dar şi într-un sens mai larg, ca o recontextualizare a cunoaşterii de tip antropologic, unde imaginea stă la baza noilor interpretări. Imaginea este aici atît un instrument al cunoaşterii, cît şi o proiecţie mentală definită în funcţie de factori subiectivi. Ştefan Sava discută probleme foarte vii şi necesare pentru articularea unui sistem de gîndire sensibil la orice fel de manipulări ideologice, bazîndu-se în special pe analiza relaţiei subiect – obiect. Cele două instanţe îşi schimbă raporturile, la fel cum, în antropologie (prin strategia „reverse anthropology“), poţi descoperi statutul de subiect al obiectului studiat şi vocea distinctă a acestuia, cînd relaţia se inversează.

În această expoziţie, fotografia rămîne centrul cercetării artistului, nodul prin care trec toate ideile şi teoriile dialecticii trecut – prezent. O fotografie anonimă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, din Papua Noua Guinee, proiectată într-o nişă a galeriei printr-o „lanternă magică“, găsită şi ea, şi asumată ca obiect artistic, stă mărturie pentru tipul de raportare la fotografie, asociat pozitivismului acelor vremuri. Credibilitatea acestei fotografii constă în capacitatea de a reprezenta cu fidelitate ceva – în acest caz, străinul, celălalt, omul cu mască. Astăzi, puterea conotativă a fotografiei nu mai este de la sine înţeleasă şi nu mai poate defini o poziţie autoritară a acestui mediu. De aceea, printre strategiile artistice adoptate de Ştefan Sava se numără reconstituirea sau ficţiunea documentară. În lucrarea The Other Scene, artistul preia estetica fotografiei Pioneer Girl a lui Aleksandr Rodchenko din 1930, dar inversează direcţia privirii personajului (în acest caz, artistul însuşi) spre un orizont nedefinit, la care privitorul nu are acces. Figura întoarsă cu spatele priveşte în aceeaşi direcţie cu spectatorul, dar nu se intersectează cu el. Este vorba despre un paralelism al viziunilor, despre experienţe similare, suprapuse la nivel empatic, dar blocate din punct de vedere narativ. De data aceasta, personajul autoritar al lui Rodchenko, înlocuit aici de un altul căruia nu i se pot distinge caracteristicile, este privit de personajul exotic aflat pe peretele opus. Şi vulnerabilitatea postúrilor nu mai este ceva de la sine înţeles, la fel cum subiectul şi obiectul îşi renegociază continuu parametrii.

O lucrare impresionantă este instalaţia alcătuită din 55 de tăbliţe de ceară, aşezate pe podeaua galeriei, pe care este imprimată respiraţia artistului – o amprentă mută, ceva ce nu se poate povesti, dar se poate intui. Este, în ultimă instanţă, consemnarea unei vieţi reduse la esenţă.

Lucrarea Untitled, un bumerang din marmură, plasat discret într-un colţ al galeriei, este un obiect paradoxal, în care materialul şi funcţia se anihilează reciproc. Untitled marchează o istorie grea, abandonată la periferia preocupărilor recente din arta contemporană. Fie că vorbim despre pogromuri sau despre confiscări identitare întreprinse de popoarele colonizatoare, faptele istorice se dovedesc greu de reactivat, din cauza numeroaselor straturi suprapuse ale imaginarului colectiv şi manipulărilor de tot soiul, pe care sistemele politice le operează în timp.

În cazul lui Ştefan Sava, interesul pentru trecut vine ca o condiţie a constituirii identitare. Imaginea „smulsă“ din istorie este, pentru el, o categorie specială în rîndul surselor sale artistice, care merită pusă în circuit tocmai datorită bagajului pe care îl poartă – obligaţia de a spune povestea mai departe, cu scopul de a se putea defini pe sine. Căutînd în arhive şi colecţionînd fotografii anonime, Sava se lasă captivat de puterea de mediere a fotografiei, spre crearea unor noi conexiuni temporale şi geografice. De asemenea, şi alte obiecte descoperite de artist devin prin apropriere opere de artă. Nouă saci de pînză, din anii ’80, atîrnaţi în spaţiul galeriei, creează un fundal pentru circuitul de idei sugerat de celelalte lucrări şi îşi negociază zona de putere. Acelaşi fundal este pretextul pentru o acţiune documentată fotografic în cîmpia Bărăganului, unde linia orizontului este trasată succesiv de către artist, cu vopsea neagră, pe pînza acestor saci, în funcţie de locul din care este privită limita perspectivei. Subiectivitatea propriei poziţionări defineşte un spaţiu mental care se reconfigurează permanent.

Diana Marincu este dectorandă în Istoria şi Teoria Artei la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.