Sfîntă obrăznicie, nu mă lăsa!

Publicat în Dilema Veche nr. 747 din 14-20 iunie 2018
Sfîntă obrăznicie, nu mă lăsa! jpeg

Trebuia să mă grăbesc. Anca mă anunţase în ultimul moment că spectacolul avea loc peste o oră. Mi-am pus fusta înflorată şi bluza din pînză topită, cu mîneci lungi. Pielea mea de pe braţe zici că-i hîrtie creponată. Ştiam că aveam un rol important în piesa respectivă… parcă-i spunea Spoon River sau River Spoon. Pînă şi numele i-l uitasem, dar nimeni nu mi-a dat vreodată textul să-l citesc. Sau măcar replicile pe care urma să le repet. Regizorul ne spunea, de cîte ori ne întîlneam la repetiţii, „Improvizaţi! Improvizaţi! Improvizaţi!“ Cînd m-am uitat în oglindă aveam părul negru şi foarte creţ. Deasupra buzei de sus, desluşeam un început de mustaţă. Nu-mi stătea rău. Mi-am luat buchetul de crizanteme într-o mînă şi cartea Cui i-e frică de Virginia Woolf în cealaltă şi m-am pomenit bîjbîind prin culise. Lumina şi vocile din scenă pătrundeau pînă la mine, dar nu era acolo nimeni să-mi spună prin care deschidere să intru. Din ce creştea lumina, creşteau şi vocile. Glasuri de femei vorbeau într-o limbă necunoscută. De bună seamă, era un dialect nepalez, fiindcă şi Marius, cînd s-a întors din Himalaya, mi-a spus cîteva expresii din limba băştinaşilor, aşa că m am prins imediat. Atunci mi-am luat inima-n dinţi şi-am intrat în scenă. „Sfîntă obrăznicie, nu mă lăsa!“ a fost prima replică pe care am rostit-o în limba română. Sala a început să aplaude. Cele două fete, aşezate cuminţi pe două jilţuri – mă muncea întrebarea dacă erau din vremea lui Petru Rareş sau a lui Radu cel Frumos –, culmea, şi ele aveau în poală aceeaşi carte, Cui i-e frică de Virginia Woolf. Şi-au întors automat capul spre mine. Le-am recunoscut. Cea mică şi slabă era Adela, cea voinică era Miruna. Cred că, de fapt, le-am recunoscut după miros. Dinspre Adela venea un parfum de crin, dinspre Miruna, unul de mosc. Nu ştiu de ce, cînd am auzit aplauzele, îmi venea să spun „Heil Hitler!“… dar mi-am zis că nu se cade şi am făcut cîţiva paşi spre rampă, clipind întruna, fiindcă lumina sufitelor mă orbea şi brusc m-am împiedicat de un corp moale, care zăcea în mijlocul scenei. Am deschis ochii. Pe jos era întins un bărbat cu pantaloni de dril şi şosete flauşate. Avea pe el un tricou bej, mulat pe corp, aşa că nu-mi dădeam seama dacă era cu tricou sau fără. Ţinea pe piept cartea Cui i-e frică de Virginia Woolf cu ilustraţii de Ion Barbu, colorate strident. Era deschisă la pagina… nu puteam distinge numărul.

M-am aplecat să văd cît reuşise să citească pînă atunci şi crizantemele mi-au alunecat din braţe şi i-au acoperit cartea. El a ridicat un braţ, le-a dat la o parte şi a întors foaia al cărei număr nu apucasem să-l descifrez. Atunci am văzut că unele file se desprindeau şi cădeau. Adela şi Miruna, care la început crezusem că interpretează rolurile alea în nepaleză, de neînţeles pentru mine, apropiindu-mă mai mult, am văzut că de fapt citeau într-un glas din aceeaşi carte şi, cum terminau pagina, o aruncau pe jos. Am simţit brusc o gîdilitură în gît şi-am început să strănut. Îmi număram strănuturile în limba română şi, pe măsură ce mă apropiam de zece, aplauzele se înteţeau. Atunci a căzut candelabrul. Dar n-a murit nimeni. Atîta doar că toate regulamentele au fost încălcate. Ca la un semnal, şi-au deschis toţi telefoanele mobile şi şi-au aprins ţigările în sala de spectacol. Atunci mi-am rostit a doua replică: „Alo, alo, fiţi calmi, dragi tovarăşi, CCR-ul veghează!“ Aplauzele sălii m-au făcut să mă apropii mai mult de rampă şi-am putut să disting că toţi spectatorii purtau la rever o insignă galbenă pe care scria REZIST. Le-am spus atunci: „Înţeleg că toţi aţi fost la Bookfest şi toţi v-aţi cumpărat Cui i-e frică de Virginia Woolf“. „Da!“, a răspuns toată sala într-un glas. „Şi o s-o citiţi pînă la capăt, chiar dacă-i cad foile?“ „Da!“, a venit prompt replica. „Şi-acum aţi învăţat să strigaţi: «Cucurigu!!»“ „CUCURIGU!“, a răsunat din toate piepturile şi s-a rupt catapeteasma Parlamentului şi-a căzut, în aplauzele tuturor. Şi ăla de jos, acoperit de crizanteme şi de foile căzute din carte, a început a cînta… era chiar Fărîmiţă Lambru, cu vocea lui răguşită ca un cui ruginit: „Lume, lume, soro lume, c-aşa-i lumea trecătoare, unu’ naşte şi-altu’ moare, lume, soră lume…“

Peste zece zile, am primit o scrisoare din Sibiu, de la J.W. „Ştii că te-am văzut la televizor, ai cîntat“, îmi scria. Eu? Am cîntat în gînd, am dormit. 

Nora Iuga este scriitoare.

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.