Portretul (tombal) al decreţelului

Publicat în Dilema Veche nr. 344 din 16 - 22 septembrie 2010
├üngeles, triunfo y eleg├şa jpeg

Am v─âzut Escorialul la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, ├«ntr-o ce┼úoas─â diminea┼ú─â de octombrie. M─â l─âsasem condus─â de un recent prieten egiptean care f─âcea o tez─â la Madrid despre haremurile orientale. V─âzuser─âm ├«mpreun─â Segovia, Toledo ┼či Salamanca. Trebuia bifat ┼či Escorialul, pe care amicul meu ├«l v─âzuse deja de multe ori ÔÇô ├«i cuno┼čtea cotloanele, intr─ârile secrete ├«n necropol─â, pinacoteca celebr─â. C├«nd am ajuns, castelul era ├«ngropat ├«ntr-o cea┼ú─â lichid─â, verzuie. Nu-mi amintesc din diminea┼úa aceea de octombrie dec├«t crenelurile g─âlbui, ordonate pe un nor l─âptos-vegetal ┼či Panteonul Infan┼úilor din cea de-a ┼časea camer─â a M─ân─âstirii San Lorenzo. Trecuser─â c├«teva ore de c├«nd r─ât─âceam prin Escorial, mi-era foame, a┼č fi fumat, m─â cam plictisisem de explica┼úiile subversive ale egipteanului, c├«nd am intrat ├«n ÔÇ×sexta c├ímaraÔÇť. ├Än mijlocul s─âlii pavate cu marmur─â gri se afla un fel de stup din pl─âci albe, dispuse ├«n trepte care urcau p├«n─â spre tavanul ogival ce aproape-i atingea cupa din v├«rf. De jur-├«mprejurul micilor sertare ale stupului, pe care erau gravate numele infan┼úilor defunc┼úi, st─âteau, ├«n picioare, sus┼úin├«nd blazoane miniaturale, ni┼čte ├«ngeri feminiza┼úi, cu p─ârul flutur├«nd ├«nspre aripile aurii. Pe postamentul fiec─ârui ├«nger era c├«te o liter─â, iar sertarele mortuare erau ├«mpodobite cu coroane ├«mpletite din flori de piatr─â. Am silabisit, f─âr─â noim─â, numele tombale, ├«ncerc├«nd s─â ascund sl─âbiciunea extrem─â, care m─â picnise, ┼či interesul, foarte pu┼úin estetic, pe care mi-l trezea stupul mortuar. 

Am ├«ncercat aceea┼či senza┼úie c├«nd am citit Politica duplicit─â┼úii de Gail Kligman. Imaginea spontan─â pe care am avut-o ├«n fa┼úa ochilor, ├«ncerc├«nd s─â scriu despre aceast─â carte, a fost cea a camerei a ┼časea de la Escorial. Politica duplicit─â┼úii, cu limbajul ei sec ┼či halucinantele-i concluzii statistic-demografice, con┼úine o cazuistic─â de crime private, declan┼čate ├«n noiembrie ÔÇÖ66 de faimosul Decret 770 ├«mpotriva avortului, ce concureaz─â, ├«n multe feluri, ÔÇ×fenomenul Pite┼čtiÔÇť. Dedicat─â ÔÇ×femeilor care au murit datorit─â politicii demografice a regimului Ceau┼čescuÔÇť, dar ├«ntr-un fel implicit, ┼či copiilor care n-ar fi trebuit s─â se nasc─â ├«n acei ani, cartea lui Gail Kligman e mai mult dec├«t un studiu despre legiferarea reproducerii ├«n comunism. Partea ei seac─â, de investiga┼úie limpede ┼či bine documentat─â, este, mai ├«nt├«i, o punere ├«n context a fracturii intime pe care a produs-o aceast─â lege ├«n ÔÇ×celula de baz─â a societ─â┼úii socialisteÔÇť ÔÇô familia, ┼či apoi o analiz─â a ÔÇ×medicaliz─ârii represiuniiÔÇť, mai ales prin amenin┼úarea ┼či pedepsirea corpului medical, dar ┼či prin exploatarea fricii ┼či a la┼čit─â┼úii unora dintre cei ce-i apar┼úineau. 

Construirea propagandei reproducerii ÔÇô cu accentele ei lemnos-caraghioase ÔÇô a fost, se ┼čtie, doar o parte ÔÇ×specializat─âÔÇť a marii propagande de partid ┼či de stat, unul dintre instrumentele de instituire a butaforiei care nu p─âc─âlea pe nimeni, dar ├«i speria pe destui. Redundan┼úa, ritualizarea propagandei, ├«n multe dintre zonele vie┼úii cotidiene, a c─âp─âtat ├«ns─â accente grote┼čti ├«n acest spa┼úiu, prea intim, extrem privat. Cum era nevoie de l─âud─âtori profesioni┼čti, scriitorii au fost cei viza┼úi printre primii. Zaharia Stancu, pre┼čedintele Uniunii Scriitorilor ├«n acea vreme (├«nvestit, a┼čadar, cu autoritate politic─â), scria, de pild─â, ├«n Sc├«nteia din 24 septembrie 1966, un articol intitulat ÔÇ×Tradi┼úia caselor pline de copiiÔÇť, ├«n care amintea tradi┼úia ┼ú─âr─âneasc─â ┼či rom├óneasc─â a familiilor numeroase. Cum trebuie s─â fi sunat acest articol cu o s─âpt─âm├«n─â ├«nainte de ÔÇ×s├«mb─âta neagr─âÔÇť, ziua de 1 octombrie 1966, ├«n care a fost publicat Decretul 770? ├Än ce fel trebuie s─â-l fi citit cele (┼či cei) care ┼čtiau ce va urma (c─âci chiar se ┼čtia ├«nainte cu o s─âpt─âm├«n─â, iar ├«n anumite spitale se avorta la foc continuu)? Cum poate fi citit acum acest articol dezgropat de Gail Kligman, c├«nd c─âr┼úile de literatur─â ale lui Zaharia Stancu, chiar ┼či cele de care mai d─âm prin manuale de ┼čcoal─â, par roase la r─âd─âcin─â de morbul ambi┼úiei ┼či al arivismului? V─â spun c├«t pot de delicat: cu o mare grea┼ú─â. 

Capitolul ÔÇ×Amintiri amareÔÇť ┼či mai ales cel dedicat ÔÇ×Pove┼čtilor femeilorÔÇť (ÔÇ×umilirea ┼či frica publice, durerea ┼či furia privateÔÇť) s├«nt istorii de via┼ú─â cr├«ncene, ├«n care arta fugii ┼či a subterfugiului se ├«nt├«lnesc cu crima, izolarea, ostracizarea. Te miri cum de aceste femei ┼či-au mai putut reveni vreodat─â (cele care, printr-un noroc, au f─âcut-o), cum au putut continua s─â tr─âiasc─â normal, cum ┼či-au crescut totu┼či (cele care au f─âcut-o) copiii nedori┼úi, nea┼čtepta┼úi, neiubi┼úi... 

Prin adolescen┼ú─â, aveam o teorie (numerologic─â) legat─â de cei n─âscu┼úi ├«n ani cu 7 (ÔÇÖ27, ÔÇÖ37, ÔÇÖ47, ÔÇÖ57...), teorie care a evoluat imperceptibil spre ÔÇ×cazul ÔÇÖ67ÔÇť. ├Ämpreun─â cu c├«┼úiva prieteni (cu to┼úii n─âscu┼úi ├«n cea de-a doua jum─âtate a lui 1967), am f─âcut, mai ├«n glum─â, mai ├«n serios, portretul psihologic al ÔÇ×decre┼úeluluiÔÇť: refuzul realit─â┼úii, frond─â interioar─â, interiorizare p├«n─â la autism, fug─â, euforia e┼čecului. Cred c─â nu ├«nt├«mpl─âtor to┼úi amicii mei din ÔÇ×grupul ÔÇÖ67ÔÇť au plecat din Rom├ónia. Se zice c─â mai exist─â ┼či tipul invers, reactiv, al ÔÇ×decre┼úeluluiÔÇť (la urma urmelor, un supravie┼úuitor): adaptatul, eficientul, extravertitul cu orice pre┼ú. O fi exist├«nd, ├«ns─â eu nu am ├«nt├«lnit, p├«n─â acum, vreunul.

946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?