Posibilitatea gr─âdinii

Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
Posibilitatea gr─âdinii jpeg

Gr─âdinile ╚Öi parcurile s├«nt forme ale conversa╚Ťiei lungi. Universit─â╚Ťile coreene, ca toate universit─â╚Ťile cu campus, au ÔÇô ├«n compara╚Ťie cu celelalte forme de organizare a spa╚Ťiului universitar ÔÇô avantajul gr─âdinii. Este primul lucru care ├«╚Ťi atrage aten╚Ťia. Gr─âdini-parcuri, creionate fragil, prezente chiar ╚Öi ├«n cel mai ├«nghesuit dintre campusuri.

Pomi╚Öori rotunji╚Ťi ├«n fiecare prim─âvar─â, alei pietruite pe sub bolte sau sc─âri de lemn mascate de fire de ap─â, unele dintre ele purt├«nd nume cu rezonan╚Ťe poetice, ici-colo un trompe-lÔÇÖ┼ôil, un lac artificial, peluze ╚Öi terase cu flori de sezon, sculpturi, pavilioane din lemn ╚Öi b─âncu╚Ťe meditative. Educa╚Ťia nu se m─âsoar─â aici (doar) ├«n cicluri semestriale, ci ├«n unele naturale. ├Äntr-un astfel de loc, fie c─â este ├«n afara ora╚Öului, fie c─â este fix ├«n mijlocul tumultului s─âu, educa╚Ťia este marcat─â de ciclul anotimpurilor, de predictibilitatea succesiunii acestora. ├Än aceasta, coreenii s├«nt ei ├«n╚Öi╚Öi un fel de expunere a unui eu privat ├«n forme colective.

Nu e peste tot a╚Öa, ├«ns─â. Cine are r─âbdarea, recomandabil─â, s─â fac─â un tur al campusurilor coreene de azi nu are cum s─â nu observe imita╚Ťia arhitectural─â a cl─âdirilor. La Korea University ai senza╚Ťia c─â e╚Öti la Oxford, la Kyunhee c─â e╚Öti ├«n vreo universitate american─â combinat─â cu arhitectur─â ecleziast─â european─â (corpul central de ceremonii este construit, nici mai mult, nici mai pu╚Ťin, sub forma unei catedrale cu vitralii ame╚Ťitoare incluse!). ├Än competi╚Ťia interuniversitar─â, fiecare a venit cu accentul s─âu colorat. Re╚Ťeta educa╚Ťiei ├«n Coreea a ├«nsemnat, dup─â anii devastatori ai r─âzboiului, ╚Öi ambi╚Ťia de a dep─â╚Öi o imita╚Ťie asumat─â.

La Universitatea Hankuk, de limbi str─âine, la ├«nceputul anilor 2000 ├«nc─â, arhitectura ├«n cele dou─â campusuri p─âstra un indefinit aer neutru, de construc╚Ťii func╚Ťionale, modernism pauper de ani postbelici, cl─âdiri de liceu cu un vag accent industral. Imita╚Ťia p─ârea redus─â la minimum, de╚Öi nu era dec├«t ├«n formele sale exterioare. Odat─â cu urcatul pe scara respectabilit─â╚Ťii universitare, au ├«nceput remodel─ârile, corpuri noi au fost ad─âugate, universitatea a ├«nceput s─â ├«mbrace uniforma globalizat─â ╚Öi neasumant─â, uneori cu inflexiuni chic, a sticlei ╚Öi a betonului.

Adeseori m-am ├«ntrebat de unde vine fidelitatea f─âr─â margini a membrilor comunit─â╚Ťii universitare fa╚Ť─â de aceste locuri. E fidelitatea fa╚Ť─â de educa╚Ťie, fa╚Ť─â de profesori ╚Öi colegi, cert. Dar e ╚Öi o fidelitate fa╚Ť─â de acea gr─âdin─â a campusului. E fidelitatea fa╚Ť─â de lini╚Ötea ascult─ârii sale. Ca o form─â de conversa╚Ťie ├«n forme prelungite, cum ar fi spus o profesoar─â a mea, Antoaneta T─ân─âsescu (├«ntr-un interviu din Dilema veche de acum c├«╚Ťiva ani, luat de Iaromira Popovici), o form─â cu care po╚Ťi merge nu cinci metri, ci ÔÇ×cinci kilometri ├«n jurul temeiÔÇť.

Nu altfel stau lucrurile pentru mine ├«n ceea ce prive╚Öte cl─âdirea istoric─â a universit─â╚Ťii de unde vin ╚Öi unde lucrez, Universitatea din Bucure╚Öti. Nu are, cum ╚Ötim, un campus ╚Öi este ├«n mijlocul viu al ora╚Öului. Pare, prin expunere la ritmul direct, o ÔÇ×construc╚Ťie paratactic─âÔÇť, juxtapus─â, o comunicare pe scurt. E oare a╚Öa? Eu zic nu, doamna profesoar─â ar fi zis cu siguran╚Ť─â nu. De altfel, am ├«nv─â╚Ťat de la oameni precum dumneaei, de la genera╚Ťia celor care au fost nevoi╚Ťi s─â vad─â ╚Öi mai mult ├«n interior, pentru c─â ├«n exterior lucrurile erau foarte ap─âs─âtoare, s─â m─â uit acolo unde trebuie ca s─â v─âd gr─âdinile, s─â v─âd iedera de pe ziduri chiar ╚Öi acolo unde nu a fost, la propriu, niciodat─â. ÔÇ×Facult─â╚Ťile cu ieder─âÔÇť ╚Öi ÔÇ×ziduri de aurÔÇť, a╚Öa cum descria cl─âdirea universit─â╚Ťii doamna profesoar─â ├«ntr-un text republicat de cur├«nd ├«ntr-o emo╚Ťionant─â carte, Scrisori pentru Antoaneta / Scrisori de la Antoaneta, ap─ârut─â la Editura Universit─â╚Ťii, au ├«ntotdeauna gr─âdini invizibile cu ochiul liber, mici labirinturi deschise ale memoriei.

Trec de mul╚Ťi ani prin Pia╚Ťa Univer┬şsi┬şt─â╚Ťii. M─â uit, cu un ochi ├«ndr─âgostit, la toate schimb─ârile la care eu am fost martor ├«n decorarea acestei pie╚Ťe, la ├«ncerc─ârile de a face din ea o ÔÇ×gr─âdin─âÔÇť, ├«n sensul generos al termenului, cu toate accidentele sale, la armonia ei men╚Ťinut─â anevoie. O singur─â ├«ncercare mi se pare de tot armonioas─â. Faptul c─â l├«ng─â zidurile Universit─â╚Ťii se adun─â ori de c├«te ori e nevoie oamenii ora╚Öului, ca ├«ntr-o conversa╚Ťie prelungit─â, alt─â form─â de gr─âdin─â l├«ng─â alt─â form─â de gr─âdin─â, ├«ntr-o conversa╚Ťie fireasc─â cu ora╚Öul. ├Än primele zile ale acestui tragic noiembrie, a╚Öa a ╚Öi fost. Ce a urmat ulterior a sem─ânat, ca de at├«tea ori ├«n istoria zbuciumat─â a acestui loc, cu interven╚Ťia unor me╚Öteri, doar c─â din p─âcate nu ├«ntr-ale geografiei contempl─ârii unui parc.

Foto: B. T─ânase

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.