Sondajele sînt foarte bune. Mai trebuie şi cercetare

Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Sondajele sînt foarte bune  Mai trebuie şi cercetare jpeg

În fiecare an, Barometrul de Consum Cultural realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală ne arată care sînt preferinţele publicului, care sînt practicile de consum cultural, gradul de satisfacţie, tendinţele generale. E un instrument de măsură util mai ales pentru că o mare parte din sistemul cultural românesc este subvenţionat, finanţat din fonduri publice de la guvern sau de la autorităţile locale. E deci firesc ca, periodic, să verificăm, şi din perspectiva beneficiarilor, adică a publicului, dacă aceste fonduri sînt cheltuite judicios, dacă participarea culturală e pe măsura investiţiilor, dacă strategiile instituţiilor culturale sînt bine calibrate. Am întrebat patru oameni implicaţi în cultura actuală cum interpretează cea mai recentă ediţie a Barometrului, cea pe anul 2016. (Matei Martin)

Pentru că statul român nu e capabil, în ultimul deceniu cel puţin, să cartografieze, evalueze sau zice-se cum se zice infrastructura şi oferta culturală reală, ne-au mai rămas în viaţă sondajele de opinie. Un fel de părerologie. Naţională. De pildă, „românii“ sînt de părere că bisericile fac parte din infrastructura culturală – iar aici e partea interesantă: în Barometrul de Consum Cultural pe anul 2014 n-am găsit să se fi inclus bisericile şi dusul la biserică; ele încep să fie pomenite în 2015, iar acum mersul la biserică e pus pe picior de egalitate cu mersul la cinematograf (pe care-l umileşte de departe prin diferenţa de frecvenţă…). Deci nu e vorba de oameni, ci de opţiunea de cercetare.

Nevoia de teatre şi săli de spectacole e mult mai mare acolo unde ele există deja (în mediul urban) decît acolo unde nu există (la sate) – profund logic, nu poţi resimţi lipsa a ceva despre care nu ştii că-ţi trebuie / la ce-ţi trebuie (concluzie confirmată de faptul că în rural se simte cel mai acut nevoia de biblioteci şi cămine culturale – care fie au existat şi-au fost desfiinţate, fie există în continuare –, adică tipul de infrastructură cunoscută de locuitorii de la sate).

Nu sînt bani să decorticăm sondajele, să aflăm cît e deziderabilitate socială, cum se formează percepţia etc. Peste 80% din respondenţi sînt de acord sau foarte de acord că arta şi cultura fac bine – societăţii şi lor înşile –, doar că aproape tot atîţia sînt neimplicaţi cultural. Din două, una: ori nu se implică pentru că n-au în ce / cu ce, ori declaraţiile despre măreţia artei şi culturii sînt bla-bla. 56% declară că au participat ca spectatori la spectacole de dans – doar că numai mama Omida ştie ce înţeleg respondenţii prin „conceptul“ de „spectacol de dans“, dans modern sau dans clasic. 30% merg la teatru – dar 13% o fac o dată pe an. Unde se duc ei, ăştia 13%, o dată pe an: au teatru în localitate, se duc la spectacolul de teatru de sfîrşit de an al copilului sau numai o dată pe an vine cineva în turneu pe la ei prin oraş (căci la sate ştim că doar teatrele de copii / de păpuşi şi marionete fac turnee)? Şi nici nu mai am loc aici să scriu despre tipul de filtre ce-ar trebui să se aplice percepţiilor despre accesul la cultură al persoanelor în vîrstă (dar în mod cert vecinii mei pensionari cu studii medii nu ştiu ce-i aia hobby – i-am întrebat).

Cu 17% consum de teatru şi nevoia de infrastructură teatrală, cum ziceam mai sus, nu chiar aşa mare, strategia culturală ar trebui să prevadă ori reducerea cheltuielilor publice pentru această ofertă culturală (la limita nevoii de spectacol), ori politici active de creştere a consumului şi participării (consumul e una, participarea e alta; fiindcă teatrele de amatori, cursurile, spectacolele participative etc. ţin, în 99% din cazuri, de iniţiative independente-private, în România, „piaţa“ asta n-o poate măsura cantitativ nimeni). Problema e că nu ştim, de fapt, obiectiv şi factual, cît la sută din oamenii ţării ăsteia au acces la teatru la distanţă de 25-40 km de casă, cine, unde, cu ce frecvenţă face turnee, care este infrastructura minimală existentă în mod real, indiferent dacă e publică sau privată.

Am citit pe undeva disperarea unui altminteri sociolog în faţa faptului că 68% din cei incluşi în eşantion nu au fost niciodată la teatru, „deşi există teatre (…) în aproape jumătate dintre localităţile din România“, şi m-am întrebat de cînd au fost decăzute satele din statutul de localitate. Fiindcă în mediul rural (circa 10.500 de sate grupate în 2859 de comune, la nivelul anului 2011, unde trăieşte 46% din populaţia patriei) nu există nici un teatru, iar din cele 320 de oraşe, doar în vreo 47 există astfel de instituţii sau măcar o clădire numită teatru (în mare, în toate capitalele de judeţ – cu rocada Bîrlad în loc de Vaslui –, dar la ce ne ajută că statistic există 0,5 teatre la 100.000 de locuitori cînd, faptic, în Bistriţa şi Teleorman nu există nici unul?). Ochiometric, cam 30% din populaţie are teatru la îndemînă, iar procentul e net tras în sus de cei aproape 10% din cetăţeni care stau în Bucureşti, nu de distribuţia geografică a infrastructurii. Dar vedeţi voi, copiii moşului, să faci o cercetare naţională despre infrastructură, accesibilitate culturală şi resursele disponibile pentru creşterea ei costă. Şi din cauză că noi n-avem bani, informaţia e dezorganizată, autorităţile/instituţiile locale nu-s foarte vioaie în cooperare (căci oricum le mănîncă de vii birocraţia), despre sectorul independent nu există date şi-n general e complicat, tot ce ne rămîne sînt excursii prin imaginarul poporului. Percepţiile sînt foarte utile, e minunat că le avem, dramatic e că altceva nu prea există. 

Iulia Popovici este jurnalist cultural.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.