┼×ir de plec─âri

Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
┼×ir de plec─âri jpeg

Ce bine ar fi fost dac─â, odat─â citind titlul de mai sus, regia v-ar fi insinuat auditiv ÔÇ×┼×ir de cocoriÔÇť, m├«ndra suavitate a lui Dan Andrei Aldea, cel care ne-a d─âruit neuitatul ÔÇ×om bun, deschide-ne poarta / d─â-ne o coaj─â ┼či nu ne goni / ┼či-n schimb ├«┼úi vom alina triste┼úea / cu vesele c├«ntece ┼či ghidu┼čiiÔÇť! Era fundalul sonor ideal.

Asta fiindc─â voiam s─â-i anun┼ú ├«ntr-un mod c├«t mai pufos pe cei c├«┼úiva prieteni ai paginii de fa┼ú─â c─â, ├«ncep├«nd de ast─âzi, m─â retrag din via┼úa de rubricard. Dac─â tot se zice c─â la fiecare deceniu e s─ân─âtos s─â-┼úi amputezi ├«ntru autoprotec┼úie c├«te-o pl─âcere mortal─â (fumatul, dulciurile, cafeaua, alcoolul ┼či ce s-o mai g─âsi s─â te anihileze), normal ar fi ca gazetarul impenitent care ai fost p├«n─â la 60 de ani s─â-┼či reteze periodicitatea, ├«n favoarea eseisticii de pl─âcere, cu apari┼úii aleatorii ┼či subiecte aiurea, c├«nd, c├«t, cum ┼či unde-o da Dumnezeu. Vezi bine c─â trag n─âdejde ca p├«n─â la morm├«nt s─â mi se tot ├«nt├«mple s─âpt─âm├«nal c├«te ceva demn de adnotat, numai c─â voi l─âsa jurnalului micile provoc─âri, anecdotica, frivolit─â┼úile, capriciile ┼čarjante etc. ┼či-mi voi concentra energiile pe teme cu noim─â sever─â, miz─â grea, bibliografie dens─â ┼či b─âtaie lung─â. (M─â rog, ce ne-am face f─âr─â am─âgiri?)

├Ämi preg─âtisem ie┼čirea cu ludic-nostalgica retrospectiv─â a p─âr─âsirilor redac┼úionale, de la Luceaf─ârul, ├«n 1979-80 (c├«nd Mihai Ungheanu m─â ispitise cu cronica literar─â, iar eu m-am speriat de moarte c─â va trebui s─â recenzez tot clientelismul partinico-securistic al gazetei) p├«n─â la Ziarul de duminic─â devenit online, trec├«nd prin disensiunile cu Nicolae Florescu, care m-au f─âcut s─â plec ├«n 1985 de la Revista de istorie ┼či teorie literar─â, ne├«n┼úelegerile din pricina c─ârora am p─âr─âsit cronica literar─â la revista 22, oboseala fizic─â ┼či sleirea mental─â care m-au obligat s─â suprim ├«n 1996 suplimentul Litere, arte&idei al Cotidianului (plus tratamentul nesportiv, de arenda┼č cinic, la care ne-a supus C─âlin Husar ├«n 2003, spre finalul celei de-a doua serii), am─âr─âciunea tragerii oblonului la Idei ├«n dialog, ur├«ta licen┼úiere colectiv─â de la Evenimentul zilei sau riscantele vecin─ât─â┼úi semnatare care m-au f─âcut s─â m─â retrag de la Jurnalul na┼úional, ca s─â nu mai spun de gustul am─ârui cu care mi-am luat r─âmas bun de la c├«teva reviste liceale ┼či studen┼úe┼čti. Pretutindeni, nu sentimente ┼či idealism, ci numai interes carieristic ┼či arghirofil ar fi trebuit investit.

Dar ce te faci dac─â ai fost bolnav de ziaristic─â ├«nc─â din copil─ârie? Dac─â la 10 ani vindeam frenetic ziare, sear─â de sear─â, la nea Mitic─â tutungiul, ├«n sta┼úia de tramvai ÔÇ×G. BacoviaÔÇť de pe ┼×oseaua Giurgiului, pe la 12-13 ani trimiteam Sc├«nteii tineretului un reportaj despre g─â┼čtile din preajma cinematografului ÔÇ×FlamuraÔÇť, declar├«nd apoi, tot acolo, ├«ntr-o anchet─â despre adolescen┼ú─â, c─â m─â ├«nnobileaz─â singur─âtatea, m─â ucid complexele, ├«mi place muzica lui Adamo ┼či visez s─â ajung ziarist. Acum, la 60 de ani, ├«n loc s─â m─â apuc de stup─ârit, simt c─â m-a p─âlit nostalgia sintezelor de istorie literar─â, drept pentru care mi-am propus s─â-mi dau ├«ntre patru pere┼úi, ├«ntr-o ┼č─âgalnic─â inutilitate, doctoratul retezat ├«n 2003 de manigans─ârile care m-au ├«mpins s─â demisionez de la Institutul ÔÇ×G. C─âlinescuÔÇť.

Uite c─â nu am avut parte de pl─ânuita retragere confesiv─â. ┼×i nici de-o ie┼čire aprig─â din aren─â cu o filipic─â la adresa nefericitului proiect sculptural gorduziano-daco-roman de pe treptele Muzeului Na┼úional de Istorie, incredibila oroare de care, m─â crede┼úi sau nu, abia zilele trecute am dat stupefiat cu ochii.

├Änt├«mplarea (mai precis: ceasul r─âu) face ca tocmai c├«nd cro┼četam subiectele de mai sus s─â fi intervenit scandaloasa decizie a Guvernului Ponta privind trecerea Institutului Cultural Rom├ón ├«n subordinea Senatului. Ca de at├«tea ori ├«n istoria noastr─â, r─âul determin─â binele: calamit─â┼úile naturale ne distileaz─â pentru moment tradi┼úionala dezbinare na┼úional─â ┼či ne stimuleaz─â solidaritatea. Du┼čmanii comuni faciliteaz─â alian┼úe contra naturii, de neconceput altminteri, iar spectrul falimentului general face ca polariz─ârile s─â prefere complementaritatea scopurilor ├«n locul dihoniilor ideologice. O astfel de campanie de sus┼úinere, cum s-a ├«nt├«mplat acum cu ICR, nu s-a mai ├«nt├«lnit. Pentru prima dat─â, oceanul spumeg─ârilor anti a fost ├«ntrecut ÔÇô ┼či ├«nc─â str─âlucitor ÔÇô de solidarizarea pro.

Nu am de g├«nd s─â scriu nici o liter─â despre pre┼čedintele ┼či vicepre┼čedin┼úii Institutului, fiind nu doar emo┼úional ┼či profesional involved, dar chiar conjugal cu o parte a ÔÇ×troiciiÔÇť ├«mpricinate. Ei trebuie judeca┼úi exclusiv dup─â lectura celor trei ÔÇ×c─âr┼úi albeÔÇť editate de ICR ├«n 2009, 2010, 2011. ┼×i nu at├«t problema demiterii/├«nlocuirii nominale conteaz─â acum, c├«t abera┼úia procedurii de urgen┼ú─â ┼či, mai ales, bran┼čarea c├«t se poate de contraproductiv─â la panoul senatorial de comand─â. Unul ruginit, m─ârginit ┼či vizibil procustian. Cine cunoa┼čte c├«t de c├«t varietatea extraordinar─â a politicilor culturale ┼či a evenimentelor organizate de ICR ├«n ace┼čti ani, ├«n ┼úar─â ┼či ├«n lume, ac┼úiuni c├«t mai atent, deliberat, eficient ┼či strategic pliate pe a┼čtept─ârile publicului din ┼ú─ârile gazd─â, va sim┼úi numaidec├«t sufocarea, unilateralizarea ┼či sleirea irepresibil induse de captarea ├«n siajul parlamentar. Policromia universal captivant─â ┼či marele atu pe care l-a reprezentat p├«n─â acum egala deschidere a ICR fa┼ú─â de valorile na┼úional-patrimoniale ┼či iconoclastia postmodernit─â┼úii vor deveni ├«n scurt─â vreme monovalen┼ú─â, defazare, tribalism, vetuste┼úe parohial─â.

├Äntr-un limbaj apropiat st─ârii de urgen┼ú─â ┼či r─âzboiului civil (ÔÇ×├«n scopul p─âstr─ârii ┼či perpetu─ârii identit─â┼úii na┼úionaleÔÇť, ÔÇ×st─âri de lucruri care tind s─â afecteze, cu titlu de permanen┼ú─â, sentimentul de apartenen┼ú─â la na┼úiunea rom├ón─â a celor stabili┼úi, vremelnic, ├«n alte stateÔÇť) se desfigureaz─â ├«ns─â┼či esen┼úa Institutului (care este promovarea culturii rom├óne pe pie┼úele culturale str─âine), se dubleaz─â instan┼úe politico-administrative deja existente (ÔÇ×Departamentul rom├ónilor de pretutindeniÔÇť) ┼či se anuleaz─â un prestigiu interna┼úional indubitabil, arhidovedit de m─ârturiile celor mai solide institu┼úii mass-media europene ┼či mondiale, foruri culturale interna┼úionale, sfera EUNIC ┼č.a.m.d.

├Än fond, ce ┼čocheaz─â din capul locului este absen┼úa unui Raport oficial care s─â justifice subordonarea. Ce va s─â zic─â ÔÇ×evitarea oric─âror nereguli financiar-contabile, de genul celor eviden┼úiate, ├«n timp, de Rapoartele Cur┼úii de ConturiÔÇť? Ce ├«nseamn─â ÔÇ×prelungirea efectelor profund negative ale unor st─âri de lucruriÔÇť?!?

Nu am de g├«nd s─â continui comedia. Sigur c─â toat─â lumea ┼čtie ce se afl─â ├«nd─âr─âtul paravanului spoit hidos, ca la b├«lci. Obsesia obsesiilor: Traian B─âsescu. Pentru r─âfuiala cu un om, pentru ambi┼úiile politicianismului d├«mbovi┼úean, pentru capriciile vinov─â┼úiilor r─âzbun─âtoare ale c├«torva agen┼úi (┼či agen┼úii) de putere, majoritatea parlamentar─â a Rom├óniei e gata s─â dea la fiare vechi cea mai prestigioas─â interna┼úional ┼či eficace diplomatic energie cultural─â a ┼ú─ârii. A┼ča cum ├«n decembrie ÔÇÖ89 eram con┼čtien┼úi c─â N. Ceau┼čescu e gata ÔÇ×s─â moar─â cu noi de g├«tÔÇť, adic─â s─â sacrifice ┼úara pentru propriul tron, pun├«nd tunurile pe Ardeal ┼či arunc├«nd la canal cenu┼ča tuturor insurgen┼úilor, ast─âzi vedem fesenismul ÔÇ×liberalÔÇť gata s─â otr─âveasc─â orice aduce a adiere dinspre Cotroceni.

Pe scurt, cu vorba cui ┼čtim: ÔÇ×Ori to┼úi s─â muri┼úi, ori to┼úi s─â sc─âp─âm!ÔÇť.
Sf├«r┼čit de rubric─â.

Dan C. Mih─âilescu este critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: I.L. Caragiale ┼či caligrafia pl─âcerii, Humanitas, 2012.

Foto: L. Muntean

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.