O bibliotecă peste ţară

Publicat în Dilema Veche nr. 322 din 15-21 aprilie 2010
A mai trecut un tîrg jpeg

Exact aşa a spus Gabriel Liiceanu, rezumînd perfect cei douăzeci de ani ai Editurii Humanitas, la întîlnirea de vineri 26 martie de la Grupul pentru Dialog Social.

„Visul meu a fost să arunc o bibliotecă peste ţară. La început biblioteca mea, apoi a prietenilor mei.“ Fie Andrei Pleşu, adaug eu, fie Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, fie Petru Creţia şi Sorin Vieru, fie Mihnea Berindei, Horia-Roman Patapievici, Andrei Cornea ori Sorin Antohi. Visul lui Noica, al lui Eliade şi Cioran.

În anii ’90, Humanitas a luat tot ce era mai bun şi mai intens fremătător în aşteptările noastre şi ne-a dat tot ce era mai fecund în filozofia, metafizica, sociologia, politologia, istoria religiilor şi a ideilor din Europa şi din lume. Flămînzi şi însetaţi de tot ce se leagă de esenţa liberalismului şi a conservatismului, de elitarism şi anticomunism, am dat buzna cu sfîntă frenezie nu doar în Platon, Plotin, Aristotel, Hegel sau Zen, ci şi în Popper, Hayek, Mises, Toynbee, Arendt, Jean-François Revel, Dahrendorf, Huntington, Todorov, Glucksmann, dar şi în Lao Zi, Guénon, Schuon, Rudolf Otto, Tucci, Ortega y Gasset, Pelikan. Ne-am rebranşat la interbelic prin I. G. Duca şi Cioran, Argetoianu şi Eliade, Sebastian, Ionescu, Noica, Mihai Rădulescu şi Jeni Acterian, prin Bossy, Gafencu, Cesianu, Belu Silber, Ivor Porter, după cum am gustat cu amarnică voluptate acea sublimă exorcizare a ceauşismului prin care ultimul stoc de hîrtie de lux rezervată de Editura Politică pentru volumele „Din gîndirea...“ avea să se transforme în nouă tomuri Confucius, Gracián, Schelling, Nietzsche, Augustin, Tocqueville, Heidegger...

Humanitas ne-a dăruit Cartea neagră a comunismului şi uriaşa aventură a Aniţei Nandriş-Cudla. Dialogurile Regelui Mihai cu Mircea Ciobanu. Pe Robert Conquest, Elisabeta Rizea, Czeslaw Milosz, Arkadi Vaksberg, dar şi pe Marguerite Yourcenar, Llosa, Mishima, Jung şi Jünger. Pe Novalis, Kierkegaard, Nina Berberova, Lucian Boia şi Neagu Djuvara, dar şi pe Mircea Cărtărescu în toată splendoarea, alături de Sanda Stolojan, Vlad Zografi, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, ca şi pe Victor Ieronim-Stoichiţă, Ana Blandiana sau tulburătoarea, exemplara corespondenţă a familiei Pillat – Pia, Cornelia, Dinu – împreună cu Sein und Zeit în româneşte, cu Îngerii, Tescanii şi Comèdiile lui Pleşu, Omul recent al lui Patapievici, Blaga şi Luntrea lui Caron, epistolarul Heidegger-Arendt-Bochmann, jurnalul Monicăi Lovinescu sau admirabila, niciodată îndeajuns comentata serie de audiobook-uri, cu zeci de texte şi voci excepţionale!

Sincer să fiu, mă aşteptam ca, măcar la ceas aniversar, severitatea lui Gabriel Liiceanu să cedeze melancoliei şi să organizeze, pour une fois, ceva oficial encomiastic, narcisiac: o Gală firoscoasă, ceva cu premii, evocări, vorbe dulci la patru ace. Ţi-ai găsit! La GDS am avut parte fiecare, ce-i drept, de o delicioasă felie de tort şi un pahar de şampanie (care pahar „nu e de plastic!“, avea să ne anunţe, cu necăjită mîndrie, amfitrionul). Ţinta-omagiu rămîne munca, esenţa sărbătorii vizează mentalul autohton cu maladiile lui (ura, fierea, prostia, beţia răului, îndărătnicia, netrebnicia, nemernicia), scena fiind, vezi bine, Bookfest-ul.


Acolo unde Humanitas va provoca piaţa de carte cu o casetă somptuoasă conţinînd 20 de volume îndelung rîvnite. Acolo unde Mircea Cărtărescu (Frumoasele străine), Andrei Pleşu (Note, stări, zile), Gabriel Liiceanu (Întîlnire cu un necunoscut) şi Horia-Roman Patapievici (Ultimul Culianu) se vor întîlni cu Kawabata, Mishima, Amos Oz, Herta Müller, dar mai ales cu incitanta, incredibila recuperare din arhivele Securităţii a romanului lui Dinu Pillat, Aşteptînd ceasul de apoi, o apariţie care-mi place să cred că ne va agita cu folos acvariul exegetic.

Şi unde ne vom lupta cu viziunea lui George Ritzer din Globalizarea nimicului. Pierderea identităţii, ne vom reîntîlni cu Hannah Arendt, Tzvetan Todorov, Patrick Süskind şi Paul Johnson, dar şi cu Ismail Kadare, corespondenţa lui Cioran şi integrala teatrului ionescian în traducerea lui Vlad Zografi şi Vlad Russo.

Sănătate şi frăţie, tărie şi bucurie!

Dan C. Mihăilescu
este critic literar.

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.