„Vrem să dăm tuturor şansa de a asculta jazz“ - interviu cu Alin VAIDA

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
„Vrem să dăm tuturor şansa de a asculta jazz“   interviu cu Alin VAIDA jpeg

Alin Vaida este directorul Jazz in the Park, un festival clujean care a ajuns la ediţia a patra. Anul acesta, festivalul se va desfăşura în perioada 27 iunie – 3 iulie. Mai multe informaţii găsiţi la www.jazzinthepark.ro.

Care este conceptul acestui festival? Care este ideea originară?

Ca orice idee bună, totul a plecat de la dorința de a rezolva o nevoie reală a comunității în care trăim. În 2012, Parcul Central era cel mai mare spațiu verde din Cluj-Napoca, accesibil oricui, dar subestimat și puțin folosit. Noi am gîndit acest festival pentru a arăta efectiv ce poți face într-un parc. Am ales jazz-ul, pentru că această muzică promovează valori precum libertatea, improvizația, relaxarea și cooperarea. Am avut ca sursă de inspirație filozofii asemănătoare implementate cu succes în America.

Conceptul nostru este de a arăta potențialul unor spații nefolosite din oraș, promovînd muzica de calitate și făcînd dezvoltare de audiență. Pînă la acest eveniment cred că mulți vedeau jazz-ul ca pe o muzică elitistă, mai inaccesibilă. Noi am vrut să o scoatem din săli și să dăm tuturor șansa de a o asculta și de a o îndrăgi. Am studiat mult pentru a putea face acest festival. Și cred că e frumos că pot spune că noi, organizatorii, creștem împreună cu el, dar și cu publicul participant.

Festivalul are şi o componentă comunitară…

Da, anul trecut am reușit să adăugăm festivalului poate cea mai importantă componentă dintre toate: implicarea activă a comunității în misiunea noastră. Să explic: accesul în Parcul Central fiind liber, publicul nu are nici o obligație față de noi. Așadar, noi am introdus conceptul de bilet neobligatoriu. Cine dorește, poate cumpăra un bilet cu 10 lei și primește o brățară simbolică de acces. Banii strînși intră într-un fond din care noi finanțăm acțiuni comunitare și culturale (în fiecare an avem altă temă). Practic, Jazz in the Park devine pretextul comunității pentru a se aduna și a face ceva bine pentru ea. E un gînd frumos care ne motivează. Anul trecut am strîns peste 40.000 de lei din donații, am finanțat patru proiecte de intervenție culturală în spațiu urban și am acordat trei burse de merit unor elevi, tineri muzicieni din oraș.

Anul acesta ne-am propus obiective mai mari, iar pe viitor ne propunem să creștem în două mari direcții: atît ca festival, care contribuie la dezvoltarea fenomenului jazz din România, cît și ca un program care adună comunitatea și încearcă să transmită valori pozitive.

Festivalul presupune mai multe secţiuni: „in the park“, „in the street“, „picnic“ – care este povestea fiecăreia?

Noi vedem Jazz in the Park ca pe un program care comunică pe tot parcursul anului cu oamenii și comunitatea lui. Evident, punctul culminant rămîne festivalul, iar celelalte proiecte (Jazz in the Street, Picnic in the Park) vin în completarea lui, ne dau pretextul să adunăm oamenii de mai multe ori pe an.

Picnic in the Park propune o modalitate nouă de a-ți petrece ziua de 1 Mai, alta decît tradiționalul grătar la pădure. El a debutat anul trecut, cînd am ales un alt parc din oraș pentru a aduna lumea. Am propus un decor frumos, multe spații de relaxare și, nu în ultimul rînd, muzică bună. A fost evenimentul cu cea mai multă energie pozitivă la care am participat vreodată.

Jazz in the Street, cu care debutăm pe 23 aprilie, este un proiect de descoperire, dezvoltare și promovare a tinerilor artiști din varii domenii culturale şi își propune să resemnifice spațiul public clujean, precum și înțelegerea comunității locale asupra rolului și a înțelesului artelor, creînd întîlniri neobișnuite între artiști, locuri și public.

Proiectele noastre sînt legate de un scop comun: acela de a aduna comunitatea, dînd valoare anumitor spații. Oamenii se simt bine la noi pentru că simt că fac parte dintr-un grup.

Cum vedeţi fenomenul jazz-ului românesc?

Cred că în ultimii ani fenomenul e în urcare. Raportîndu-mă strict la evenimente, observ cum apar tot mai multe proiecte: festivaluri, concerte, şcoli de vară, concursuri. Din punct de vedere al trupelor există un val de trupe tinere care arată mult potențial: Jazzybit, Sebastian Spanache Trio și multe altele.

Publicul de jazz nu este dat de la sine, el trebuie dezvoltat. Iar acest lucru se poate face prin evenimente, prin concepte creative care încurajează oamenii să participe. Din păcate însă, e greu să faci dezvoltare de audiență doar prin evenimente. E nevoie de implicarea media, de mai multe canale prin care muzica să fie promovată. La nivel de trupe este clar că o trupă de jazz are cadre mai puține de exprimare decît artiști reprezentanți din alte genuri muzicale, cum ar fi electronica, rock-ul…

În ce relaţie se află acest festival cu restul festivalurilor de la noi?

Avem o filozofie foarte orientată spre colaborări și vrem să ne împrietenim cu cît mai mulți colegi de breaslă. Anul trecut am participat la Blaj aLive, unde am amenajat o scenă de jazz. Avem o relație de prietenie și parteneriat cu Dark ­Side, Artmania și Twin Arts. La nivel local, colaborăm cu Zilele Culturale Maghiare, dar și cu alți organizatori. Pentru noi e important și faptul că avem relații cu instituții publice: Universitatea de Artă și Design, Muzeul de Artă, British Council sau Primăria clujeană.

Ne place cînd putem ajuta, dar și cînd primim din experiența celorlalți. Sună atît de evident că e important să colaborăm între noi, dar de prea puține ori se întîmplă acest lucru într-un mod concret. Dar știm că lucrurile se vor schimba. Industria de evenimente din România a crescut și e necesar ca ea să fie reprezentată de o voce la unison.

Poate mai mult decît oricare alt oraş românesc, Clujul pare o pepinieră de artişti din toate domeniile; cum se explică această efervescenţă artistică?

Probabil e vorba despre o serie de motive, dar explicația principală constă în faptul că, în ultimii ani, orașul a devenit un cadru de exprimare foarte bun pentru artiști. Există multe evenimente mari, există public, există spații culturale active și, foarte important, în clujeni se naște tot mai tare o dorință și o deschidere spre colaborări. Cred însă că se pot face mai multe cu și pentru artiștii locali. Chiar de aceea am venit cu ideea organizării Jazz in the Street.

Cine este publicul festivalului?

Participanții de la evenimentele noastre nu reprezintă doar publicul de jazz. Chiar ne bucură acest fapt, pentru că unul dintre obiectivele festivalului este de a face dezvoltare de audiență. Cei mai mulți participanți la festival fac parte din categoria de vîrstă 25-35 de ani, iar din punct de vedere social observăm un interes tot mai mare de a participa din partea familiilor tinere.

Există facilităţi pentru cei din ţară care ar vrea să vină la acest festival?

Există, desigur. Faptul că o mare parte din festival este cu acces liber prezintă un avantaj în a-ți planifica o fugă de un week-end în Cluj-Napoca. Orașul e frumos, cazări sînt foarte multe, e ușor de ajuns, iar cînd intri în parc, nu-ți lipsește nimic de acolo pentru a-ți putea petrece toată ziua la festival. De la ediția trecută am promovat la nivel național festivalul.  

La ce să ne aşteptăm de la ediţia din acest an?

Avem multe surprize în acest an. Vom avea concerte speciale și la Jazz in the Street (23 aprilie) și la Picnic in the Park (14 mai). Probabil, programul complet al festivalului îl vom divulga abia după ultimul promo event. Vom avea cel mai bun line-up de pînă acum: consistent, gîndit pentru a satisface gusturi cît mai variate. Pe lîngă muzică, surprize vor fi și pe partea de amenajare a spațiului și din activitățile propuse. Va fi pentru prima dată cînd vom folosi parcul întreg.

Vom avea peste 25 de trupe din opt țări, iar în acest moment avem şase trupe confirmate: Hot Club de Cluj, Jazzybirds, Platonic, Blazzaj, Naked (Serbia) și Kovacs (Olanda), care este unul din headliner-ii acestei ediții. Trupa olandeză va ajunge departe și ne bucurăm că sîntem primii care o aducem la noi în țară.

Am păstrat la final cea mai tare veste: pe 3 aprilie vom avea un event Jazz in the Park în comuna Bogata, devenită populară după check-in-ul dat din greșeală de rapper-ul Snoop Dogg pe rețelele de socializare. Noi chiar ne-am dus pînă acolo să vedem locul și să cunoaștem lumea. După o plimbare și o poveste cu primarul local, ne-am hotărît să facem un eveniment aici, iar cu banii strînși vom amenaja un parc în localitate, pentru că nu au unul.

a consemnat Marius CHIVU

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.