Rom├óna ┼či arom├óna ├«n recentul Manual al limbilor romanice

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
Rom├óna ┼či arom├óna ├«n recentul Manual al limbilor romanice jpeg

ÔŚĆ Manuel des langues romanes (Andre Klump, Johannes Kramer, Aline Willems, Eds.), Berlin/Boston, De Gruyter, 2014

Editura De Gruyer de la Berlin a publicat la sf├«r┼čitul anului trecut Manualul limbilor romanice, ├«ntr-o nou─â colec┼úie care ├«┼či propune s─â prezinte ÔÇ×o panoram─â enciclopedic─â, sintetic─â ┼či sistematic─â totodat─â, a lingvisticii limbilor romanice, care ┼úine cont de ultimele rezultate ale cercet─ârilor.ÔÇť

A doua parte a c─âr┼úii, descriptiv─â, prima fiind istoric─â, comport─â patru sec┼úiuni: ÔÇ×Romanitatea balcanic─âÔÇť, ÔÇ×ItaloromaniaÔÇť, ÔÇ×GalloromaniaÔÇť ┼či ÔÇ×IberoromaniaÔÇť. Fiecare sec┼úiune grupeaz─â la r├«ndul ei articolele consacrate diferitelor limbi, spre exemplu sarda, italiana, friulana, ladina ┼či roman┼ča pentru ÔÇ×ItaloromaniaÔÇť. Rom├óna ┼či arom├óna s├«nt tratate separat ├«n prima sec┼úiune, ÔÇ×Romanitatea balcanic─âÔÇť. Victoria Popovici, profesoar─â la Universitatea de la Jena, semneaz─â articolul consacrat limbii rom├óne, ├«n timp ce arom├óna, ca ┼či meglenorom├óna ┼či istrorom├óna s├«nt prezentate ├«n articolul intitulat ÔÇ×Romania subdun─ârean─âÔÇť, semnat de Wolfgang Dahmen (Universitatea de la Jena) ┼či Johannes Kramer (Universitatea de la Trier). ├Än ÔÇ×IntroducereÔÇť, editorii precizeaz─â c─â: ÔÇ×limba na┼úional─â a Rom├óniei e prezentat─â dintr-un punct de vedere gramatical, ├«n timp ce idiomurile subdun─ârene s├«nt abordate ├«ntr-o perspectiv─â sociolingvistic─âÔÇť (p. 7). ├Än afar─â de aceast─â diferen┼ú─â de ordin metodologic, pozi┼úiile expuse ├«n cele dou─â articole prezint─â anumite divergen┼úe care nu s├«nt semnalate de editori ┼či care merit─â, cred, s─â fie relevate, av├«nd ├«n vedere c─â acest manual constituie o referin┼ú─â pentru romani┼čti. Despre ele va fi vorba ├«n r├«ndurile care urmeaz─â.

Evolu┼úia romanisticii privind raportul ├«ntre arom├ón─â ┼či rom├ón─â

ÔÇ×Daco-rom├óna, care este baza dialectal─â a rom├ónei standard, se caracterizeaz─â printr-o varia┼úiune dialectal─â destul de slab─âÔÇť, scrie V. Popovici, ├«nainte de a enumera ariile sale dialectale: ÔÇ×un dialect moldovean (vorbit ├«n Moldova rom├óneasc─â, Republica Moldova, Basarabia ┼či Bucovina, ca ┼či o parte din Transilvania, din Dobrogea ┼či chiar ├«n Muntenia), un dialect muntean (vorbit ├«n Muntenia, Oltenia ┼či sudul Transilvaniei, precum ┼či dialectele din Banat, din Cri┼čana ┼či din Maramure┼č.ÔÇť (p. 290) Totu┼či, ├«n partea descriptiv─â, dialectele muntean ┼či moldovean s├«nt calificate drept ÔÇ×vorbiriÔÇť (parlers), iar exemplele citate provin din dialectul meglenorom├ón, istrorom├ón ┼či dintr-o ÔÇ×parte a dialectelor arom├óneÔÇť. (p. 291) Cititorul mai pu┼úin familiarizat cu ┼čcoala lingvistic─â rom├óneasc─â risc─â s─â aib─â anumite nedumeriri privind structura dialectal─â a limbii rom├óne. Aceste nedumeriri nu s├«nt dec├«t par┼úial ├«ndep─ârtate de explica┼úia dat─â de V. Popovici la sf├«r┼čitul contribu┼úiei sale: ÔÇ×Pentru majoritatea lingvi┼čtilor rom├óni, qui sÔÇÖinscrivent dans la tradition de Sextil Pu┼čcariu (1937), limba rom├ón─â ar fi constituit─â din patru dialecte majore: daco-rom├óna, care este sursa rom├ónei standard, precum ┼či arom├óna, meglenorom├óna ┼či istrorom├óna vorbite ├«n anumite regiuni din Peninsula Balcanic─â. Diferen┼úierea ar fi avut loc dup─â perioada a┼ča-numit─â ┬źprotorom├ón─â┬╗ sau ┬źrom├ón─â comun─â, primitiv─â┬╗ (de la secolul V sau VI la secolul X). Ipoteza opus─â renun┼ú─â la postulatul unei faze protorom├óne ┼či admite un continuum al romanit─â┼úii balcanice din care ar fi ie┼čit ca limbi romanice distincte daco-rom├óna, arom├óna, meglenorom├óna ┼či istrorom├óna. Aceast─â ipotez─â, sus┼úinut─â ├«n mod izolat ├«n Rom├ónia (Sala 2001, 176), a fost primit─â ├«n mod favorabil ├«n afara Rom├óniei din motive legate mai ales de politic─â lingvistic─â ÔÇô necesitatea promov─ârii arom├ónei ca limb─â minoritar─âÔÇť (pp. 309-310).

V. Popovici expune cele dou─â ipoteze f─âr─â s─â se pronun┼úe ├«ntr-un sens sau altul. Totu┼či, dac─â arom├óna, meglenorom├óna ┼či istrorom├óna s├«nt dialecte, ca ┼či daco-rom├óna, ele ar trebui s─â fie descrise ├«n articolul consacrat rom├ónei. Ele s├«nt ├«ns─â abordate ├«ntr-un articol aparte, semnat de doi lingvi┼čti germani care, ├«n anii 1980, au ├«ntocmit mai multe atlase lingvistice ale romanit─â┼úii balcanice. Ei prezint─â situa┼úia astfel:

ÔÇ×Dezbaterile despre idiomurile romanice vorbite ├«n sudul Dun─ârii, considerate de unii drept limbi independente, de al┼úii drept dialecte ale rom├ónei, s-au intensificat dup─â 1990. Tradi┼úional, rom├óna e ├«mp─âr┼úit─â ├«n patru dialecte, ceea ce duce la anumite absurdit─â┼úi: dac─â conserv─âm aceast─â logic─â, ar trebui s─â consider─âm c─â ceea ce numim daco-rom├ón─â, adic─â limba na┼úional─â a Rom├óniei ┼či Republicii Moldova, este un dialect, or, ea este vorbit─â de aproximativ 25 de milioane de locutori. Ea s-ar g─âsi, astfel, pe acela┼či plan cu istrorom├óna, care nu are dec├«t 500 de locutori. Ideea c─â avem de a face cu limbi romanice autonome c├«┼čtig─â ast─âzi teren.ÔÇť (p. 313)

├Än comunicarea lor, accentul e pus pe evolu┼úia situa┼úiei ├«n ultimii dou─âzeci ┼či cinci de ani: istrorom├óna a continuat s─â piard─â teren, ├«n ciuda m─âsurilor adoptate de statul croat ┼či interesului manifestat de Italia, situa┼úia meglenorom├ónei, vorbit─â ├«n localit─â┼úi care se g─âsesc pe cele dou─â p─âr┼úi ale frontierei care desparte Grecia de Republica Macedonia, este ┼či ea ├«ntr-o situa┼úie tot mai precar─â, ├«n timp ce arom├óna a cunoscut o evolu┼úie pozitiv─â sub diferite forme care variaz─â de la ┼úar─â la ┼úar─â, at├«t ├«n Republica Macedonia, c├«t ┼či ├«n Albania sau ├«n Grecia. ÔÇ×Se poate constata o cre┼čtere remarcabil─â a sentimentului pe care ├«l nutresc arom├ónii fa┼ú─â de propria lor valoare. ├Än timp ce, alt─âdat─â, ei nu manifestau m├«ndrie lingvistic─â ┼či cultural─â, ast─âzi, mul┼úi dintre locutorii arom├ónei folosesc idiomul lor f─âr─â reticen┼úe.ÔÇť (p. 314)

ÔÇ×├Än Rom├ónia, unde o minoritate arom├ón─â provenind din Balcanii meridionali s-a stabilit ├«n anii 1920-1930, se poate observa o situa┼úie comparabil─â. ┼×i aici se poate constata o cre┼čtere notabil─â a num─ârului asocia┼úiilor culturale, a concertelor, a c─âr┼úilor ┼či revistelor publicate. ├Än regiunea Constan┼úa, exist─â o bibliotec─â arom├ón─â ┼či se poate urma un curs de limb─â arom├ón─â (Kahl, 1999, p. 87). Totu┼či, arom├óna nu e recunoscut─â de autorit─â┼úile oficiale ├«n Carta european─â a limbilor regionale sau minoritare. ├Än Rom├ónia, arom├óna e considerat─â ca un dialect al rom├ónei, deci nu ca o limb─â de protejat.ÔÇť (Dahmen, 2012, 239s) (pp. 315-316)

ÔÇ×Prima patrieÔÇť a rom├ónilor, la sud de Dun─âre?

├Än partea istoric─â a Manualului, Johannes Kramer semneaz─â o contribu┼úie mai degrab─â derutant─â, ├«n m─âsura ├«n care el adopt─â o pozi┼úie tran┼čant─â ├«n leg─âtur─â cu o problem─â care a dat deja loc la multe discu┼úii contradictorii, datorit─â mai ales insuficien┼úei documentelor disponibile. Este vorba despre localizarea teritoriilor din care provin locutorii limbii rom├óne, precum ┼či ai celorlalte idiomuri romanice subdun─ârene.

Iat─â, ├«n linii mari, demonstra┼úia propus─â de acest autor ├«n sec┼úiunea ÔÇ×Romania submers─â ├«n Insulele Britanice, ├«n Sud-Estul Europei ┼či ├«n AfricaÔÇť a Manualului (Johannes Kramer reia, de fapt, ├«n acest text, o contribu┼úie mai veche, publicat─â ├«n 1999-2000: ÔÇ×Sprachwissenschaft und Politik. Die Theorie der Kontinuit├Ąt des Rum├Ąnischen und der balkanische Ethno-Nationalismus im 20. JhÔÇť, ├«n Balkan-Archiv nr. 24/25).

Cucerit─â ├«n 107 de Traian, Dacia a cunoscut o perioad─â de romanizare intens─â, datorit─â pozi┼úiei ei strategice, comer┼úului, exploat─ârii aurului, argintului, plumbului, sosirii unei importante popula┼úii latinofone din celelalte provincii ale imperiului etc. Abandonarea ├«n 271 de c─âtre Aurelian a provinciei Dacia (care corespundea Transilvaniei, Olteniei ┼či Banatului, restul teritoriului actual al Rom├óniei fiind ocupat de dacii liberi) a provocat transferul popula┼úiei urbane, romanizate, spre sudul Dun─ârii, ├«n Moesia, ├«n regiuni care la r├«ndul lor erau deja romanizate ┼či care vor fi cunoscute sub numele Dacia Ripensis ┼či Dacia Mediteranea. Popula┼úia r─âmas─â ├«n nordul Dun─ârii a abandonat progresiv latina ├«n favoarea limbii dacilor liberi.

ÔÇ×├Än rezumat, se poate spune c─â la sf├«r┼čitul Antichit─â┼úii, s─â zicem ├«n secolul al VI-lea, ora┼čele ┼či ├«mprejurimile rurale ale ora┼čelor din provinciile vechiei Moesia erau profund romanizate. (ÔÇŽ) ├Än schimb, latinitate vie nu mai exista ├«n afara frontierelor Imperiului roman de R─âs─ârit de pe Dun─âre.ÔÇť

Ca urmare a invaziilor slave din secolele VI ┼či VII, ÔÇ×popula┼úia urban─â s-a ruralizat ┼či s-a refugiat, ├«mpreun─â cu cei de la sate, ├«n regiunile muntoase ┼či de mla┼čtin─â, mai pu┼úin atractive pentru slavi. Str─âmo┼čii rom├ónilor trebuie c─âuta┼úi printre popula┼úia romanizat─â la sud de Dun─âre, care a evitat pe cuceritorii slavi refugiindu-se ├«n teritorii ├«ndep─ârtate, at├«t spre nord c├«t ┼či spre sud. O parte dintre ace┼čti refugia┼úi a supravie┼úuit prin arom├ónii ┼či meglenorom├ónii din R. Macedonia, Grecia ┼či Albania, cealalt─â parte s-a stabilit pe teritoriul actual ale Rom├óniei ┼či Republicii Moldova. La ├«nceput, ace┼čti romanici (Romans) balcanici se ├«ndeletniceau cu cre┼čterea micilor turme de vite, practic├«nd seminomadismul sezonier ┼či transhuman┼úa. Diferitele bran┼če ale acestei popula┼úii se amestecau continuu, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t dialectele rom├ónei nu s├«nt prea diferen┼úiate, cum e cazul ├«n Fran┼úa sau Italia.ÔÇť (p. 255)

Concluzia raţionamentului acestui autor, care nu este istoric, ci lingvist, e următoarea:

ÔÇ×La sf├«r┼čitul Antichit─â┼úii, patria popula┼úiei romanizate din Balcani era situat─â ├«ntre Dun─âre ┼či crestele mun┼úilor Balcani, ├«ns─â, ├«n vijelia invaziei slave, popula┼úia romanizat─â s-a transformat ├«ntr-o popula┼úie versatil─â de p─âstori, care s-a stabilit ├«n noi zone situate mai ales ├«n nordul Dun─ârii ├«n cursul Evului Mediu.ÔÇť (p. 256)

Scenariul istoric propus de J. Kramer pentru a argumenta teza sa privind formarea limbii rom├óne, pe de o parte, arom├óne ┼či meglenorom├óne, pe de alt─â parte, pe un alt teritoriu dec├«t acelea unde s├«nt vorbite azi, corespunde desigur unei convingeri dob├«ndite ├«n urma unei reflec┼úii ├«ndelungate ┼či a multor anchete la fa┼úa locului. ├Äntrebarea la care lingvistul german ├«ncearc─â s─â r─âspund─â, a┼ča cum mul┼úi al┼úii au f─âcut-o cu mai mult─â sau mai pu┼úin─â ingeniozitate ├«n trecut, este spinoas─â: cum se poate explica afirmarea relativ tardiv─â, ├«ns─â viguroas─â, ├«n cursul celui de-al doilea mileniu, a romanit─â┼úii la nord de Dun─âre, ├«n bazinul carpatic, ┼či men┼úinerea zonelor romanofone ├«n masivul Pind ┼či ├«mprejurimi, la r─âscrucea lumilor grecofone, albanofone ┼či slavofone? Desigur, teza lui J. Kramer ÔÇô atunci c├«nd sus┼úine c─â ÔÇ×patria rom├ónilorÔÇť nu putea fi ÔÇ×Rom├ónia-DaciaÔÇť (p. 255) ÔÇô este exterioar─â dezbaterilor ├«ntre na┼úionali┼čtii rom├óni ┼či unguri pe tema autohtoniei unora ┼či migra┼úiei celorlal┼úi. Ea nu poate ├«ns─â s─â nu aib─â o anumit─â inciden┼ú─â, ceea ce e regretabil, chiar dac─â aceste dezbateri s-au mai aplanat ├«n acest ├«nceput de secol XXI.

ÔŚĆ  Referin┼úe

Pu┼čcariu, Sextil, ÔÇ×Essai de reconstitution du roumain primitifÔÇť, ├«n Etudes de linguistique roumaine, Bucure┼čti, 1937

Sala, Marius (ed.), Enciclopedia limbii rom├óne, Bucure┼čti, 2001

Kahl, Thede, Ethnizit├Ąt und r├Ąumliche Verteilung der Aromunen in S├╝dosteuropa, M├╝nster, 1999

Dahmen, Wolfgang, ÔÇ×Rum├ĄnienÔÇť, ├«n Franz Lebsanft, Monika Wingender (ed.), Europ├Ąische Charta der Regional ÔÇô oder Mindernheitensprachen, Berlin/Boston, 2012

Nicolas Trifon este eseist. A publicat volumul Arom├ónii ÔÇô pretutindeni, nic─âieri, tradus din limba francez─â de Adrian Ciubotaru, Editura Cartier, 2012.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.