Solidaritate

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Solidaritate jpeg

În articolul meu „ICR insultat pentru performanţă“ scriam (corectez aici o mică greşeală de tipar): „... dl Ponta a vrut să-şi încerce puterile de mic autoritar, declarînd albul cel mai limpede negreală“. Într-adevăr, ceea ce stîrneşte indignare în Ordonanţa de Urgenţă cu privire la ICR nu e numai faptul că se încearcă distrugerea unei instituţii de calitate europeană, că fiind o excepţie fericită, ea trebuie neapărat rasă. Chiar mai periculoasă mi se pare agresivitatea minciunii, minciuna beton prin care se motivează decizia. Se invocă caracterul politizat al ICR, iar ICR a militat tocmai împotriva politizării culturii. Se susţine că prin trecerea sub controlul Senatului ICR va fi ferit de ingerinţe politice şi tocmai această subordonare ar pune ICR într-un cadru de confruntări politice, care sînt fireşti în funcţionarea Parlamentului. Se vorbeşte despre nereguli financiare şi, în fiecare an, insistentele comisii de control nu au putut descoperi la ICR nici o neregulă. Se menţionează sentimentul de alienare pe care manifestări organizate de ICR le-a stîrnit anumitor comunităţi din disapora românească; dar Institutul are menirea să facă cunoscută cultura românească mediilor internaţionale, cu al căror puls cultural acţiunile sale sînt într-un remarcabil acord. În sfîrşit, subminarea ICR e decisă printr-o Ordonanţă de Urgenţă, cînd nimic din situaţia ICR nu justifică urgenţa.

Minciuna este integrală, răstoarnă punct cu punct, metodic şi grosolan, adevărul. Avem aici o încercare de a pune legea în slujba minciunii. A unei minciuni care vrea să lovească rapid, pînă lumea nu se dezmeticeşte. M-au revoltat mereu cei care spun că „nu s-a schimbat nimic“ faţă de perioada comunistă. Dar manevra Guvernului Ponta în cazul ICR e de stil totalitar. Vrea să ne bage pe gît opusul realităţii, să ni-l impună peste noapte prin lege.

Însă ne aflăm acum într-un altfel de regim, unde, cu toate crizele, harababura şi blocajele lui, minciuna oficială nu îşi poate face toate mendrele. Solidaritatea în jurul ICR e un fenomen tonic, e un exerciţiu de democraţie care va avea, să sperăm, cîştig de cauză. Luni, 18 iunie, sute de oameni au aplaudat minute în şir în faţa Institutului, la demonstraţia iniţiată de Asociaţia pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate. Grupul pentru Dialog Social, Pen Club România şi Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România au organizat a doua zi o dezbatere „S.O.S. – I.C.R.! Repolitizarea instituţiilor?“. În urma petiţiei prin care Alianţa pentru o Românie curată cerea atacarea OUG 27/ 2012, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la nelegalitatea ordonanţei. Presa, personalităţile şi mediile culturale au dat protestului o sonoritate puternică. Iar acest protest e de continuat pe toate căile legale. Nu trebuie ca el să-şi piardă acuitatea în „simfonia“ din ce în ce mai stridentă a ştirilor de senzaţie. Fiindcă el e şi un act de vigilenţă democratică. E un gest de împotrivire faţă de legalizarea minciunii, faţă de instalarea minciunii prin lege. 

* * *

Din fericire, solidaritatea are, ca să se manifeste, şi prilejuri mai faste, mai alese. De curînd, oameni apropiaţi intelectual, discipoli, personalităţi academice din ţară şi străinătate l-au sărbătorit pe Gabriel Liiceanu printr-o colecţie de texte pline de savoare şi de simpatie riguroasă. Departe de buchetul fad de laude, fiecare text participă la ceremonialul unei admiraţii cu miez, precis argumentate, expuse cu stil, cu umor, cu seriozitatea lucrurilor autentice. Tonurilor vii din „Întîlniri, evocări“ (Marie-France Ionesco, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Vlad Zografi, Vladimir Tismăneanu, Radu Paraschivescu, Cătălin Cioabă, Neagu Djuvara, Alain Besançon, Ana Blandiana, Emil Brumaru) le urmează analitica din „Provocările exegetice“ (Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Flonta, Toma Pavel, Ştefan Afloroaei, Alexander Baumgarten, Gheorghe Paşcalău, Paul Marinescu, Gabriel Cercel, Bogdan Mincă, Sorin Lavric) şi consistenţa unor „Studii şi eseuri“ legate în mare parte de domenii pe care lucrează Gabriel Liiceanu (Friedrich-Wilhelm von Herrmann, Walter Biemel, Victor Ieronim Stoichiţă, Virgil Ciomoş, Andrei Cornea, Christian Ferencz-Flatz, Cristian Ciocan), toate acestea reunite de Cătălin Cioabă şi Bogdan Mincă într-o Carte a prietenilor, Liber amicorum, la ZETA books.

Cărţile-jurnal ale lui Gabriel Liiceanu dovedesc în ce măsură el este un om al prieteniilor exigente. El are cultul? şi cultura? prieteniei cu prag greu de trecut, cu investire fără rest după trecerea lui. Nu puţine sînt, în Liber amicorum, textele care vorbesc despre un drum de la imaginea exterioară sau publică a lui Gabriel Liiceanu pînă la întîlnirea cu intimitatea lui culturală şi umană. Ni se arată tensiunea care uneşte aceste chipuri, descoperite în experienţa însăşi a prieteniei sau în cărţile unde Gabriel Liiceanu îşi elaborează confesiunea. Întîi chipul public, al unui personaj stîncos, de creastă etică şi altitudine intelectuală, care impune respectul, dar şi distanţe, piedici, interdicţii de acces facil. Apoi chipul colaborării intelectuale: pasiunea contaminantă cu care trăieşte gîndul, bucuria dialogului şi a lucrului în comun, autoritatea caldă cu care stîrneşte şi susţine proiecte de calitate, cu care formează discipoli pentru a-i transforma în colegi mai tineri. Dincolo de alt prag, descoperim, îmbinată cu rigoarea, capacităţile de mlădiere şi de dilatare ale personajului: grija mereu vie în care îi cuprinde pe cei din jur, verva pusă în jocul întîlnirilor, buna dispoziţie ludică. În sfîrşit, dincolo de ultimul prag, chipul cel mai intim: îndîrjita chestionare de sine, rotirile în jurul întrebărilor ultime, crizele interioare înfruntate prin terapia scrisului, a reflexivităţii, a prieteniei. E chipul cel mai ascuns, mai propriu, mai dramatic. Pe acesta Gabriel Liiceanu îl converteşte în chip dezvăluit tuturor, oferindu-l, colegial, cititorului ca oglindă ajutătoare, ca pe o încercare de convieţuire lucidă cu sine.

Ştim din Declaraţie de iubire că prietenii în care s-a investit sînt pentru Gabriel Liiceanu un înveliş vital, protector faţă de uzura la care ne supune mecanismul lumii. Cartea prietenilor poate fi citită ca un răspuns la acest mod de a trăi prietenia, ca o confirmare. Nu pentru că ea l-ar „apăra“ împotriva urii şi a atacurilor lansate de micimi din lumea politică şi culturală, ulcerate de exigenţele morale rostite înalt de Gabriel Liiceanu. Nu despre această protecţie conjuncturală este vorba. Ci despre faptul că Liber amicorum este un exerciţiu concentrat, metodic, de recunoaştere a ceea ce Gabriel Liiceanu a construit în spaţiul intelectual şi public românesc, a ceea ce este el în acest spaţiu. E o mărturie despre radiaţia faptelor sale culturale, despre calitatea prezenţei lui. Iar această prezenţă e întărită, e asimilată şi sporită prin recunoaşterea avizată, activă, cercetătoare cu care îl înconjoară textele volumului.

Mai ales astăzi un asemenea volum e, cred, preţios. Întîi, fiindcă efortul unui om al spiritului nu se întregeşte decît prin eficacitatea cu care el lucrează în ceilalţi. Iar primul semn al acestei eficacităţi este tocmai receptarea activă, recunoaşterea bine condusă şi bine pusă în pagină a ceea ce ne este oferit. În al doilea rînd, volumul e preţios, fiindcă – într-un spaţiu public unde indiferenţa faţă de adevăr, unde măsluirea lui riscă să devină curente – Liber amicorum se referă la un exemplu de probitate intelectuală şi ne arată că ea poate stîrni solidaritate. În sfîrşit, ca şi volumele editate de Mihail Neamţu şi Bogdan Tătaru-Cazaban în onoarea lui Andrei Pleşu, volumul e un exerciţiu de admiraţie recunoscătoare. Or, fără ea, continuitatea în actul cunoaşterii, dar şi construcţia vieţii comunitare sînt cu neputinţă. 

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase şi doctor în filozofie. Cele mai recente cărţi publicate sînt Nicolas de Cues ou l’autre modernité (L’Harmattan, 2010) şi Stilul religiei în modernitatea tîrzie, Polirom, 2011. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.