Psihopa┼úi, Fifty Shades ┼či anxiet─â┼úi feministe

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Psihopa┼úi, Fifty Shades ┼či anxiet─â┼úi feministe jpeg

1. ├Än liceu, una din pl─âcerile mele secrete ┼či vinovate era s─â-mi petrec noaptea de s├«mb─ât─â uit├«ndu-m─â pe Discovery la maratonul de criminalistic─â ┼či dosare FBI. Uciga┼čii ├«n serie erau cei mai fascinan┼úi, bine├«n┼úeles. Din siguran┼úa or─â┼čelului meu de provincie, unde nu-┼úi era team─â s─â te plimbi singur─â dup─â miezul nop┼úii, ├«mi permiteam o asemenea fascina┼úie macabr─â. Asta nu ├«nseamn─â c─â detaliile cazurilor erau u┼čor de digerat. Dimpotriv─â. At├«tea corpuri de femei torturate, violate, ucise cu brutalitate, expuse ├«ntr-un mod care le fura ┼či o ultim─â urm─â de demnitate nu mai l─âsau loc nici unui dubiu: misoginia ucide. Iar motiva┼úiile uciga┼čilor, explicate ├«n termeni facili, uneori freudieni, erau cu at├«t mai frustrante. ┼×i atunci de unde fascina┼úia? N-am nici cea mai mic─â idee. Mitul creat ├«n jurul unor astfel de personaje? Da, personaje. Pentru c─â unul ca Ted Bundy, r─âul ├«ntruchipat ┼či totu┼či charismatic, pare at├«t de ├«ndep─ârtat de realitate ├«nc├«t ├«n imaginarul colectiv devine un personaj de thriller hollywoodian. 

2. Nu e surprinz─âtor atunci c─â Jamie Dornan l-a ales tocmai pe Ted Bundy pentru a se documenta pentru rolul s─âu din

Ambivalen┼úa fa┼ú─â de Paul Spector e creat─â din primele minute ale serialului, din momentul ├«n care-┼či scoate masca. ┼×tii c─â Spector e un pr─âd─âtor, ┼čtii c─â urmeaz─â s─â ucid─â o femeie, ┼či totu┼či: Jamie Dornan e irezistibil. Mai mult, Spector e un tat─â iubitor ┼či un so┼ú atent, e un consilier psihologic capabil s─â dezarmeze b─ârba┼úi violen┼úi cu doar c├«teva cuvinte (chiar mai atr─âg─âtor dec├«t

Un psihopat atr─âg─âtor ┼či empatic pe care ar trebui s─â-l ur─âsc ÔÇô probabil c─â ar trebui s─â m─â simt manipulat─â. Dar nu. Mi-e foarte clar ce ├«ncearc─â s─â fac─â

De altfel, scenariul ├«┼či ofer─â mesajele pe tav─â: e vorba aici de dedublare ┼či de imposibilitatea de a ┼čti ce g├«nduri/fapte ├«ntunecate ascunde cel de l├«ng─â tine. Ambivalen┼úa fa┼ú─â de Spector e perfect contrabalansat─â de tenacitatea ┼či feminismul celei care-l v├«neaz─â: Stella Gibson (Gillian Anderson, ├«ntr-o revenire memorabil─â pe micul ecran). 

3. Christian Grey, mult mediatizatul rol al lui Dornan, e tipicul psihopat glorificat de psihologia pop

de Kevin Dutton, de exemplu). Adic─â acel tip de psihopat care nu e capabil de crim─â, dar care prezint─â exact acele tr─âs─âturi at├«t de pre┼úioase ├«n sistemul capitalist-patriarhal: lipsa fricii, agresivitate, dominan┼ú─â, charism─â, ├«ncredere ├«n sine. Christian Grey trece ├«ns─â pu┼úin pragul ┼či se apropie de Paul Spector. E un pr─âd─âtor. Iar motiva┼úia pentru preferin┼úele lui sexuale d─â un nume r─âu BDSM-ului ┼či l-ar satisface numai pe Freud (a┼ča cum ├«i m─ârturise┼čte Anei, ├«i face pl─âcere s─â loveasc─â fete ┼čatene care ├«i amintesc de mama sa biologic─â). C├«nd Anastasia Steele intr─â ├«mpiedic├«ndu-se ├«n biroul s─âu, Grey vede ├«n ea o poten┼úial─â supus─â. O urm─âre┼čte nu pentru c─â ar fi vorba de dragoste la prima vedere, ci pentru c─â e curios s─â vad─â cum i se va ├«nro┼či pielea sub loviturile lui. 

Asem─ân─ârile dintre Christian Grey ┼či Paul Spector nu se limiteaz─â la un comportament general de pr─âd─âtor sexual. Ambii s├«nt orfani. Mama lui Spector s-a sinucis c├«nd acesta avea 7 ani, iar mama lui Grey, o prostituat─â drogat─â, a murit c├«nd el avea 4 ani. O fotografie e tot ce le-a r─âmas de la mamele lor biologice. Ambii au un anumit tip de victime/supuse (brunete sau ┼čatene). Spector p─âstreaz─â c├«te o ┼čuvi┼ú─â de p─âr de la victimele sale. Lui Grey ├«i place s─â ├«mpleteasc─â p─ârul supuselor ├«ntr-o coad─â (pentru c─â, afl─âm mai t├«rziu, mama lui biologic─â ├«l l─âsa uneori s─â se joace cu p─ârul ei). Cea care e pe urmele lui Spector e blond─â; so┼úia lui e blond─â. Singura femeie care l-a dominat pe Grey e blond─â; toate femeile care lucreaz─â pentru el s├«nt blonde. 

4. S-a creat un grad ridicat de anxietate feministă în jurul fenomenului

ceea ce, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, e u┼čor de ├«n┼úeles. Feminismul e amenin┼úat constant, din toate p─âr┼úile (chiar ┼či de ne├«n┼úelegerile din interior, ar zice unii).

-ul e c├«t se poate de real, iar momentan acesta se resimte cel mai puternic din cauza unor mi┼čc─âri agresive ┼či violente ca MRA (MenÔÇÖs Rights Activism), cu derivatele ei (Gamergate, Pick-Up Artists ┼či altele despre care nici nu vreau s─â mai ┼čtiu ÔÇô refuz s─â vizitez acel col┼ú ├«ntunecat al Internetului). ├Äns─â feminismul ar trebui s─â fie extraordinar de fragil pentru ca fenomene de mas─â precum

sau

ÔÇô oric├«t de mare ar fi succesul lor ÔÇô s─â reprezinte o amenin┼úare real─â sau chiar un regres. ┼×i tocmai pentru c─â ┼čtiu c─â feminismul nu e fragil ├«mi permit s─â devin din ce ├«n ce mai relaxat─â c├«nd vine vorba de ceva ca

├Än mod normal, m-a┼č num─âra printre feministele care critic─â

-ul abuziv care domin─â rela┼úia dintre Christian ┼či Ana ├«n afara jocului de roluri. Problema e c─â fiecare exemplu ales pentru a sus┼úine aceast─â perspectiv─â ├«┼či g─âse┼čte imediat un ÔÇ×darÔÇť, sau un contraexemplu altundeva ├«n trilogie. Nu degeaba cartea se nume┼čte

De multe ori, confuzia Anei devine confuzia cititoarei. E OK ce se întîmplă sau nu? S-a întrecut o limită sau nu? Pînă la urmă, totul se reduce la consimţămînt. Iar subtitlul cărţii ar putea la fel de bine să fie

(sloganul feminist venit ca urmare a unei culturi a violului ├«n care unora li se pare perfect normal s─â violeze fete incon┼čtiente; dac─â propunerea de lege privind consim┼ú─âm├«ntul are sens sau nu ÔÇô asta e o ├«ntreag─â alt─â poveste). 

C├«t de autentic─â e rela┼úia BDSM dintre Christian ┼či Ana e irelevant aici. Relevant─â e constanta negociere a limitelor, cererea ┼či oferirea consim┼ú─âm├«ntului, stabilirea unor

. ├Äncredere e cuv├«ntul-cheie ÔÇô a┼ča cum ar trebui s─â fie, de altfel, ├«n orice tip de rela┼úie. 

5. Pentru c─â

e ├«nainte de toate povestea unei ini┼úieri sexuale, pentru c─â e un amalgam de basme (Frumoasa ┼či Bestia, Barb─â-Albastr─â, Cenu┼č─âreasa), textul poate fi citit ├«n aceea┼či cheie ca

. Poate c─â Rosaleen (Scufi┼úa Ro┼čie) ├«┼či dore┼čte ca lupul s─â-i ias─â ├«n cale. Poate c─â ├«┼či dore┼čte s─â fie sedus─â de el. Poate c─â ├«┼či dore┼čte s─â fie devorat─â (sexual) de lup. Obi┼čnuita dinamic─â de gen ÔÇô agresivitate masculin─â ┼či victimizare/pasivitate feminin─â ÔÇô e subminat─â ├«n

┼či, ├«ntr-o mai mic─â m─âsur─â, chiar ┼či ├«n

Diferen┼úa e c─â Rosaleen are destul de mult─â maturitate ├«nc├«t s─â ┼čtie c─â nu-l va putea schimba pe lup. Astfel c─â sf├«r┼čitul lui

e mult mai satisf─âc─âtor dec├«t direc┼úia conven┼úional─â ┼či heteronormativ─â pe care o ia

6. Andrea Dworkin (├«ntr-un discurs adresat unui public format din b─ârba┼úi): ÔÇ×Nu cred c─â violul e inevitabil sau firesc. Dac─â a┼č crede asta, n-a┼č avea nici un motiv s─â fiu aici. Dac─â a┼č crede asta, practica mea politic─â ar fi diferit─â. V-a┼úi ├«ntrebat vreodat─â de ce ┼čnoi, femeile┼ú nu ne afl─âm pur ┼či simplu ├«ntr-o lupt─â armat─â ├«mpotriva voastr─â? Nu e pentru c─â ar fi o penurie de cu┼úite de buc─ât─ârie ├«n ┼úara asta. E pentru c─â, ├«n ciuda dovezilor, credem ├«n umanitatea voastr─â.ÔÇť 

Pentru c─â discu┼úia e dincolo de lipsa de valoare literar─â, dincolo de num─ârul de scene de sex din film (┼či cu siguran┼ú─â dincolo de lipsa de excita┼úie a b─ârba┼úilor

la vederea filmului), fenomenul

ar trebui citit exact a┼ča cum sugereaz─â citatul de mai sus ÔÇô ca dorin┼úa femeilor s─â aib─â ├«ncredere absolut─â ├«n b─ârba┼úi. ├Än ciuda dovezilor care indic─â exact contrariul. 

Anamaria Dobinciuc este absolvent─â a masteratului de Societate mediatic─â, Facultatea de Studii Europene, Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť din Cluj-Napoca. 

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.