Portul lui Milan Kundera

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Portul lui Milan Kundera jpeg

● Milan Kundera, La Fête de l’insignifiance, Editura Gallimard, 2014. 

Parisul este portul multor mari scriitori contemporani. Parisul este un port, pur şi simplu. Poate că de aceea pe stema oraşului se află vapoare, ancore. Parisul a fost dintotdeauna un port al inspiraţiei, şi dacă pentru secolul trecut aş reţine un singur nume, Ernest Hemingway, pentru acest secol l-aş reţine pe Milan Kundera. Să fie vorba doar despre bune alegeri sau bune opţiuni, de bune decizii sau bune fugi? Kundera nu este Gabriel García Márquez, nu este nici Julia Kristeva sau Douglas Kennedy, Nedim Gürsel, Julio Cortázar, dar Kundera este o sărbătoare. Asemeni Parisului.

Noul său roman, La Fête de l’insignifiance, apărut în urmă cu cîteva săptămîni, a avut, la lansare, efectul unei veşti foarte bune: a dat înconjurul urbei, al platourilor de televiziune, librarii şi-l comandau de urgenţă, trecătorii îl devorau în metrou. Pentru că scriitorul ceh, deşi parizian şi francez prin adopţie (a emigrat în 1975), apare rar. Ultima sa carte, Ignoranţa, a văzut lumina tiparului în urmă cu 11 ani.

O viaţă de om – aproape. A lui – ca emigrant ceh la Paris, a mea – ca emigrant român tot la Paris. Scriitorul ceh mi-a marcat – mi-am adus aminte, în momentul în care am decis să intru în prima librărie întîlnită în cale – episodul Franţa. Penultimul său roman a fost imposibil de atins, atunci, imediat: nu aveam banii necesari pentru a-l cumpăra. L-am primit ulterior cadou, înainte să părăsesc un prim job, şi am experimentat atunci un fel de a citi cu totul nou pentru mine. L-am citit o dată, pe nerăsuflate, şi imediat după, încă o dată, calm. Apoi am început să-l împrumut prietenilor. Gestul, instantaneu, nu era datorat – aveam să-mi dau seama acum – neînţelegerii, ci dorinţei de a mai gusta o dată absolutul. De a-mi prelungi starea de plăcere. Astăzi, după 11 ani, am procedat la fel: am devorat L’insignifiance, 144 de pagini, cu bucuria celui care regăseşte ceva, şi apoi l-am recitit, alături de un prieten, pentru unele fragmente, pentru a nu pierde încă clipa. Momentul de insignifianţă care declanşează mecanismul amintirilor. Găsesc că între cele două romane sînt multe legături: în Ignoranţa, Kundera încearcă să înţeleagă de ce se simte în continuare un străin cînd se întoarce în Cehia. în La Fête de l’insignifiance, încearcă să înţeleagă de ce Parisul pentru care şi-a părăsit ţara s-a înstrăinat de el. Un sumum? Poate.

Să fie din cauza nombrilismului care a acaparat Parisul, aşa cum ne-a acaparat secolul, cu noi cu tot? Acel nombrilism care începe din banalul colţ de piele descoperit imediat deasupra centurii şi care se termină acolo unde se termină, de fapt, dorinţa noastră de absolut? Egoismul nostru? Incapacitatea de a pricepe că viaţa nu este în altă parte, ci acolo unde interacţionăm cu cei care ne definesc, dar şi cu cei cărora nu le sîntem inextricabili? într-un foarte frumos fragment din roman, Kundera scrie astfel: „Dragostea era cîndva sărbătoarea individualului, a inimitabilului, gloria a ceea ce este unic, a ceea ce nu suportă nici o repetiţie. însă buricul nu numai că nu se revoltă împotriva repetiţiei, ci este o chemare spre repetiţii! Iar noi vom trăi, în mileniul nostru, sub semnul buricului, al nombrilismului. în acest semn sîntem cu toţii, şi unul, şi altul, soldaţi ai sexului, cu aceeaşi privire ţintită nu asupra femeii iubite, ci asupra acelui mic orificiu din mijlocul burţii care reprezintă, el singur, un singur sens, acela al viitorului oricărei dorinţe erotice!“

Kundera, la cei 85 de ani ai săi, etern turist într-un Paris care-i aparţine, descrie cu detaşare un cartier, al VI-lea, cel care adăposteşte, de altfel, şi Jardin de Luxembourg. I-am regăsit paşii citind pagini din romanul său, în Jardin de Luxembourg, întocmai. Acel spaţiu care îi plăcea atît de mult şi lui Anatole France. Kundera descrie, într-un roman atemporal, acel Paris al tinereţii fără bătrîneţe şi al vieţii fără de moarte, în care un alter ego, d’Ardelo, se complace în a se juca, insignifiant, cu un cancer de care a scăpat, aşa cum scriitorul ceh se joacă, detaşat, cu timpul care trece. Ne-ar face oare insignifianţa mai universali decît cărţile? Trecerea noastră mai lină şi durerea celor apropiaţi – mai uşor de suportat?

Un oraş numit Kaliningrad a avut totul de cîştigat de pe urma insignifianţei ca semn al unei bune doze de umanitate şi haz, atribuite unui Stalin. Este una dintre paginile memorabile ale romanului, povestea botezului acestui oraş al lui Immanuel Kant. La fel este şi capitolul dedicat celor care îşi cer scuze în permanenţă, chiar înainte ca acest lucru să le fi fost cerut. Sau cel în care face apologia seducţiei feminine, deplasate de la sîni şi fese, la prozaicul buric.

Un roman despre o apoteoză a umorului şi a capacităţii de a lua totul, absolut totul, în derîdere, poate fi el considerat serios? Poate.

Realizez, pînă la urmă, că această lume atît de nombrilistă mă obligă să practic cinismul. Să practic detestînd cinismul. Kundera are dreptate: în dragoste sau în politică, în viaţă sau în moarte, mica moarte, nombrilismul ne ucide. Ucide în noi orice sentiment, orice speranţă, orice dorinţă de a fi altfel şi de a fi diferiţi.

Iulia Badea-Guéritée este jurnalistă la Courrier International.

Foto: wikimedia commons

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?