„Vrem să dăm tuturor şansa de a asculta jazz“ - interviu cu Alin VAIDA

Alin Vaida este directorul Jazz in the Park, un festival clujean care a ajuns la ediţia a patra. Anul acesta, festivalul se va desfăşura în perioada 27 iunie – 3 iulie. Mai multe informaţii găsiţi la www.jazzinthepark.ro.

Care este conceptul acestui festival? Care este ideea originară?

Ca orice idee bună, totul a plecat de la dorința de a rezolva o nevoie reală a comunității în care trăim. În 2012, Parcul Central era cel mai mare spațiu verde din Cluj-Napoca, accesibil oricui, dar subestimat și puțin folosit. Noi am gîndit acest festival pentru a arăta efectiv ce poți face într-un parc. Am ales jazz-ul, pentru că această muzică promovează valori precum libertatea, improvizația, relaxarea și cooperarea. Am avut ca sursă de inspirație filozofii asemănătoare implementate cu succes în America.

Conceptul nostru este de a arăta potențialul unor spații nefolosite din oraș, promovînd muzica de calitate și făcînd dezvoltare de audiență. Pînă la acest eveniment cred că mulți vedeau jazz-ul ca pe o muzică elitistă, mai inaccesibilă. Noi am vrut să o scoatem din săli și să dăm tuturor șansa de a o asculta și de a o îndrăgi. Am studiat mult pentru a putea face acest festival. Și cred că e frumos că pot spune că noi, organizatorii, creștem împreună cu el, dar și cu publicul participant.

Festivalul are şi o componentă comunitară…

Da, anul trecut am reușit să adăugăm festivalului poate cea mai importantă componentă dintre toate: implicarea activă a comunității în misiunea noastră. Să explic: accesul în Parcul Central fiind liber, publicul nu are nici o obligație față de noi. Așadar, noi am introdus conceptul de bilet neobligatoriu. Cine dorește, poate cumpăra un bilet cu 10 lei și primește o brățară simbolică de acces. Banii strînși intră într-un fond din care noi finanțăm acțiuni comunitare și culturale (în fiecare an avem altă temă). Practic, Jazz in the Park devine pretextul comunității pentru a se aduna și a face ceva bine pentru ea. E un gînd frumos care ne motivează. Anul trecut am strîns peste 40.000 de lei din donații, am finanțat patru proiecte de intervenție culturală în spațiu urban și am acordat trei burse de merit unor elevi, tineri muzicieni din oraș.

Anul acesta ne-am propus obiective mai mari, iar pe viitor ne propunem să creștem în două mari direcții: atît ca festival, care contribuie la dezvoltarea fenomenului jazz din România, cît și ca un program care adună comunitatea și încearcă să transmită valori pozitive.

Festivalul presupune mai multe secţiuni: „in the park“, „in the street“, „picnic“ – care este povestea fiecăreia?

Noi vedem Jazz in the Park ca pe un program care comunică pe tot parcursul anului cu oamenii și comunitatea lui. Evident, punctul culminant rămîne festivalul, iar celelalte proiecte (Jazz in the Street, Picnic in the Park) vin în completarea lui, ne dau pretextul să adunăm oamenii de mai multe ori pe an.

Picnic in the Park propune o modalitate nouă de a-ți petrece ziua de 1 Mai, alta decît tradiționalul grătar la pădure. El a debutat anul trecut, cînd am ales un alt parc din oraș pentru a aduna lumea. Am propus un decor frumos, multe spații de relaxare și, nu în ultimul rînd, muzică bună. A fost evenimentul cu cea mai multă energie pozitivă la care am participat vreodată.

Jazz in the Street, cu care debutăm pe 23 aprilie, este un proiect de descoperire, dezvoltare și promovare a tinerilor artiști din varii domenii culturale şi își propune să resemnifice spațiul public clujean, precum și înțelegerea comunității locale asupra rolului și a înțelesului artelor, creînd întîlniri neobișnuite între artiști, locuri și public.

Proiectele noastre sînt legate de un scop comun: acela de a aduna comunitatea, dînd valoare anumitor spații. Oamenii se simt bine la noi pentru că simt că fac parte dintr-un grup.

Cum vedeţi fenomenul jazz-ului românesc?

Cred că în ultimii ani fenomenul e în urcare. Raportîndu-mă strict la evenimente, observ cum apar tot mai multe proiecte: festivaluri, concerte, şcoli de vară, concursuri. Din punct de vedere al trupelor există un val de trupe tinere care arată mult potențial: Jazzybit, Sebastian Spanache Trio și multe altele.

Publicul de jazz nu este dat de la sine, el trebuie dezvoltat. Iar acest lucru se poate face prin evenimente, prin concepte creative care încurajează oamenii să participe. Din păcate însă, e greu să faci dezvoltare de audiență doar prin evenimente. E nevoie de implicarea media, de mai multe canale prin care muzica să fie promovată. La nivel de trupe este clar că o trupă de jazz are cadre mai puține de exprimare decît artiști reprezentanți din alte genuri muzicale, cum ar fi electronica, rock-ul…

În ce relaţie se află acest festival cu restul festivalurilor de la noi?

Avem o filozofie foarte orientată spre colaborări și vrem să ne împrietenim cu cît mai mulți colegi de breaslă. Anul trecut am participat la Blaj aLive, unde am amenajat o scenă de jazz. Avem o relație de prietenie și parteneriat cu Dark ­Side, Artmania și Twin Arts. La nivel local, colaborăm cu Zilele Culturale Maghiare, dar și cu alți organizatori. Pentru noi e important și faptul că avem relații cu instituții publice: Universitatea de Artă și Design, Muzeul de Artă, British Council sau Primăria clujeană.

Ne place cînd putem ajuta, dar și cînd primim din experiența celorlalți. Sună atît de evident că e important să colaborăm între noi, dar de prea puține ori se întîmplă acest lucru într-un mod concret. Dar știm că lucrurile se vor schimba. Industria de evenimente din România a crescut și e necesar ca ea să fie reprezentată de o voce la unison.

Poate mai mult decît oricare alt oraş românesc, Clujul pare o pepinieră de artişti din toate domeniile; cum se explică această efervescenţă artistică?

Probabil e vorba despre o serie de motive, dar explicația principală constă în faptul că, în ultimii ani, orașul a devenit un cadru de exprimare foarte bun pentru artiști. Există multe evenimente mari, există public, există spații culturale active și, foarte important, în clujeni se naște tot mai tare o dorință și o deschidere spre colaborări. Cred însă că se pot face mai multe cu și pentru artiștii locali. Chiar de aceea am venit cu ideea organizării Jazz in the Street.

Cine este publicul festivalului?

Participanții de la evenimentele noastre nu reprezintă doar publicul de jazz. Chiar ne bucură acest fapt, pentru că unul dintre obiectivele festivalului este de a face dezvoltare de audiență. Cei mai mulți participanți la festival fac parte din categoria de vîrstă 25-35 de ani, iar din punct de vedere social observăm un interes tot mai mare de a participa din partea familiilor tinere.

Există facilităţi pentru cei din ţară care ar vrea să vină la acest festival?

Există, desigur. Faptul că o mare parte din festival este cu acces liber prezintă un avantaj în a-ți planifica o fugă de un week-end în Cluj-Napoca. Orașul e frumos, cazări sînt foarte multe, e ușor de ajuns, iar cînd intri în parc, nu-ți lipsește nimic de acolo pentru a-ți putea petrece toată ziua la festival. De la ediția trecută am promovat la nivel național festivalul.  

La ce să ne aşteptăm de la ediţia din acest an?

Avem multe surprize în acest an. Vom avea concerte speciale și la Jazz in the Street (23 aprilie) și la Picnic in the Park (14 mai). Probabil, programul complet al festivalului îl vom divulga abia după ultimul promo event. Vom avea cel mai bun line-up de pînă acum: consistent, gîndit pentru a satisface gusturi cît mai variate. Pe lîngă muzică, surprize vor fi și pe partea de amenajare a spațiului și din activitățile propuse. Va fi pentru prima dată cînd vom folosi parcul întreg.

Vom avea peste 25 de trupe din opt țări, iar în acest moment avem şase trupe confirmate: Hot Club de Cluj, Jazzybirds, Platonic, Blazzaj, Naked (Serbia) și Kovacs (Olanda), care este unul din headliner-ii acestei ediții. Trupa olandeză va ajunge departe și ne bucurăm că sîntem primii care o aducem la noi în țară.

Am păstrat la final cea mai tare veste: pe 3 aprilie vom avea un event Jazz in the Park în comuna Bogata, devenită populară după check-in-ul dat din greșeală de rapper-ul Snoop Dogg pe rețelele de socializare. Noi chiar ne-am dus pînă acolo să vedem locul și să cunoaștem lumea. După o plimbare și o poveste cu primarul local, ne-am hotărît să facem un eveniment aici, iar cu banii strînși vom amenaja un parc în localitate, pentru că nu au unul.

a consemnat Marius CHIVU