Recviem pentru Johnny

Publicat în Dilema Veche nr. 701 din 27 iulie – 2 august 2017
Suflu german pe pămînt românesc jpeg

– în traducere liberă, „Of, Ioane, Ioane“ –

De unde să ştie un copil, care aude zilnic la televizor stihuri însufleţite de elan muncitoresc: „C-aşa-i românul / casa şi-o iubeşte… / şi vopseşte româneşte!“, cîntate de fete blonde cu buze roşii, că dacă sună din coadă şi-i intră în auz ca urechelniţele, nu înseamnă că-s totuna cu: „Ce mi-i vremea cînd de veacuri / stele-mi scînteie pe lacuri…“? Primul exemplu nu-i cere nici un efort să l înţeleagă, lăsîndu-i libertatea să aşeze pe mobil un şir neîntrerupt de zerouri care-l distrează la nebunie. Din al doilea nu pricepe nimic, aşa că, şi de data asta, îşi vede mai departe de zerourile lui, că şi ele sună din coadă mai ceva decît cuvintele. Şi-atunci, ce rost mai are să-ţi baţi capul cu nişte „poezii“ care sînt fără să fie, un fel de vată de zahăr din care nu te alegi cu nimic? Exemplele de mai sus nu le-am căutat cu lumînarea, mai ales că nu sînt un mare fan al „Luceafărului“. Atunci ce pretenţii să am de la copilul ăla cu degetele alergînd zănatece pe ecranul mobilului şi-n urechi cu „Aşa-i românul“ să facă diferenţa nu dintre un geniu şi un netot, ci dintre doi oameni obişnuiţi, cărora le ţopăie nişte rime în cap, cînd se duc să-şi cumpere ţigări de la chioşcul din colţ, unul, acum o săptămînă şi altul, acum un veac? O să rîdeţi de mine sau o să mă găsiţi complet „gaga“, că „dada“ sînt din naştere, dacă pun o reclamă pe acelaşi plan cu o poezie… şi, mai ales, că aduc în discuţie o problemă cu care m-am trezit din somn azi-noapte, pe la trei, ca la înţepătura unui ţînţar, fără nici o legătură cu belicoasa noastră actualitate politică şi literară, două surori siameze sugînd fiecare la jumătatea secată a aceluiaşi cerebel. Scriu şi-mi sună limba în ureche, parcă ar vorbi mama-mare, „bre Cornelio“, cum o alinta bunicul Ilie Teodorovici, inspector la Casele Naţionale… şi constat că vorbesc o limbă străină.

Mă foiesc în pat, afară fulgeră, eu aud „cum se bate miezul nopţii în clopotul de aramă“ şi-n ţeasta mea bate ciocanul vecinului: „C-aşa-i românul / casa şi-o iubeşte / ciocăneşte cu nădejde / şi înjură româneşte!“… după care mai văd cum îmi scrie cineva pe-un picior de plai sau pe o gură de rai nişte cuvinte necunoscute: selfie, pixeli, Facebook, promotion, Twitter, mail, Instagram, Skype. Din fundul unei săli pline aud glasul unui tînăr frumos, distins şi foarte cultivat: „Nu-nţeleg de ce nu-i place Norei Iuga urîtul!“ Mi-e rușine să-i răspund că Dostoievski spunea că „frumosul“ e singura salvare a omenirii… şi din altă sală – în ce ţară ? în ce an? – o voce teutonă spune: „Nora Iuga ist die Verkörperung des esprit revolté. Ihre Poesie erinnert an Artaud“ (Nora Iuga e întruchiparea unui esprit revolté. Poezia ei aminteşte de Artaud)“. Arunc cît colo cearceaful de pe mine şi, dintr-un salt, mă aflu la masa de lucru. S-a şi făcut cinci. Mă simt ca barca pe valuri. Probabil din cauza pneumoniei, care zic unii că, după 80, se face „a dracului“ ca Zdreanţă, ăla de mai latră din cînd în cînd, la televizor, din gura unui faianţar. Ce extraordinară şcoală de creative reading e publicitatea care te învaţă cum să îţi faci trupul fibră şi să fii mîndru că eşti român, la munte, la mare şi în orice-mprejurare!

Dar oare mai sîntem români, dacă nu mai vorbim româneşte? „Ce sexi sînt blugii ăia destrămaţi, de-ţi ies genunchii prin ei“: „Munţi cu sîngele afară“, spunea Ion Barbu într-o poezie. „Very strong“, nu? M-aşteptam să spui cool. Sau chiar trendy. Deodată „la un semn, un ţărm de altul / unind vas de vas se leagă“, mă asaltează ca nişte corvete, ca nişte ambarcaţiuni de epocă, înaintează spre mine o flotă de „postere“, pe limba mea li se spunea „reclame“: „într-o zi s-au întîlnit / lupul, vulpea şi şacalul / la intrarea Zalomit / şi-mpreună au pornit / Hău, hău, hău, la Sabego / Hău, hău, hău la Sabego“. Sau „Johnny e băiat de treabă / toată lumea se întreabă / cum de e aşa de negricios / Nu-i din Africa Centrală / Nici partea ecuatorială / De asta pe-ntuneric e lucios / Gladiş, Gladiş / L-am luat cu-ncetul şi mi-a spus secretul…“. Înţelegeţi acum de ce aceste texte de reclame îmi cotrobăie şi azi, la trei noaptea, prin creier, şi nu cumva ăsta e motivul pentru care un copil poate lesne confunda textul reclamei cu textul poetic? Şi cine ştie cum se răstoarnă clepsidra între Scylla şi Charibda şi The Little Boy de la Hiroshima ajunge, din bombă, poet! Poate e unul care n-are organ pentru urît şi rău… şi la Sîmbăta Morţilor dă de pomană o pungă de popcorn pentru „Johnny e băiat de treabă / toată lumea se întreabă / cum de e aşa de negricios“. Johnny, primul meu profesor de creative reading. Înţelegeţi acum de ce eu vorbesc altă limbă? 

Nora Iuga este scriitoare și traducă­toare.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.