O bibliotecă peste ţară
Exact aşa a spus Gabriel Liiceanu, rezumînd perfect cei douăzeci de ani ai Editurii Humanitas, la întîlnirea de vineri 26 martie de la Grupul pentru Dialog Social.
„Visul meu a fost să arunc o bibliotecă peste ţară. La început biblioteca mea, apoi a prietenilor mei.“ Fie Andrei Pleşu, adaug eu, fie Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, fie Petru Creţia şi Sorin Vieru, fie Mihnea Berindei, Horia-Roman Patapievici, Andrei Cornea ori Sorin Antohi. Visul lui Noica, al lui Eliade şi Cioran.
În anii ’90, Humanitas a luat tot ce era mai bun şi mai intens fremătător în aşteptările noastre şi ne-a dat tot ce era mai fecund în filozofia, metafizica, sociologia, politologia, istoria religiilor şi a ideilor din Europa şi din lume. Flămînzi şi însetaţi de tot ce se leagă de esenţa liberalismului şi a conservatismului, de elitarism şi anticomunism, am dat buzna cu sfîntă frenezie nu doar în Platon, Plotin, Aristotel, Hegel sau Zen, ci şi în Popper, Hayek, Mises, Toynbee, Arendt, Jean-François Revel, Dahrendorf, Huntington, Todorov, Glucksmann, dar şi în Lao Zi, Guénon, Schuon, Rudolf Otto, Tucci, Ortega y Gasset, Pelikan. Ne-am rebranşat la interbelic prin I. G. Duca şi Cioran, Argetoianu şi Eliade, Sebastian, Ionescu, Noica, Mihai Rădulescu şi Jeni Acterian, prin Bossy, Gafencu, Cesianu, Belu Silber, Ivor Porter, după cum am gustat cu amarnică voluptate acea sublimă exorcizare a ceauşismului prin care ultimul stoc de hîrtie de lux rezervată de Editura Politică pentru volumele „Din gîndirea...“ avea să se transforme în nouă tomuri Confucius, Gracián, Schelling, Nietzsche, Augustin, Tocqueville, Heidegger...
Humanitas ne-a dăruit Cartea neagră a comunismului şi uriaşa aventură a Aniţei Nandriş-Cudla. Dialogurile Regelui Mihai cu Mircea Ciobanu. Pe Robert Conquest, Elisabeta Rizea, Czeslaw Milosz, Arkadi Vaksberg, dar şi pe Marguerite Yourcenar, Llosa, Mishima, Jung şi Jünger. Pe Novalis, Kierkegaard, Nina Berberova, Lucian Boia şi Neagu Djuvara, dar şi pe Mircea Cărtărescu în toată splendoarea, alături de Sanda Stolojan, Vlad Zografi, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, ca şi pe Victor Ieronim-Stoichiţă, Ana Blandiana sau tulburătoarea, exemplara corespondenţă a familiei Pillat – Pia, Cornelia, Dinu – împreună cu Sein und Zeit în româneşte, cu Îngerii, Tescanii şi Comèdiile lui Pleşu, Omul recent al lui Patapievici, Blaga şi Luntrea lui Caron, epistolarul Heidegger-Arendt-Bochmann, jurnalul Monicăi Lovinescu sau admirabila, niciodată îndeajuns comentata serie de audiobook-uri, cu zeci de texte şi voci excepţionale!
Sincer să fiu, mă aşteptam ca, măcar la ceas aniversar, severitatea lui Gabriel Liiceanu să cedeze melancoliei şi să organizeze, pour une fois, ceva oficial encomiastic, narcisiac: o Gală firoscoasă, ceva cu premii, evocări, vorbe dulci la patru ace. Ţi-ai găsit! La GDS am avut parte fiecare, ce-i drept, de o delicioasă felie de tort şi un pahar de şampanie (care pahar „nu e de plastic!“, avea să ne anunţe, cu necăjită mîndrie, amfitrionul). Ţinta-omagiu rămîne munca, esenţa sărbătorii vizează mentalul autohton cu maladiile lui (ura, fierea, prostia, beţia răului, îndărătnicia, netrebnicia, nemernicia), scena fiind, vezi bine, Bookfest-ul.
Acolo unde Humanitas va provoca piaţa de carte cu o casetă somptuoasă conţinînd 20 de volume îndelung rîvnite. Acolo unde Mircea Cărtărescu (Frumoasele străine), Andrei Pleşu (Note, stări, zile), Gabriel Liiceanu (Întîlnire cu un necunoscut) şi Horia-Roman Patapievici (Ultimul Culianu) se vor întîlni cu Kawabata, Mishima, Amos Oz, Herta Müller, dar mai ales cu incitanta, incredibila recuperare din arhivele Securităţii a romanului lui Dinu Pillat, Aşteptînd ceasul de apoi, o apariţie care-mi place să cred că ne va agita cu folos acvariul exegetic.
Şi unde ne vom lupta cu viziunea lui George Ritzer din Globalizarea nimicului. Pierderea identităţii, ne vom reîntîlni cu Hannah Arendt, Tzvetan Todorov, Patrick Süskind şi Paul Johnson, dar şi cu Ismail Kadare, corespondenţa lui Cioran şi integrala teatrului ionescian în traducerea lui Vlad Zografi şi Vlad Russo.
Sănătate şi frăţie, tărie şi bucurie!
Dan C. Mihăilescu este critic literar.
