Ore

Publicat în Dilema Veche nr. 449 din 20-26 septembrie 2012
Un jurnal impersonal jpeg

N-am nici o ├«ndoial─â c─â dialogul de acum zece ani cu Dalai Lama (consemnat de Daniel Goleman), ap─ârut recent ┼či ├«n rom├óne┼čte sub titlul Emo┼úiile distructive, a avut deja succesul meritat. Toate aceste ├«nt├«lniri (cea de fa┼ú─â fiind a opta) au avut un public mult mai variat dec├«t acela deschis unor experien┼úe exotice popularizate. Ele au adunat laolalt─â nu doar oameni de ┼čtiin┼ú─â de prim rang ├«n disciplinele lor, ci ┼či un anumit tip de savan┼úi care, pornind de la o microspecializare (cum a fost, ├«n cazul unicului Francisco Varela, studierea ochiului de albin─â) au ajuns la o (necesar─â) cultur─â umanist─â sau la o (dob├«ndit─â) deschidere spre acea zon─â a lucrurilor imposibil de verificat ├«n laborator pentru c─â, pur ┼či simplu, nu ┼úin de partea fizic─â a fiin┼úei. Aceast─â deschidere a fost ├«ns─â, la toate ├«ntrunirile Institutului pentru Minte ┼či Via┼ú─â, limita asumat─â. Nici Dalai Lama, nici al┼úi practican┼úi ai budismului tibetan nu au discutat, ├«n aceste ├«nt├«lniri neconfesionale, propriile convingeri spirituale. Nici nu era cazul, tocmai pentru c─â discu┼úiile de aici vizau o umanitate generic─â, universal─â, ├«mp─ârt─â┼čind un bun-sim┼ú comun greu de atins, cum s-a dovedit ├«n at├«tea alte ├«mprejur─âri.

Care a fost ├«ns─â utilitatea practic─â a acestor ├«nt├«lniri mai degrab─â laice, de┼či provocate de liderul spiritual tibetan? Inten┼úiile sale vizau, desigur, o reducere a suferin┼úei ┼či a ignoran┼úei ├«n general. Din punct de vedere practic, multe dintre experimentele discutate la Dharamsala ┼či confirmate apoi ├«n laboratoarele unor universit─â┼úi americane au permis finan┼úarea de programe destinate copiilor, adolescen┼úilor ┼či adul┼úilor perturba┼úi emo┼úional. F─âr─â ├«ndoial─â, lista emo┼úiilor distructive din tratatele budiste nu se suprapune peste cea a psihologiei occidentale, dar cele ÔÇ×20 de perturb─âri mintale derivateÔÇť s├«nt instructive pentru oricine: m├«nia (cu derivatele sale: furia, resentimentul, du┼čm─ânia, invidia/gelozia, cruzimea); ata┼čamentul (zg├«rcenia, vanitatea, excita┼úia, ascunderea propriilor vicii, obtuzitatea); ignoran┼úa (credin┼úa oarb─â, tr├«nd─âvia spiritual─â, neglijen┼úa, lipsa introspec┼úiei); ignoran┼úa + ata┼čamentul (l─âud─âro┼čenia, ├«n┼čel─âciunea, neru┼činarea, lipsa de respect pentru al┼úii, lipsa de con┼čtiinciozitate, z─âp─âceala). Cum pot fi aceste perturb─âri comb─âtute? Prin antidoturile lor: bun─âvoin┼úa, r─âbdarea ┼či toleran┼úa, prin compasiune, iar practic, printr-o regul─â de aur, recomandat─â ┼či de Dalai Lama: s─â te pui ├«n locul celuilalt. Ironicilor, b─â┼čc─âlio┼čilor, dar ┼či scepticilor care au ├«ncercat totul, li se d─â chiar ┼či un interval practic de modificare a propriului creier.

10.000 de ore

├Än c├«t timp, de pild─â, ├«nva┼ú─â cineva foarte bine s─â c├«nte la un instrument, comb─ât├«ndu-┼či astfel lenevia, perturbare pornit─â dintr-o lips─â de respect pentru propriul talent? R─âspunsul neurologilor e ├«ncurajator: ÔÇ×...├«n r├«ndul violoni┼čtilor de nivel mondial, to┼úi au exersat de-a lungul vie┼úii lor un total echivalent cu aproximativ 10.000 de ore p├«n─â s─â fie accepta┼úi la o academie de muzic─â. Cei de pe nivelul imediat urm─âtor au exersat ├«n medie 7500 de oreÔÇť. Un calcul simplu ne-ar putea spune c├«te ceva despre timpul, dar ┼či intensitatea, aten┼úia, r─âbdarea necesare ├«n orice profesie pentru a ajunge la performan┼ú─â. F─âr─â ├«ndoial─â, esen┼úiali s├«nt ┼či al┼úi factori ÔÇô ├«ndrum─âtorii, educa┼úia, motiva┼úia personal─â ÔÇô, dar nu po┼úi ajunge nici m─âcar la autonomie ├«ntr-o profesie f─âr─â regula celor 10.000 de ore. M─â g├«ndesc ce util─â ar fi o regul─â de acest fel pentru debutul ├«n scrisul public: n-ai voie s─â publici nimic (nici un articol) p├«n─â n-ai citit m─âcar 10.000 de ore. Pe unii i-ar pune, poate, pe g├«nduri.

40 de ore

Cruzimea e mai rea totu┼či dec├«t incultura sau impostura. Iar analizarea acestei perturb─âri perpetuate din genera┼úie ├«n genera┼úie a fost, pentru oamenii de ┼čtiin┼ú─â prezen┼úi la aceast─â ├«nt├«lnire, o urgen┼ú─â. ÔÇ×40 de ore pentru compasiuneÔÇť a devenit astfel intervalul acordat, se pare, pentru a-i face pe unii gardieni din ├«nchisorile nord-americane s─â fie mai milo┼či cu de┼úinu┼úii. Curios e ├«ns─â c─â acela┼či interval minim a fost propus (de c─âtre psihologul Mark Greenberg, directorul Centrului de Cercet─âri asupra Prevenirii de la Universitatea din Pennsylvania) pentru ÔÇ×cultivarea bun─âvoin┼úei iubitoare la profesori, astfel ├«nc├«t ace┼čtia s─â devin─â mai aten┼úi cu elevii lorÔÇť. Inutil s─â adaug c─â rezultatele ÔÇô dup─â doar o s─âpt─âm├«n─â de con┼čtientizare ÔÇô au fost palpabile.

14 ore

├Än cazul celor care n-au 40 de ore pentru ei ├«n┼či┼či (┼či pentru meseria lor), s-ar putea face totu┼či ceva ├«n mai pu┼úin timp? ÔÇô s-au ├«ntrebat ace┼čti savan┼úi, motiva┼úi mai ales de descoperirile recente. Se pare c─â a existat un experiment (coordonat de Richard Davidson, directorul Laboratorului pentru Neurologia Afectelor de la Universitatea Wisconsin, ┼či Jon Kabat-Zinn de la Universitatea din Massachusetts) cu angaja┼úii unei mari corpora┼úii americane, c─ârora li s-a cerut s─â fac─â o ┼čedin┼ú─â de medita┼úie pe zi. Dup─â ├«ncheierea acestui experiment ÔÇô ┼čedin┼úele de medita┼úie nu au dep─â┼čit, ├«nsumate, 14 ore ÔÇô, participan┼úilor li s-a f─âcut un vaccin antigripal. Rezultatul imunologic a fost spectaculos: ÔÇ×...subiec┼úii din grupul de medita┼úie au avut o reac┼úie imunitar─â mai puternic─â la vaccinul ├«mpotriva gripei ÔÇô imunitatea lor crescuse prin compara┼úie cu cei din grupul de control. Acesta era reversul efectului stresului asupra reac┼úiei la vaccin ┼či ar─âta c─â medita┼úia poate spori semnificativ eficien┼úa vaccinuluiÔÇť.

Cine nu-┼či g─âse┼čte c├«teva ore nici pentru a┼ča ceva ar putea, ├«n doar c├«teva minute, r─âsfoi aceast─â carte, ├«n fond, de cultur─â general─â. Dac─â nu, nu.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.