Scriitori pe divanul absent

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Scriitori pe divanul absent jpeg

La începuturile Dilematecii – luna asta s-au împlinit şase ani de la primul număr –, una dintre rubricile cu totul insolite în peisajul presei culturale de la noi a fost cea a profesorului Vasile Dem. Zamfirescu – „Scriitori pe divan“. I-am făcut propunerea acelei rubrici sub impresia puternică a unor texte interbelice de critică psihanalitică, dar şi după lectura unor volume ale sale, mai ales Între logica inimii şi logica minţii. Regret şi acum dispariţia ei la prima dintre restrîngerile Dilematecii. Se prea poate însă ca această dispariţie să fi fost semnul precoce al transformării presei culturale, în general, dintr-un spaţiu privilegiat al discuţiilor, dilemelor, controverselor, într-unul mai degrabă dedicat informaţiei şi actualităţii pregnante. Sau poate că renunţarea la rubrică a profesorului Zamfirescu ţine de acelaşi sindrom cultural care – ne povesteşte psihanalistul, într-un eseu – exclude clasicul divan din „setting-ul psihanalitic“ doar pentru a fi corect politic în lumea psihoterapiei contemporane. Cine ştie, poate că dacă Dilemateca ar fi putut găzdui nu doar „Scriitori pe divan“, ci şi „Scriitori în terapii scurte“ sau „Scriitori la psiholog“, rubricile, astfel diversificate, ar fi existat pînă azi.

Cert e că nici o altă rubrică dilematică nu a iscat, după ştiinţa mea, atît de multe ecouri contradictorii. Nu ştiu care au fost ecourile personale ale profesorului Zamfirescu; în ce mă priveşte, mi-am asumat o vreme rolul de paratrăsnet al diverselor reacţii. Am fost acuzată inclusiv de opacitate, cînd, într-o ocazie, subiectul rubricii a fost un text semnat de mine în volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism. Mi s-a spus, atunci, că aş fi masochistă, deşi diagnosticul profesorului Zamfirescu fusese unul de... sadism. N-am cedat, fiindcă jurnalistul (ca şi psihanalistul, nu-i aşa?) trebuie să păstreze mereu o „neutralitate superioară“... Cum stă treaba cînd lucrurile se amestecă nepermis vedem în fiecare zi, cam în toată presa care n-a trecut încă în virtual şi în propria-i posteritate.

Din excelenta şi palpitanta colaborare cu profesorul Vasile Dem. Zamfirescu, dar şi din cîteva dosare dedicate psihanalizei (însoţite şi ele de diagnostice necerute şi ameninţări cu scrisori deschise de zeci de pagini), a rezultat volumul de eseuri lansat zilele trecute la Cărtureşti. Nevroză balcanică – o schiţă de etno-psihanaliză românească şi balcanică ce cartografiază nu doar „ura de sine“ la români (trimiţînd la sintagma lui Theodor Lessing, „ura de sine evreiască“, însă neţinînd cont şi de tipologia acestuia: „cenzorul universului“, „victima cooperantă“, „campionul mimetismului“), dar şi resentimentele ei inconştiente, prelucrările nevrotice sau traumatismele (istorice) ale naşterii noastre accidentate, căutarea unei identităţi dificile şi accidentul comunismului.

În încercarea de diagnosticare a acestei nevroze etnice, profesorul Zamfirescu transferă concepte acceptate din psihologia abisală în aceea a popoarelor, fără a încerca însă să dea un răspuns definitiv întrebării despre existenţa, unor diferenţieri ale inconştientului în funcţie de cultură. Lăsînd chestiunea în seama unor psihanalişti-antropologi (Geza Róheim sau Georges Devereux), psihanalistul român se mulţumeşte cu constatarea de bun-simţ a neîncrederii în sine la români, a agresivităţii sau incapacităţii lor de solidarizare sau a prevalenţei isteriei, la noi, faţă de nevrozele obsesionale, la popoarele nordice. Cu alte cuvinte, noi, românii, ţipăm mult, dar ajungem rar la crime în serie... Oricum ar fi, psihanalistul ne vede suferind de aceeaşi „nevroză balcanică“ rezultată dintr-o reprimare demiseculară care a dus la un complex de „deficit narcisic“ tradus prin „depresie, lipsa bucuriei de a trăi, hipersensibilitate faţă de lezările narcisice, ipohondrie, ruşine“. Să recunoaştem, la o rapidă privire (poate prin ochii generaţiilor mai noi, născute după 1989, aşadar ieşite pe jumătate din sistem), lucrurile acestea, uneori dominate prin voinţă şi transformate în opusul lor, se văd prea bine. La fel ca acea „neisprăvire“ cu care D. Drăghicescu numea infantilismul, miticismul, „încremenirea în proiect“ a românilor.

Desigur, partea cea mai interesantă pentru literat este cea a „scriitorilor pe divan“, şi aceştia cu complexele, resentimentele şi cruzimile lor inconştiente şi surprinzătoare, cu opţiuni nu o dată incredibile pentru încrederea oarbă (altă marcă a infantilismului) investită în ei. Diagnosticele profesorului Zamfirescu pot fi discutate, pot fi refuzate, cert e însă că ele luminează întotdeauna, dacă nu un simptom refulat, măcar o formă de scriere a lui. În ce mă priveşte, nu cred că autocunoaşterea prin literatură este o cale nesigură (în timp ce psihoterapia ar fi sigură), dimpotrivă; nu cred că disidenţa este o chestiune individuală şi psihologică, ci mai degrabă una culturală şi de educaţie etică; nu cred că alegerea profesiunii (de critic, de pildă) e o formă de denunţare a absenţei părinţilor în copilărie şi de înlocuire a lor cu (prea multe) cărţi, sau o componentă (de compensare) a sadismului. Dar toate aceste lucruri – interesante în determinismul lor limpede, aşa cum viaţa nu e niciodată – merită discutate. Cu rezerva, desigur, ca dincolo de psihologic, în zona „chestiunilor ultime“, să ne mărturisim – aşa cum profesorul Zamfirescu o face, cu umor, nu o dată – candorile.  

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?