Puding Jules Lecomte
Căptuşiţi un timbal cu hîrtie de copt unsă cu ulei. Pregătiţi din timp două blaturi din pastă de fructe: unul alb, de măr, şi altul de pară, roşiatic; ambele să fie cît mai moi şi mai pufoase, cu o grosime de 3/4 cm. Tăiaţi din ele cercuri sau romburi, şi aranjaţi-le simetric, în jurul şi pe fundul timbalului, alternînd nuanţele; puneţi timbalul la gheaţă. Separat, pregătiţi o macedonie din fructe confiate, cît mai variate, tăiate în cuburi mari; blanşaţi-le uşor, pentru a le frăgezi, şi maceraţi-le apoi într-un sirop de zahăr la care adăugaţi cîteva linguri de maraschino. Preparaţi şi o plombières de pere (îngheţată onctuoasă din ouă, frişcă şi fructe macerate în tărie), după regulile obişnuite. În momentul servirii, scurgeţi bine fructele şi încorporaţi-le în îngheţată, adăugînd puţin maraschino. Turnaţi compoziţia în timbal, şi răsturnaţi-l apoi pe un platou rece. Acoperiţi totul cu sirop.
La fel ca şi colegul său de generaţie Alexandre Dumas (tatăl), Jules Lecomte (1814-1864) a fost un scriitor prolific (autor a zeci de romane „maritime“ şi „de moravuri“ şi a unui ghid de călătorie „literar, artistic, istoric, poetic şi pitoresc“ despre Veneţia) şi, dacă această reţetă îi aparţine, un gastronom pasionat. De aici, poate, şi animozităţile dintre cei doi. Într-o scrisoare adresată unui prieten scriitor în 1843, Lecomte îl descrie pe Dumas ca pe un individ calomniator, închipuit, fanfaron şi laş, care l-ar fi învinuit pe nedrept că i-a furat diamantele. Lecomte îl provoacă la duel, strigîndu-i, după ce l-a pălmuit în faţa unei contese de Württemberg: Vous vous battrez maintenant, mulâtre! Dumas nu i-a dat satisfacţie.
