O viaţă în schimbul unei turnătorii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 706 din 31 august ÔÇô 6 septembrie 2017
O viaţă în schimbul unei turnătorii jpeg

ÔÇô Thomas Bernhard la Laboratorul teatral Bucure┼čti ÔÇô

De fiecare dat─â c├«nd merg la teatru m─â ├«ncearc─â o emo┼úie asem─ân─âtoare cu starea care precede propria mea implicare ├«n actul creator, un fel de trac, un amestec de fric─â ┼či ner─âbdare, comparabil cu acea tulburare greu de definit pe care o numim ÔÇ×inspira┼úieÔÇť. Un subiect care te asalteaz─â din foarte multe direc┼úii se na┼čte greu. Eu ├«ns─âmi, cre├«nd literatur─â cu participarea ├«ntregului meu trup, ca unul ce nu-┼či poate g├«ndi textul dec├«t interpret├«ndu-┼či-l ├«n fa┼úa unui public, nu pot fi un spectator pasiv ÔÇô eu s├«nt p├«n─â la identificare ┼či cel care devoreaz─â, ┼či cel care se las─â devorat. Nimic nu mi am dorit mai mult ├«n via┼ú─â dec├«t s─â fiu actri┼ú─â, poate de aceea ┼čtiu s─â fac distinc┼úia ├«ntre aprecierea publicului ┼či cea a criticii. Dar destul despre mine.

Am r─âmas cu mentalitatea veche, aceea c─â teatrul este o art─â scenic─â mult mai rafinat─â ┼či mai preten┼úioas─â, f─âcut─â s─â se adreseze unui public mai select dec├«t filmul, care se poate produce ├«n serie, ca spectacolele de varieteu sau cele cu tematic─â declarat politic─â sau de ac┼úiune, menite, evident, s─â declan┼čeze reac┼úii imediate ┼či s─â aduc─â profit. Dar destul cu divaga┼úiile.

Caut o cas─â la nr. 39 pe strada Aurel Vlaicu, care se intersecteaz─â cu Bulevardul Dacia. Nici vorb─â de o institu┼úie cultural─â; o cas─â oarecare, ca mai toate locuin┼úele func┼úion─ârimii bucure┼čtene de la ├«nceputul secolului trecut. Acolo, curios, urmeaz─â s─â aib─â loc un spectacol de teatru. Nu, nu e o joac─â de copii care improvizau pe vremuri piese cu Scufi┼úa Ro┼čie ┼či cu lupul, c├«nd bunicii aveau musafiri, e chiar ultima reprezenta┼úie ÔÇô cu at├«t mai emo┼úionant ÔÇô cu piesa Am Ziel (La ┼úint─â) de scriitorul austriac Thomas Bernhard, sau ├«n alte variante Totul e bine c├«nd se termin─â cu bine ori Scap─â cine poate. La intrarea ├«n cas─â, m─â ├«nt├«mpin─â Klaus Christian Olasz, consul la Ambasada Republicii Federale a Germaniei ┼či gazda serii, ├«n distribu┼úie mul┼úumindu se cu rolul sufleorului, p─âr├«nd ÔÇô culmea! ÔÇô pe sc─âunelul lui modest de dup─â u┼č─â un fel de Zubin Mehta la pupitrul de dirijor. Dou─â camere mobilate ├«n stilul anilor ÔÇÖ40, ├«ntr-una, m─âsu┼úe identice, aliniate ├«n dreptul pere┼úilor, acoperite cu ┼červe┼úele negre. Pe ele se afl─â ce┼čcu┼úe mici, dup─â moda epocii, ├«n care abure┼čte cafeaua turceasc─â. N-am de g├«nd s─â v─â descriu tot mobilierul celor dou─â ├«nc─âperi, nici c─âr┼úile str─âine, ├«mbr─âcate ├«n piele, din rafturile acoperite cu geamuri, nici masa mare din sufragerie, nici lustra. Vreau s─â v─â introduc ├«n atmosfera unui timp prezent care coexist─â acum ┼či atunci, at├«t ├«n realitate, c├«t ┼či ├«n fic┼úiune, f─âr─â s─â apeleze la artificiul decorului, ├«nghi┼úindu-┼či spectatorul ├«n conven┼úia scenic─â cu perversitatea chitului care-l ├«nghite pe Iona. ├Än rolul principal, Ramona Olasz, o actri┼ú─â t├«n─âr─â, format─â la Teatrul din Timi┼čoara, ├«n ciuda aerului sportiv, deschis, ferm, camaraderesc pe care-l degaj─â de-ndat─â ce-o cuno┼čti, reu┼če┼čte s─â dea via┼ú─â unor personaje de un dramatism p├«n─â la limita suportabilit─â┼úii. Cu spectacolul ac┬ştual, realizeaz─â o performan┼ú─â actoriceasc─â remarcabil─â, schimb├«nd registrele de la o replic─â la alta ┼či oblig├«nd spectatorul s-o urmeze cu sufletul la gur─â. Rar am ├«nt├«lnit un actor at├«t de t├«n─âr s─â ├«mbine at├«t de perfect emo┼úia cu ideea cum o face ea. Pe parcursul ├«ntregului spectacol, pe care ├«l sus┼úine aproape singur─â, este acompaniat─â, mai mult episodic, de doi parteneri: fiica timid─â ┼či ascult─âtoare, care nu iese din cuv├«ntul mamei, interpretat─â de Ioana Predescu, comunic├«ndu-┼či inteligent ┼či sensibil dramatismul tr─âirii mai mult prin t─âcere ┼či, ├«n rolul t├«n─ârului dramaturg, de George B├«rsan, care reu┼če┼čte cu destul aplomb s─â ┼úin─â piept torentului verbal al personajului central, parcurg├«nd un registru interpretativ foarte variat. Drama lui Thomas Bernhard, unul dintre cei mai importan┼úi scriitori ai Austriei, cunoscut mai ales prin virulen┼úa mesajului cu care atac─â direc┼úia gre┼čit─â a societ─â┼úilor ÔÇ×evoluateÔÇť, unde adev─ârata calitate, valoarea uman─â ┼či tot ce ┼úine de spirit ┼či sentiment se cump─âr─â ┼či se vinde, transform├«nd idealul ┼či aspira┼úia ├«ntr-un troc meschin ┼či reduc├«nd, de cele mai multe ori, iubirea la avantajele pe care ┼úi le d─â ├«ncheierea unei afaceri profitabile ÔÇô c─âs─âtoria cu o turn─âtorie ÔÇô atinge, ├«n acest cadru familial, tensiunea maxim─â. ├Äntr-un asemenea context, pe care eu nu-l pot reduce doar la un mesaj strict politic, adaptat la istoria autohton─â care a adus la dezastru o ÔÇ×societate civil─âÔÇť ce ├«ncepuse s─â prind─â cheag ┼či ├«n ┼úara noastr─â, portretele liderilor comuni┼čti (Ceau┼čescu, Brejnev ajung├«nd la Iliescu ┼či la mineriade) cred c─â diminueaz─â sensibil viziunea de ansamblu a alien─ârii ┼či dezumaniz─ârii unei lumi care nu mai ┼čtie ├«ncotro s-o apuce.

Cunoscutul verdict JÔÇÖaccuse! e, aici, mult mai virulent ┼či cu b─âtaie infinit mai lung─â, fiind vorba de degenerarea global─â a unei lumi cupide care tr─âie┼čte doar pentru ÔÇ×a aveaÔÇť, o lume aservit─â banului, ├«n care suprema dovad─â de inteligen┼ú─â e boicotarea valorilor morale ┼či asigurarea unei vie┼úi care s─â-┼úi ofere totul de-a gata, unde t├«n─ârul ├«ntrebat de un reporter ce vrea s─â fac─â ├«n via┼ú─â s─â r─âspund─â, invariabil, ÔÇ×s─â m─â distrezÔÇť ┼či b─âtr├«nul ÔÇô ÔÇ×s─â fiu eutanasiatÔÇť. Sigur, nimic nu se poate generaliza, nici descreierarea tinerilor, nici apocalipticile previziuni ale b─âtr├«nilor. Oricum, mesajul piesei lui Thomas Bernhard m-a f─âcut s─â v─âd c─â ne ├«ndrept─âm spre o existen┼ú─â ├«n inexisten┼ú─â. Faptul c─â piesele Minetti (1979) ┼či ├Änainte de pensie (1981), de acela┼či autor au fost puse ├«n scen─â la noi chiar ├«n a doua jum─âtate a secolului XX, f─âr─â o cenzur─â prea rigid─â, la Teatrul Mic, sub conducerea lui Dinu S─âraru, nu m─â mir─â prea mult, ele bucur├«ndu-se, de altfel, ┼či de o distribu┼úie remarcabil─â (Octavian Cotescu ┼či ┼×tefan Iordache). Piesa La ┼úint─â a mai v─âzut lumina rampei ├«n Rom├ónia cu ocazia unui turneu al Teatrului din Graz la Timi┼čoara (2008). ├Än viziunea actual─â, ├«n┼úeleg├«nd prin aceasta ├«ntreaga concep┼úie regizoral─â, semnat─â tot de Ramona Olasz, prin prescurtarea textului ┼či transpunerea ├«ntregii ac┼úiuni de pe scen─â ├«ntr-o cas─â locuit─â, rupe total conven┼úia scenic─â, mut├«nd drama ├«n via┼úa de toate zilele a oric─ârui om de acum, de aici ┼či de oriunde. Un mare eveniment teatral, a┼ča cum, din p─âcate, nu mi-a fost dat s─â v─âd nici la Berliner Ensemble, nici la Teatrul Central din Stuttgart, ├«ncheindu-se apoteotic cu celebrul c├«ntec popular german al celor care ├«┼či cer dreptul la cuv├«nt, Die Gedanken sind frei (ÔÇ×G├«ndurile s├«nt libereÔÇť), interpretat chiar de ÔÇ×sufleurÔÇť, care realizeaz─â efecte excelente ┼či pe parcursul ac┼úiunii, intervenind liber ├«n replica protagonistei, d├«nd glas unui fel de g├«nd ascuns al spectatorului. Foarte ÔÇ×la ┼úint─âÔÇť aceste scurte interven┼úii. Spectacolul ├«n aceast─â viziune nou─â, revizuit─â, mi se pare absolut inedit, nu numai pentru o direc┼úionare mai eficient─â a mesajului, dar ┼či pentru l─ârgirea ariei lui de adresabilitate mai rapid─â ┼či mai direct─â, f─âr─â intermediul scenei, la spectator. C├«nd s-a terminat acest five oÔÇÖclock, ┼či gazdele, ┼či musafirii aplaudau ├«mpreun─â frenetic, cu lacrimi ├«n ochi, iar Die Gedanken sind frei continua s─â-mi c├«nte-n urechi. ┼×i poate c─â fiecare se g├«ndea la ce-l durea pe el personal, ┼či poate c─â fiecare ├«┼či sacrificase, ├«ntr-un fel sau altul, via┼úa, pentru o turn─âtorie care d─âduse faliment, sau scrisese o pies─â de teatru fluierat─â la premier─â, fiindc─â nu respecta canonul obi┼čnuit, de care te po┼úi izbi zilnic pe net sau la televizor... ┼×i sigur c─â, ├«n acest caz, replica proprietarului turn─âtoriei, ÔÇ×Totul e bine c├«nd se termin─â cu bineÔÇť, ├«mi aminte┼čte ┼či de ÔÇ×Ce conteaz─â, Jean boxeaz─âÔÇť, ca ┼či de cealalt─â replic─â, ÔÇ×Scap─â cine poateÔÇť, care par copiate de pe pancartele demonstran┼úilor din Pia┼úa Victoriei. Cum s─â nu te g├«nde┼čti la Ordonan┼úa 13 sau la v├«narea DNA-ului, c─â doar de-asta ai creier, s─â faci asocia┼úii. F─âr─â ├«ndoial─â, piesa a cunoscut un succes frenetic la ultimul spectacol; acum, c├«nd consulul german Klaus Christian Olasz ┼či so┼úia lui, excep┼úionala actri┼ú─â Ramona Olasz, vor fi pus deja piciorul pe scara avionului care ├«i va duce la Berlin, eu m─â voi g├«ndi ├«nc─â mult─â vreme c─â ┼či Putin, ┼či Trump, ┼či Macron, ┼či Angela Merkel, ┼či Papa de la Roma puteau avea un rol ├«n piesa asta... ┼či eu, ┼či tu, ┼či el, de ce nu? 

Nora Iuga este scriitoare și traducătoare.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.