N-are cum

Publicat în Dilema Veche nr. 612 din 5-11 noiembrie 2015
N are cum jpeg

Articolul acesta ar fi putut să fie despre cît de spectaculos și inventiv este New York-ul în costume, machiaje, decorațiuni sau parade cînd vine vorba despre Halloween. Sau despre ultimele expoziții de la MoMA. Sau despre plimbatul ore în șir pe străzile din New York. Despre niște librării, baruri sau poate despre graffiti-uri. Și despre multe altele. 

În cîteva ore zbor spre București și în minte mi se derulează doar imaginile pe care le-am văzut pe net în ultimele două zile cu incendiul din Colectiv, status-urile disperate de pe Facebook, căutările, pozele, frica, revolta, durerea, mărturiile celor care au fost acolo, ale apropiaților sau ale medicilor de pe ambulanță. Povestea unor oameni care au murit încercînd să-i salveze pe alții. Pe unul dintre ei îl cunoșteam, un munte de blîndețe și bunătate. Prietenii l-au căutat toată noaptea prin spitale. Alții, prieteni buni ai prietenilor mei buni, au murit sau sînt în spital în stare foarte gravă. Prieteni medici care-mi povestesc ce au văzut și au operat în spital. Am un gol cumplit în stomac și mîinile reci. Oricine dintre noi poate fi oricînd, oriunde, victimă a inconștienței lor sau a inconștienței noastre. 

Acum cîteva zile, comentam oarecum amuzată că scara de incendiu ar putea fi simbol național în State. Scara de incendiu, mașina de pompieri omniprezentă și foarte sonoră, instalațiile de stingere automată (

) semnalizate pe mai toate clădirile, detectoarele de fum, planurile de evacuare puse în baruri, extinctoarele, ieșirile luminoase din restaurante, ușile de incendiu de la metrou, simulările, calendarele cu pompieri din magazinele de suveniruri, jucăriile pentru copii, toate dau impresia unei mici paranoia legate de incendii. Ca să nu mai vorbesc de Londra, unde aveam aceeași senzație. 

De unde vine prejudecata asta, nu doar a mea, că

, cîte

Din lipsă de educație și prostie în ceea ce privește măsurile de siguranță. Și din inconștiență. Din faptul că în România nu avem „obsesia asta“ a incendiilor, că lucrurile se fac de formă atunci cînd se fac, că habar n-avem să folosim un extinctor sau să ne luăm minimele măsuri de precauție. N-am fost formați așa, nu e

-ul nostru, noi ne gîndim că „n‑are cum să mi se întîmple tocmai mie“ și blocăm liniștiți ieșirea de incendiu. „N‑are cum“ probabil și-au spus și pro¬prietarii Colectivului cînd n-au folosit materiale ignifuge și n-au respectat nici o normă pentru că „merge și așa“; „n-are cum“ – și-or fi spus și autoritățile care au pus fără griji ștampilele, „n-are cum“ – și-a spus și firma care s-a ocupat de artificii. Și acum zeci de tineri au murit, alții se zbat între viață și moarte, iar familiile și prietenii sînt în șoc. 

„N-are cum“ – mi-am spus de atîtea ori în călătorii atunci cînd măcar mi-a trecut prin cap că e un pericol. N-are cum să pice autocarul în Nepal în prăpastie, deși mai picaseră două recent fix pe ruta aia, n-are cum să cadă pensiunea din India, deși era evident că la cel mai mic cutremur se face una cu pămîntul, n-are cum să se scufunde barca, deși sîntem cam dublu numărul de oameni decît e permis pe ea, n-are cum să facem accident în Iran, deși șoferul conducea ca dementul. N-are cum. Dacă derulez în minte toate hrubele, locurile superaglomerate, clădirile care abia se mai țineau pe picioare, cluburile, beciurile în care am fost prin călătorii, mai ales în țări din Asia, Africa sau Orient, nu cred că mi-am pus vreodată problema cum aș ieși de acolo în caz de incendiu sau cutremur. N-are cum, evident. Îmi amintesc de un turist european care se întreba, undeva prin Asia, cum iese el de acolo dacă e un incendiu. Sau de alții care nu voiau să se urce în autobuzele locale. Pe vremea aia mi se părea că exagerează. 

Cumva, mereu am trăit cu senzația că de lucrurile astea se ocupă autoritățile, că întotdeauna trebuie să existe un plan și că „n-are cum“ să se întîmple o tragedie majoră pentru că cei responsabili cu siguranța știu ei ce fac. Realitatea te lovește crunt în față, cu o pală de aer încins și foc. 

Văzută de la distanță, doar prin intermediul Internetului (cu excepția unor comentarii imbecile despre Halloween, pedeapsă divină, rockeri, a unor miștouri prostești sau a unei indiferențe sinistre), solidaritatea oamenilor emoționează pînă la lacrimi. Ce pot face, vreau să ajut, unde merg, unde donez - sînt cîteva dintre cuvintele care-mi umplu feed-ul de Facebook. Generația mea, atît de blamată cum mulți spun, are un suflet frumos și sare din pat la 2 dimineața ca să doneze sînge. 

Tot ce vreau e să ni-l scoatem pe „n‑are cum“ din vocabular. Să fim atenți, să sancționăm autoritățile, proprietarii de business-uri care ne-ar putea pune în pericol, să ne asigurăm că tragedia din Colectiv va fi pedepsită și, mai ales, că nu se va mai repeta. Poate n-ar fi rău să avem și noi scara de incendiu ca simbol național și să dezvoltăm o paranoia legată de pericole. 

Foto: C. Foarfă

952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nouă la Charmides: „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea
Vă prezentăm un fragment din „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea, volum de versuri publicat de curînd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.