Scriitori pe divanul absent

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Scriitori pe divanul absent jpeg

La ├«nceputurile Dilematecii ÔÇô luna asta s-au ├«mplinit ┼čase ani de la primul num─âr ÔÇô, una dintre rubricile cu totul insolite ├«n peisajul presei culturale de la noi a fost cea a profesorului Vasile Dem. Zamfirescu ÔÇô ÔÇ×Scriitori pe divanÔÇť. I-am f─âcut propunerea acelei rubrici sub impresia puternic─â a unor texte interbelice de critic─â psihanalitic─â, dar ┼či dup─â lectura unor volume ale sale, mai ales ├Äntre logica inimii ┼či logica min┼úii. Regret ┼či acum dispari┼úia ei la prima dintre restr├«ngerile Dilematecii. Se prea poate ├«ns─â ca aceast─â dispari┼úie s─â fi fost semnul precoce al transform─ârii presei culturale, ├«n general, dintr-un spa┼úiu privilegiat al discu┼úiilor, dilemelor, controverselor, ├«ntr-unul mai degrab─â dedicat informa┼úiei ┼či actualit─â┼úii pregnante. Sau poate c─â renun┼úarea la rubric─â a profesorului Zamfirescu ┼úine de acela┼či sindrom cultural care ÔÇô ne poveste┼čte psihanalistul, ├«ntr-un eseu ÔÇô exclude clasicul divan din ÔÇ×setting-ul psihanaliticÔÇť doar pentru a fi corect politic ├«n lumea psihoterapiei contemporane. Cine ┼čtie, poate c─â dac─â Dilemateca ar fi putut g─âzdui nu doar ÔÇ×Scriitori pe divanÔÇť, ci ┼či ÔÇ×Scriitori ├«n terapii scurteÔÇť sau ÔÇ×Scriitori la psihologÔÇť, rubricile, astfel diversificate, ar fi existat p├«n─â azi.

Cert e c─â nici o alt─â rubric─â dilematic─â nu a iscat, dup─â ┼čtiin┼úa mea, at├«t de multe ecouri contradictorii. Nu ┼čtiu care au fost ecourile personale ale profesorului Zamfirescu; ├«n ce m─â prive┼čte, mi-am asumat o vreme rolul de paratr─âsnet al diverselor reac┼úii. Am fost acuzat─â inclusiv de opacitate, c├«nd, ├«ntr-o ocazie, subiectul rubricii a fost un text semnat de mine ├«n volumul Tovar─â┼če de drum. Experien┼úa feminin─â ├«n comunism. Mi s-a spus, atunci, c─â a┼č fi masochist─â, de┼či diagnosticul profesorului Zamfirescu fusese unul de... sadism. N-am cedat, fiindc─â jurnalistul (ca ┼či psihanalistul, nu-i a┼ča?) trebuie s─â p─âstreze mereu o ÔÇ×neutralitate superioar─âÔÇť... Cum st─â treaba c├«nd lucrurile se amestec─â nepermis vedem ├«n fiecare zi, cam ├«n toat─â presa care n-a trecut ├«nc─â ├«n virtual ┼či ├«n propria-i posteritate.

Din excelenta ┼či palpitanta colaborare cu profesorul Vasile Dem. Zamfirescu, dar ┼či din c├«teva dosare dedicate psihanalizei (├«nso┼úite ┼či ele de diagnostice necerute ┼či amenin┼ú─âri cu scrisori deschise de zeci de pagini), a rezultat volumul de eseuri lansat zilele trecute la C─ârture┼čti. Nevroz─â balcanic─â ÔÇô o schi┼ú─â de etno-psihanaliz─â rom├óneasc─â ┼či balcanic─â ce cartografiaz─â nu doar ÔÇ×ura de sineÔÇť la rom├óni (trimi┼ú├«nd la sintagma lui Theodor Lessing, ÔÇ×ura de sine evreiasc─âÔÇť, ├«ns─â ne┼úin├«nd cont ┼či de tipologia acestuia: ÔÇ×cenzorul universuluiÔÇť, ÔÇ×victima cooperant─âÔÇť, ÔÇ×campionul mimetismuluiÔÇť), dar ┼či resentimentele ei incon┼čtiente, prelucr─ârile nevrotice sau traumatismele (istorice) ale na┼čterii noastre accidentate, c─âutarea unei identit─â┼úi dificile ┼či accidentul comunismului.

├Än ├«ncercarea de diagnosticare a acestei nevroze etnice, profesorul Zamfirescu transfer─â concepte acceptate din psihologia abisal─â ├«n aceea a popoarelor, f─âr─â a ├«ncerca ├«ns─â s─â dea un r─âspuns definitiv ├«ntreb─ârii despre existen┼úa, unor diferen┼úieri ale incon┼čtientului ├«n func┼úie de cultur─â. L─âs├«nd chestiunea ├«n seama unor psihanali┼čti-antropologi (Geza R├│heim sau Georges Devereux), psihanalistul rom├ón se mul┼úume┼čte cu constatarea de bun-sim┼ú a ne├«ncrederii ├«n sine la rom├óni, a agresivit─â┼úii sau incapacit─â┼úii lor de solidarizare sau a prevalen┼úei isteriei, la noi, fa┼ú─â de nevrozele obsesionale, la popoarele nordice. Cu alte cuvinte, noi, rom├ónii, ┼úip─âm mult, dar ajungem rar la crime ├«n serie... Oricum ar fi, psihanalistul ne vede suferind de aceea┼či ÔÇ×nevroz─â balcanic─âÔÇť rezultat─â dintr-o reprimare demisecular─â care a dus la un complex de ÔÇ×deficit narcisicÔÇť tradus prin ÔÇ×depresie, lipsa bucuriei de a tr─âi, hipersensibilitate fa┼ú─â de lez─ârile narcisice, ipohondrie, ru┼čineÔÇť. S─â recunoa┼čtem, la o rapid─â privire (poate prin ochii genera┼úiilor mai noi, n─âscute dup─â 1989, a┼čadar ie┼čite pe jum─âtate din sistem), lucrurile acestea, uneori dominate prin voin┼ú─â ┼či transformate ├«n opusul lor, se v─âd prea bine. La fel ca acea ÔÇ×neispr─âvireÔÇť cu care D. Dr─âghicescu numea infantilismul, miticismul, ÔÇ×├«ncremenirea ├«n proiectÔÇť a rom├ónilor.

Desigur, partea cea mai interesant─â pentru literat este cea a ÔÇ×scriitorilor pe divanÔÇť, ┼či ace┼čtia cu complexele, resentimentele ┼či cruzimile lor incon┼čtiente ┼či surprinz─âtoare, cu op┼úiuni nu o dat─â incredibile pentru ├«ncrederea oarb─â (alt─â marc─â a infantilismului) investit─â ├«n ei. Diagnosticele profesorului Zamfirescu pot fi discutate, pot fi refuzate, cert e ├«ns─â c─â ele lumineaz─â ├«ntotdeauna, dac─â nu un simptom refulat, m─âcar o form─â de scriere a lui. ├Än ce m─â prive┼čte, nu cred c─â autocunoa┼čterea prin literatur─â este o cale nesigur─â (├«n timp ce psihoterapia ar fi sigur─â), dimpotriv─â; nu cred c─â disiden┼úa este o chestiune individual─â ┼či psihologic─â, ci mai degrab─â una cultural─â ┼či de educa┼úie etic─â; nu cred c─â alegerea profesiunii (de critic, de pild─â) e o form─â de denun┼úare a absen┼úei p─ârin┼úilor ├«n copil─ârie ┼či de ├«nlocuire a lor cu (prea multe) c─âr┼úi, sau o component─â (de compensare) a sadismului. Dar toate aceste lucruri ÔÇô interesante ├«n determinismul lor limpede, a┼ča cum via┼úa nu e niciodat─â ÔÇô merit─â discutate. Cu rezerva, desigur, ca dincolo de psihologic, ├«n zona ÔÇ×chestiunilor ultimeÔÇť, s─â ne m─ârturisim ÔÇô a┼ča cum profesorul Zamfirescu o face, cu umor, nu o dat─â ÔÇô candorile.  

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?