„Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor, şi vreau doar să trec la următoarea poveste“ – interviu cu Irvine WELSH

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
„Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor, şi vreau doar să trec la următoarea poveste“ – interviu cu Irvine WELSH jpeg

Controversatul Irvine Welsh, autorul fenomenului cultural Trainspotting, a venit în România, la invitația programului „Zona nouă a culturii“, unde a interacționat cu publicul și a citit din propriile texte în cadrul a două întîlniri organizate la București și Sibiu. A impresionat publicul prin naturalețea, umorul și atitudinea sa dezinhibată. Mulți participanți l-au privit cu ochii mirați ai celor care îl credeau pe autorul scoțian afectat, măcar la nivel fizic, de cantitățile industriale de narcotice pe care le-a consumat și care i-au marcat și la nivel tematic opera. Îi mulțumesc Ruxandrei Bularca, cea care mi-a oferit un prețios ajutor în transcrierea și traducerea cît mai fidelă a convorbirii.

Credeți că există vreo legătură între droguri și creativitate? Consumul de droguri poate stimula creativitatea?

Cred că e cam ca drogurile și perfor-man-ța sexuală. Pare o idee bună în principiu, dar în practică nu prea e. Amplifică dorința, dar de fapt distruge motorul. E precum creativitatea în artă și alte lucruri similare, nu e despre inspirație. Vreau să spun că cei mai mulți oameni sînt destul de inspirați, au idei laxe. E însă vorba despre a o face cu adevărat, e vorba despre muncă, e vorba despre a fi plictisitor și a sta așezat la o masă pentru a scrie ore în șir pînă cînd iese ceva bun; e mai mult vorba despre industrie decît despre vreun fel de inspirație artistică. Asta distrug drogurile: industria. Și asta e ceea ce îți dorești – vrei industrie, vrei să ai un motor.

Să înțeleg că toată opera dumneavoastră a fost scrisă cînd erați lucid?

O, Doamne! Nu, nu, nu. Dacă a scrie ar fi ca la Jocurile Olimpice, să zicem, cele mai multe dintre cărțile mele ar fi eliminate dintr-un soi de registru ESPN (registru care indexează medaliile obținute și pierdute din cauza dopajului – n. tr.). Ar fi aruncate-n flăcări și declarate nule și neavenite (lipsite de valabilitate – n. tr.). Toate cărțile astea de tipul Sunday Times Bestseller nr. 1 ar fi declarate nule și neavenite – James Patterson a scris cîteva bestselleruri nr. 1 –, dacă drogurile ar fi considerate în artă așa cum sînt considerate în sport.

Dacă îți faci griji că trebuie să închei cărțile, nu vei încheia nici una dintre ele

Ați lăsat vreo lucrare neîncheiată?

Da, toate sînt neîncheiate. Faptul că sînt publicate nu înseamnă că sînt și încheiate. Cînd scrii o carte sau un scenariu, le lași baltă pentru că te plictisești atît de tare… ele nu sînt încheiate niciodată. E ca și cînd… dacă îți faci griji că trebuie să închei cărțile, nu vei încheia nici una dintre ele. Consider că nimic nu e gata. Am ajuns în punctul în care nu mai suport să le am în casă sau pe calculator. Cred că trebuie să muncești la asta, să te gîndești: „E de căcat încă, dar trebuie să scap de ea pentru că mă exasperează.“

Mă gîndeam că poate ați avut la un moment dat vreo pană de inspirație și…

Nu. Niciodată.

Uau. În acest caz, ați fost norocos.

Nu. Cred că e vorba de faptul că arzi cu viteză niște etape, practic, vrei doar să închei o poveste, dar știi că nu vei reuși vreodată să o faci. Vei ajunge în acel punct în care va fi de sine stătătoare, dar nu va fi încheiată practic niciodată.

Deci, în opinia dumneavoastră, o poveste trebuie să fie încheiată sau pur și simplu lăsată neterminată?

Cred că o poveste trebuie să fie încheiată, însă adevăratul meșteșug al romanului și sensibilitatea literară redată de fiecare propoziție sînt ceva care… Se întîmplă să scriu cîteva propoziții frumoase și apoi să mă gîndesc: „O, futu-i, dă-i înainte cu povestea, chestia asta mă exasperează.“ Așa că nu prea am răbdare pentru asta. Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor și vreau doar să trec la următoarea poveste. Nu vreau să scriu o carte o dată la cinci ani și să intre în competiție pentru premii. Vreau să scriu o carte pe an și să intre în competiție pentru o adaptare a unui serial pe Netflix, Amazon sau ceva asemănător. Ăsta e mai degrabă ritmul meu.

Ați avut intenția serioasă de a deveni scriitor cînd ați început să scrieți Trainspotting sau a fost mai mult o joacă cu cuvintele?

Nu am avut neapărat o intenție serioasă la momentul respectiv, dar cred că m a prins abia cînd ajunsesem la jumătatea cărții. Am avut o imensă senzație de pierdere. Mi-am spus: „Vreau să fac asta în continuare.“ Așa că am trecut direct la The Acid House fără să mă gîndesc prea mult. Apoi m-am apucat de următoarea carte, și apoi de următoarea. Trainspotting mi-a arătat că eram, de fapt, un scriitor, că asta era ceea ce trebuia să fac. Avea sens pentru mine în mod intern și creativ să continui cu asta.

Cred că toți scriitorii trebuie să abordeze lucruri care se petrec în jurul lor

În opinia dumneavoastră, ce subiecte sau tabuuri, dacă există așa ceva, ar trebui să abordeze un scriitor în ziua de astăzi? Există anumite chestiuni care ar trebui abordate în mod direct?

Cred că nu poți altfel. Cred că toți scriitorii trebuie să abordeze lucruri care se petrec în jurul lor, într-o anumită măsură. Chiar dacă scrii un roman narativ sau unul de gen, precum un thriller sau unul de dragoste, ajungi să abordezi lumea așa cum este ea în acest moment, ajungi să te raportezi la acest fel de lucruri. Așa că trebuie să te raportezi la acest fel de prăbușire a tuturor tipurilor de sisteme economice și sociale. Trebuie să te raportezi la privilegiul naționalist al albilor. Trebuie să conciliezi, de pildă, mișcările civice secesioniste din statele imperialiste și alte aspecte similare. Aceste lucruri se ivesc de la sine fiindcă fac parte din natura lumii în care trăim.

Primiți vreodată scrisori răutăcioase? Care a fost cel mai groaznic mesaj pe care l-ați primit?

Eu primesc doar mesaje de iubire. Niciodată mesaje răutăcioase. Nu există nimic altceva decît iubire pentru mine. (rîde)

Serios?

E destul de bizar, fiindcă te-ai aștepta să primesc multe mesaje răutăcioase. Primesc doar o mulțime de mesaje de la troli pe Twitter și lucruri de genul ăsta, dar hater-ii sînt destul de leneși, așa că toți sînt pe Twitter. De obicei îndrugă scurt ceva, e chiar ciudat pentru un hater să compună, să scrie o scrisoare și să ți-o trimită prin poștă. E un efort prea mare pentru ei. Așa că, da, am primit niște tweet-uri răutăcioase, dar nu și scrisori răutăcioase.

Ați fost vreodată îngrijorat de faptul că ați putea răni pe cineva sau că ați putea supăra oamenii prin scrierile dumneavoastră?

În fiecare secundă a zilei. (rîde) Sînt două moduri în care poți privi această îngrijorare – sînt îngrijorat în sensul în care conștientizez faptul că, da, s-ar putea întîmpla. Îngrijorat în sensul în care îmi fac griji că se întîmplă cu adevărat, nu. Mi se rupe. Dar cred că s-ar putea întîmpla la un moment dat, da.

Ați trăit cîțiva ani în Londra. Care a fost zona dumneavoastră preferată a orașului? A existat o zonă anume?

Am părăsit Londra în urmă cu vreo 15 ani. Dar îți pot spune, dacă vrei, zona mea preferată a orașului. Probabil Hackney și Newington. Acea parte a Londrei, fiindcă acolo mi-am petrecut tinerețea după ce m-am mutat din Edinburgh. Îmi amintesc cu drag de tinerețea mea. Iubesc zonele Islington și Shepherd’s Bush și alte locuri în care am stat, dar probabil că locul față de care m-am simțit cel mai conectat a fost Hackney. Sau Dalston.

Îmi puteți spune ceva despre experiența dumneavoastră în România? Este ceva ce v-a plăcut în mod special? Sau v-a displăcut?

În principiu, mi-a făcut plăcere să-mi petrec timpul alături de Vlad (Pojoga – n.r.), Cătălina (Stanislav – n.r.) și Ștefan (Baghiu – n.r.), și faptul că Ștefan mi-a spus că ar trebui să beau, iar eu am cedat în cele din urmă, vreau să spun că a durat ceva vreme, dar în cele din urmă am cedat.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat, domnule Welsh. Vă doresc toate cele bune.

Mulțumesc, amice. Toată lumea îmi spune „domnul Welsh“ aici. (rîde)

a consemnat Andrei VORNICU

Foto: C. Drăghici

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Vladimir Putin alături de cei 4 lideri ai teritoriilor ucrainene anexate FOTO EPA-EFE
Putin, pirat geopolitic. Scenariul periculos care poate fi replicat la nivel mondial
Noua confiscare de teritorii ale Ucrainei de către Rusia, un act de piraterie geopolitică care poate fi replicat de alte regimuri autoritare, potrivit CNN
Deputatul Andrei Guruliov  Foto captură The Mirror
General rus, despre imaginile cu recruții beți: „Nu am văzut oameni treji în taberele de instrucție”
Andrei Guruliov, general rus în rezervă, în vârstă de 54 de ani, a declarat la televiziunea de stat din Rusia că niciodată nu a văzut oameni treji în taberele de instrucție.
Schimb de prizonieri Rusia- Ucraina. Foto: Facebook/ Volodimir Zelenski
O grupare neonazistă rusă, instrucțiuni privind execuția sumară a prizonierilor de război ucraineni
O grupare neonazistă pro-Kremlin incită la atrocități împotriva prizonierilor de război ucraineni și susține în mod explicit torturarea acestora pentru obținerea de informații și apoi execuția lor.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.