Scriitori verzi şi scriitori albaştri

Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Scriitori verzi şi scriitori albaştri jpeg

Jurnalul Virginiei Woolf se încheie – cu patru zile înainte ca scriitoarea să se sinucidă, înecîndu-se într-o apă de 20 de centimetri – astfel: „Trebuie să pregătesc cina. Peşte şi cîrnaţi.“ Pentru noi, care ştim ce va urma, fraza are o profundă violenţă. Am citit mereu jurnalul sau eseurile Virginiei Woolf pîndindu-i momentele de violenţă. Momente logice, de altfel, într-o logică pe cît de personală, pe atît de memorabilă: fraza lui Henry James („Observă continuu.“), alături de meniul cinei; preţul libertăţii feminine de a scrie (500 de lire pe an), alături de localizarea sufletului „la jumătatea şirei spinării“; autoexaminarea critică şi izbucnirea mult prea îndreptăţită atunci, acum: „Vreau să scriu despre faptul de a fi dispreţuit.“ Nu ştiu dacă e cea mai bună lectură. Probabil mai interesante sînt filiaţiile şi afilierile, simpatiile organice şi antipatiile de fond, logica senzaţiei şi exemplele neconcludente, cam într-o doară. Dar spectaculoase şi neliniştitoare sînt rupturile de nivel, sunetul spargerii, violenţa delimitării. 

Dacă în romanele Virginiei Woolf, momentele violente sînt topite în povestea-stare de conştiinţă, în jurnal sau în eseuri, ele rup pagina, o dezintegrează. E vorba, cel mai adesea, de o violenţă elaborată poetic, retorică, dar peste care nu se poate trece. Ce să însemne literar şi istoric fraza: „În decembrie 1910, caracterul uman s-a schimbat“? Cum să fii de acord că „o convenţie în scris nu se deosebeşte prea mult de o convenţie a bunelor maniere“? Cum să crezi, în vremurile noastre necrofile şi fragmentare, că „moartea în literatură vine cu graţie, calm şi linişte“? E o violenţă care pulverizează nu doar textul, dar şi aşteptările noastre tocite, rar contrariate, reflexe, ca în descrierea (pentru uzul elevilor) din conferinţa „Cum ar trebui să citim o carte?“: „Biblioteca poate părea nimic mai mult decît un conglomerat, o învălmăşeală aducătoare de confuzie. Poeme şi romane, istorii şi biografii, dicţionare şi îndreptare pentru comisii parlamentare; cărţi scrise în toate limbile, de bărbaţi şi femei cu diferite temperamente, din toate rasele şi timpurile, se înghiontesc pe raft. Iar afară, măgarul rage...“ Adevărul e că rage tot timpul, rage chiar acum, cînd scriu acest articol.  

Într-un fel, acest măgar zgomotos, în exerciţiul funcţiunii, numind mai ales viaţa mecanică, impersonală, e o metaforă în care încape mult din spaţiul exterior. În contrast cu răgetul dizarmonic de afară, se coagulează – în eseurile Virginiei Woolf – o zonă care prinde laolaltă scriitorul, cititorul şi cărţile lor, un teritoriu al căminului propriu, al bibliotecii şi al limbajului evoluat (care mai degrabă şopteşte decît scandează, mai mult modulează decît ţipă), unde scrisul şi cititul creator devin posibile. Uneori, e drept, măgarul care rage din afara acestui spaţiu e critic literar, „bărzăune al Statului“, pătruns de puterea şi importanţa sa, cultivînd – printr-un limbaj rupt de viaţă – praful de pe marile cărţi. S-ar zice că un anumit răget critic (critice sînt şi eseurile Virginiei Woolf) e chiar mai rău decît celălalt, pentru că intră – fără menajamente – în spaţiul intim al literaturii, îi foloseşte cuvintele, îi mimează sensibilitatea, îi pune preţul, o clasează. Criticul inadecvat „se lipeşte“ de acest spaţiu, îl opacizează, blocînd, astfel, accesul cititorului aşteptat, cu care orice scriitor pactizează. E acelaşi critic care „împarte scriitorii în verzi şi albaştri“ („Literatura americană“), o calamitate a literaturii, un parazit cu pretenţii, care şi-a modificat metabolismul creator. Spre deosebire de inconştienţa poetului sau a unui anumit romancier, el trebuie însă să înţeleagă tot timpul, să-şi ajusteze simţul sinelui la simţurile celuilalt (scriitorul), dar mai ales ale celorlalţi (cititorii), cei care n-au (habar că au) nevoie de vreo lentilă. Partea bună e că lectura criticii e, într-adevăr, facultativă, aşadar mai liberă ca oricare alta. Beneficiar direct al „contractului între artist şi societate“ (v. eseul „Artistul şi politica“), cititorul poate evita din principiu interpretările şi dosarele critice, prefeţele şi mai ales postfeţele, notele (critice) din corpul textului – la urma urmelor, textul cu totul.  

Fatal rămîne însă răgetul real, emis de măgarul istoriei, în care răsună tunurile şi cadenţa cizmelor cazone, discursurile tremurate de emoţii mimate şi tropotul rinocerilor. Desigur, felul în care scriitorul şi cititorul său stau în vîrful şi în faţa „turnului înclinat“ al istoriei, felul în care folosesc – împreună – aceleaşi cuvinte, solidaritatea de corp care-i uneşte intim, toate acestea n-au cum să acopere răgetul respectiv. Cel mult, aceste lucruri ce ţin de arta lecturii – o artă fragilă şi istorico-dependentă – pot face diferenţa (şi-o cam fac, de cîteva secole încoace) între cîteva specii ale aceluiaşi regn. 

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.