Starea cercet─ârii ┼čtiin┼úifice ÔÇô ├«n domeniul istoriei contemporane

20 februarie 2021
Starea cercet─ârii ┼čtiin┼úifice ÔÇô ├«n domeniul istoriei contemporane jpeg

M─â voi referi ├«n interven┼úia mea mai mult la cercetarea circumscris─â ┼čtiin┼úelor socio-umane ┼či cu prec─âdere la situa┼úia ┼čtiin┼úelor istorice, iar perspectiva mea va fi aceea a unuia care se ocup─â cu prec─âdere de problematica istoriei contemporane, domeniu pe care ├«l cunosc mai bine.

La o prim─â vedere, acest sector cultural a fost extrem de afectat de pandemia care a lovit ┼či Rom├ónia ├«ncep├«nd mai ales din luna martie 2020. ├Än primul r├«nd, cele mai multe arhive (centrale, jude┼úene) ┼či biblioteci publice au fost ├«nchise pentru cercet─âtori, iar atunci c├«nd au fost redeschise ÔÇô pentru scurte perioade de timp ÔÇô, capacitatea de primire a publicului studios a fost sensibil redus─â, la fel ca ┼či orarul de func┼úionare. ├Än al doilea r├«nd, reducerea contactelor directe dintre doctoranzi, masteranzi, studen┼úi, pe de o parte, ┼či profesorii ├«ndrum─âtori/coordonatori a avut consecin┼úe nefaste ┼či efectele concrete poate se vor vedea cu adev─ârat peste c├«┼úiva ani. Nici o ┼čedin┼ú─â sau ├«ntrevedere pe Zoom sau pe alte canale media nu poate ├«nlocui uneori interac┼úiunea direct─â, fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â. ├Än plus, din cauza restric┼úiilor de circula┼úie valabile ├«n Europa ┼či ├«n America, s-a ad─âugat compromiterea mai multor stagii de documentare/cercetare, precum ┼či a unor mobilit─â┼úi academice ├«n str─âin─âtate. Toate acestea vor spori efectele negative ┼či se vor reflecta probabil asupra calit─â┼úii publica┼úiilor ┼či a comunic─ârii la nivel ┼čtiin┼úific, dar ┼či asupra carierelor academice. Nu trebuie uitat─â nici ├«ntreruperea func┼úion─ârii programelor Erasmus de schimb interacademic cu Marea Britanie, ├«n urma Brexit-ului, eveniment care ┼či el contribuie la reducerea comunic─ârii ┼čtiin┼úifice ┼či educa┼úionale, afect├«ndu-i inclusiv pe tinerii din Rom├ónia care ar dori s─â urmeze o carier─â ├«n domeniul ┼čtiin┼úelor socio-umaniste.

Chiar dac─â aceast─â pandemie a diminuat num─ârul conferin┼úelor ┼čtiin┼úifice, al colocviilor, al simpozioanelor (├«ndeosebi interna┼úionale) ┼či al stagiilor de documentare ┼či a afectat editurile care tip─âreau lucr─âri academice, criteriile de avansare/promovare au r─âmas acelea┼či pentru cadrele didactice universitare ┼či pentru cercet─âtorii ┼čtiin┼úifici. Nu ├«ntotdeauna conferin┼úele stabilite deja ├«nainte de martie 2020, care presupuneau prezen┼úa fizic─â, s-au transformat ├«n evenimente academice transmise online, pe Zoom, Google Meet sau pe alte platforme. Iar cei mai afecta┼úi s├«nt cei afla┼úi la ├«nceputul carierei academice, deoarece nu mai pot raporta astfel de activit─â┼úi la momentul (auto)evalu─ârilor. Evident, nici o nenorocire nu vine ┼či nu va veni niciodat─â singur─â. Cursurile pentru elevi ┼či studen┼úi ┼úinute doar ├«n mediul online, de multe ori ├«n mod precar, ├«┼či vor ar─âta efectele negative peste un deceniu (sau mai devreme) ├«n cazul viitoarei genera┼úii de profesori ┼či cercet─âtori.

O perioad─â de acumulare

Dac─â ar fi s─â identific─âm cu tot dinadinsul ┼či o parte pozitiv─â ├«n toat─â aceast─â tragedie sanitar─â, care este ├«nso┼úit─â ┼či de o criz─â economic─â, adic─â o a┼ča-zis─â jum─âtate plin─â a paharului, a┼č vorbi despre o perioad─â de acumulare, un interval ÔÇô cuprins ├«ntre martie 2020 ┼či ianuarie 2021 ÔÇô care a permis totu┼či unor cercet─âtori din institute academice ┼či unor profesori de la catedre universitare s─â lucreze mult timp de acas─â, la propriul birou, ┼či s─â se aplece asupra surselor, a documentelor deja colectate, str├«nse, fotografiate sau consultate online (atunci c├«nd Biblioteca Digital─â a Bucure┼čtilor ÔÇô DigiBuc ÔÇô ┼či alte platforme similare chiar au func┼úionat).

Scriitoarea ┼či istoricul Liliana Corobca m─ârturisea c─â a putut finaliza volumul Panorama comunismului din Rom├ónia (Editura Polirom) ÔÇô o carte de referin┼ú─â, o foarte bun─â sintez─â de istorie contemporan─â ÔÇô tocmai datorit─â pandemiei, pentru c─â aceast─â epidemie a ├«nsemnat izolare ┼či mai mult─â lini┼čte. De multe ori nu a mai fost nevoie de deplasarea la locul de munc─â, la institutul de cercetare sau la universitate sau ├«n arhive/biblioteci pentru documentare, a┼ča c─â a fost timp de lucru mai mult la biroul personal; un timp pre┼úios pentru a finaliza lucr─âri restante sau planificate ┼či av├«nd termene-limit─â presante. Cazul Lilianei Corobca nu este singular, dar el nu ar fi fost posibil dac─â nu ar fi existat aceast─â perioad─â de acumulare, de respiro. Nu trebuie uitat un factor esen┼úial ap─ârut ├«n urm─â cu nici dou─â decenii: a┼ča-numita ÔÇ×revolu┼úie arhivistic─âÔÇť ce a ├«nceput dup─â 2006-2007, atunci c├«nd Arhivele Na┼úionale Istorice Centrale ┼či alte arhive s-au deschis treptat c─âtre cercet─âtori, permi┼ú├«ndu-le accesul la sursele istorice, la documentele arhivistice cu op┼úiunea de folosire ÔÇô ├«n schimbul unei sume modice ÔÇô a aparatelor de fotografiat, a camerelor digitale, put├«ndu-se astfel fotografia poate mii ┼či mii de documente ├«ntr-o s─âpt─âm├«n─â sau chiar ├«ntr-o singur─â zi.

A┼čadar s├«nt peste treisprezece ani de c├«nd aceast─â tehnologie avansat─â este pus─â la treab─â, ├«ns─â ├«n paralel s-a v─âdit o meteahn─â a istoricilor: ├«nt├«rzierea public─ârii rezultatelor cercet─ârilor efectuate ├«n arhive. Istoricii au l─âsat uneori impresia c─â s-au n─âpustit asupra documentelor recent declasificate f─âr─â a le exploata, f─âr─â a le publica ├«ntotdeauna. Aceasta este cumva ┼či o autocritic─â, deoarece nici chiar eu nu am reu┼čit s─â parcurg, s─â valorific sau s─â comunic con┼úinutul unor documente ├«n posesia c─ârora am intrat ├«nc─â din 2006 sau imediat dup─â aceea. Or, momentul martie 2020 ÔÇô luna ├«n care s-a decretat starea de urgen┼ú─â ÔÇô a ├«nsemnat ┼či ├«nchiderea arhivelor sau a celor mai multe dintre arhive. Pe de alt─â parte, condi┼úiile st─ârii de urgen┼ú─â ┼či apoi starea de alert─â au coincis ÔÇô a┼ča cum am anticipat ÔÇô cu izolarea cercet─âtorilor ├«n birourile lor de lucru. Munca la domiciliu a reprezentat mai mult timp pentru citit, scris ┼či g├«ndit. ├Än fapt, a ├«nsemnat definitivarea mai multor manuscrise sau a unor restan┼úe (editoriale) academice care, ├«n condi┼úii normale (adic─â f─âr─â epidemia de COVID-19), ar fi trebuit s─â mai a┼čtepte.

Din punct de vedere editorial ┼či publicistic, ├«n ultimul an s-au v─âdit direc┼úii de cercetare care s-au conturat datorit─â politicilor aniversative recente. ├Än 2018, ├«n contextul s─ârb─âtoririi centenarului Marii Uniri, au existat numeroase comenzi de stat privind evocarea unit─â┼úii na┼úionale ┼či a personalit─â┼úilor marcante din urm─â cu un secol care au contribuit la realizarea Rom├óniei Mari. Celebrarea centenarului a avut mai degrab─â un aspect fetivist, ├«ns─â ├«n efortul de scoatere la lumin─â a acestui trecut au fost angrena┼úi ┼či istorici profesioni┼čti care au evitat abordarea patriotard─â. ├Än acel context, ei au scos la lumin─â documente provenind uneori din fonduri arhivistice pre┼úioase, neglijate sau insuficient cercetate, surse istorice care au fost valorificate cu adev─ârat abia ├«n anii din urm─â.

Rezultatele acestor cercet─âri ├«n arhive au purtat o puternic─â amprent─â personal─â, de┼či documentarea s-a f─âcut dintr-un impuls venit din exterior care se dorea purt─âtorul de cuv├«nt al colectivit─â┼úii na┼úionale. De altfel, trebuie spus c─â ┼či ├«n ultimul an, ├«n timpurile pandemiei, s-au ciocnit ├«n spa┼úiul istoriografiei autohtone dou─â tendin┼úe, una individualist─â ┼či alta care a pus accent pe alc─âtuirea de lucr─âri colective, de tip lexicografic, dup─â modelul inaugurat de academicianul Eugen Simion cu al s─âu proiect de dic┼úionar general al literaturii rom├óne, care inevitabil pune ├«n umbr─â crea┼úia individual─â ┼či inventivitatea personal─â.

Pe de alt─â parte, ├«ntreprinderile colective pot da rezultate deosebite atunci c├«nd s├«nt rezultatul asocierii pe baz─â de afinit─â┼úi ┼či de op┼úiuni comune asumate, cum a fost cazul proiectului intitulat Enciclopedia imaginariilor din Rom├ónia (coordonator general: Corin Braga), care cuprinde nu mai pu┼úin de cinci volume, ap─ârute toate ├«n 2020 la Editura Polirom. Potrivit profesorului clujean care a coordonat enciclopedia ├«n cinci volume, proiectul are ca scop realizarea unei imagini panoramice a patriotismului cultural ┼či spiritual rom├ónesc astfel ├«nc├«t s─â fac─â posibile aprofundarea ┼či cultivarea identit─â┼úilor na┼úionale, locale ┼či de grup, ├«n cadrul interculturalismului european. Poate tocmai astfel de proiecte care nu resping dialogul ┼či comunicarea cu exteriorul exprim─â cel mai bine patriotismul istoriografic.

Text ap─ârut ├«n suplimentul ÔÇ×Cultura acumÔÇŁ (distribuit gratuit ├«n luna ianuarie 2020, ├«mpreun─â cu revistele Dilema veche, 22 ╚Öi Suplimentul de cultur─â), ca parte din proiectul ÔÇ×Starea culturii rom├óne ├«n 2021ÔÇŁ ini╚Ťiat de Asocia╚Ťia Cultural─â AltIa╚Öi (coordonatori de proiect: George Ple╚Öu ╚Öi Marius Chivu), finan╚Ťat de Ministerul Culturii ╚Öi co-finan╚Ťat de Goethe-Institut prin Centrul Cultural German din Ia╚Öi ╚Öi Institutul Francez din Rom├ónia. Prin acest proiect, Asocia╚Ťia Cultural─â AltIa╚Öi urm─âre╚Öte prezentarea unor perspective inter- ╚Öi multiculturale asupra st─ârii culturii na╚Ťionale ├«n anul 2021, printr-o serie de contribu╚Ťii ÔÇô text, imagine ╚Öi video ÔÇô apar╚Ťin├«nd unor personalit─â╚Ťi reprezentative pentru spa╚Ťiul cultural rom├ónesc ╚Öi pentru minorit─â╚Ťile conlocuitoare, contribu╚Ťii disponibile pe platforma www.culturacum.ro.

Cristian Vasile este cercet─âtor ┼čtiin╚Ťific ├«n cadrul Institutului de Istorie ÔÇ×N. IorgaÔÇť al Academiei Rom├óne (programul de cercetare ÔÇ×Rom├ónia ┼či Europa ├«n secolul XXÔÇť). Ultima carte publicat─â: Via╚Ťa intelectual─â ╚Öi artistic─â ├«n primul deceniu al regimului Ceau╚Öescu, 1965-1974 (Humanitas, 2014). A mai coordonat, uneori ├«n colaborare, volumele: ÔÇ×Ne trebuie oameni!ÔÇť Elite intelectuale ┼či transform─âri istorice ├«n Rom├ónia modern─â ┼či contemporan─â (Cetatea de Scaun, 2017), Centenarul femeilor din arta rom├óneasc─â, 2 volume (Postmodernism Museum, 2017-2018), Erotism ┼či sexualitate ├«n ÔÇ×Epoca de AurÔÇŁ (Postmodernism Museum, 2018) ╚Öi Cultura de mas─â ├«n ÔÇ×Epoca de AurÔÇť: C├«ntarea Rom├óniei ┼či Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇť (Postmodernism Museum, 2019).

Foto: wikimedia commons

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.