"Un mare artist, un om fără compromisuri"

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
"Un mare artist, un om fără compromisuri" jpeg

- Festivalul "Sergiu CELIBIDACHE" la Bucureşti -

Dacă UNESCO a declarat 2012 „Anul Sergiu Celibidache“, fiul dirijorului, Serge, declară 2012 „Anul Muzicii“, organizînd în România, la 100 de ani de la naşterea celebrului dirijor, prima ediţie a unui festival care se va întinde pe două luni – din mai pînă în iulie. Aşadar, Festivalul „Sergiu Celibidache 100“ reuneşte şapte masterclass-uri toată luna mai, la care accesul este gratuit, susţinute de artişti-instrumentişti de excepţie, din toată lumea, pentru studenţii din România şi din străinatate. Începînd cu finele lunii iunie, sînt programate opt concerte susţinute la Ateneul Român cu artişti recunoscuţi internaţional, foşti elevi ai lui Sergiu Celibidache. Festivalul este bienal, actuala ediţie se desfăşoară pînă pe 7 iulie. Iniţiatorul festivalului este Serge Celibidache, fiul compozitorului.

Ce presupune acest festival şi de ce îl organizaţi?

Cred că e foarte important să avem un punct de reper la o sută de ani de la naşterea tatălui meu. E o oportunitate unică să începem ceva în România, unde încă nu s-a făcut mai nimic şi unde nu s-a vorbit despre acest fenomen. E esenţial, mai ales, să descoperim muzicieni şi artişti talentaţi şi apoi să dezvoltăm acest concept. Pentru mine e de două ori mai important să ne ocupăm de fenomen, de muzică, de impactul sunetului asupra conştiinţei umane. Şi să dau acestui festival o identitate românească. Asta pentru că tatăl meu a fost român! S-a născut român şi a murit român! De ce să nu pornim în căutarea muzicii din Bucureşti, din România, pentru ca apoi să mergem în lume, să avem nişte exemple foarte concrete cu muzicieni, cu profesori şi să descoperim sunetul acesta trăit de tatăl meu. Pentru mine nu e vorba doar de tatăl meu, de Sergiu Celibidache. De acolo pornim. Ideea este să dezvoltăm şi să mergem mult mai departe cu fenomenologia lui, fenomenologia muzicală. Eu cred că tradiţia muzicală din România nu mai e cum a fost şi cred că e o oportunitate să întemeiem o nouă tradiţie.

Vă gîndiţi la o încercare de revigorare a muzicii prin intermediul unui festival?

Da. Exact. Şi acum, la 100 de ani de la naşterea lui Sergiu Celibidache, mi se pare momentul cel mai potrivit.

Propuneţi un festival de durată. Care ar fi punctele cele mai importante?

E foarte greu să ne concentrăm pe un singur eveniment. În orice caz, concertul de deschidere, cel de pe 30 iunie, de la Ateneu, e unul dintre evenimentele centrale, pentru că în prima parte se va interpreta o lucrare compusă chiar de tatăl meu. Va fi o bună ocazie să-l descoperim şi pe compozitorul Celibidache. Acesta e unul dintre chipurile sale mai puţin cunoscute publicului. Şi aceasta cu toate că, de fapt, aşa şi-a început cariera: compunînd. Compoziţiile sale pe care le prezentăm în festival sînt importante, însă o miză majoră o reprezintă cursurile de masterclass: e vorba de transmiterea muzicii, de fenomenologia despre care vorbeam mai devreme. Putem să ne ocupăm de tineri dezvoltînd împreună o nouă abordare în muzică.

Avem o lună întreagă de masterclass-uri, toată luna mai, la Universitatea Naţională de Muzică. Mă bucur foarte mult că le putem organiza. Dacă mă gîndesc bine, cursurile în care tinerii sînt instruiţi de muzicieni profesionişti, de foşti elevi ai tatălui meu, sînt cele mai importante evenimente din festival.

Am vorbit despre „fenomenul“ Celibidache. Dar ce vă amintiţi despre „omul“ Celibidache, despre tatăl dumneavoastră?

Pentru familie şi apropiaţi, a fost un om de o generozitate nemărginită. A avut o inimă extraordinară. S-a gîndit o viaţă întreagă la alţi oameni, la oamenii defavorizaţi. Acestea erau preocupările sale: muzica şi săracii. Cînd mă gîndesc la tatăl meu, văd un mare artist, un om care nu face compromisuri. De fapt, aceste calităţi făceau din el un om complicat. Pentru că era mereu foarte direct, spunea exact ceea ce simţea.

Ştiu că era considerat de către orchestră un om exigent. Cum era acasă?

Era şi acasă foarte exigent, acesta era modul lui de a trăi: în exigenţă. Crezul lui era: dacă spui ceva, trebuie să fii foarte sigur pe ceea ce spui, să crezi ce spui. Fără ocolişuri. Nu vorbeşti dacă nu ştii, la fel cum nu mergi pe podium dacă nu ştii să conduci orchestra. Aşa a fost toată viaţa, foarte strict.

A fost foarte strict şi cu dvs.?

De la şcoală trebuia să mă întorc cu rezultate bune. Avea aşteptări mari. Dacă nu era un rezultat bun, trebuia să mă justific. În fine... Se ştie că el însuşi era un perfecţionist. Căuta întruna perfecţiunea. Şi cu mine, şi în muzică. N-a fost tocmai uşor să trăiesc cu asta. Cînd cîntam la pian, încercam să cînt cît mai bine. Dar asta nu era de ajuns şi pentru el. Mereu găsea cîte ceva care nu era în regulă. Am dezvoltat şi un complex muzical: nu puteam să cînt la pian cînd era el în casă. Îmi era imposibil să cînt în prezenţa lui. Pînă la urmă, am şi renunţat la muzică. Îmi cunoşteam limitele, îi ştiam aşteptările. A fost foarte evident că nu am acces la acea cunoaştere muzicală, că nu îmi doresc îndeajuns, că nu pot ajunge acolo unde voia el. Am ştiut că el ajunsese deja atît de sus, încît eu, mergînd pe urmele lui, aş fi nimerit într-o fundătură. Aşa că am ales medicina, apoi filmul.

Nu aţi fost tentat de această competiţie?

Nu! Niciodată nu aş fi putut fi în competiţie. Nu puteam să-mi propun nici măcar să realizez zece la sută din cît a făcut el. Era deja penibil să mă gîndesc la aşa ceva. Astfel că am ales repede alt drum.

Credeţi că aţi moştenit ceva de la el?

Chiar nu ştiu... Poate acest simţ al responsabilităţii, această nevoie de a face ceva pentru ceilalţi. Dacă nu fac acum tot ce pot să fac ar fi păcat... Să fiu ferm şi fidel unor principii, asta am mai luat de la el. Fără compromisuri! E foarte greu de aplicat acest lucru în viaţă, poate chiar imposibil... dar pot încerca. Oricum, nu pot să am pretenţia să aplic în viaţa mea ce a aplicat el în viaţa lui. 

a consemnat Adina Dragomir 

Adina Dragomir este reporter la Radio România Cultural.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

ips teodosie foto calin gavrilas
Teodosie se dezice de deputatul Aurel Bălășoiu. Reacția „călugărului-amant“
Arhiepiscopia Tomisului solicită dovezi care să demonstreze implicarea sa în scandalul iscat în jurul deputatului ex-PSD Aurel Bălășoiu. ÎPS Teodosie îl acuză pe „călugărul-amant” de calomnie.
teambuilding JPG
Comedia „Teambuilding“: record de bilete vândute în weekendul de lansare
Filmul cu Matei Dima, Micutzu, Anca Dinicu și Șerban Pavlu, a debutat pe primul loc la box office-ul românesc, în weekendul trecut.
Serghei Lavrov FOTO EPA-EFE
Serghei Lavrov susţine că „majoritatea zdrobitoare” a ţărilor dau dreptate Rusiei, dar nu îndrăznesc s-o spună
„O majoritate zdrobitoare de ţări - şi vă garantez acest lucru - înţelege perfect că avem dreptate”, a declarat Serghei Lavrov în plenul Consiliului Federaţiei.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.