Un designer de sunet

Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
Un designer de sunet jpeg

ÔŚĆ Jan Bang, ...and Poppies from Kandahar, SamadhiSound, 2010.  

Exist─â mai multe feluri de a percepe muzica minimalist─â/ambiental─â (de┼či s├«nt diferen┼úe majore ├«ntre no┼úiuni, voi for┼úa sinonimia pentru simplificarea argumentului). Exist─â ┼či mai multe feluri de a o face, iar felul lui Jan Bang e unul dintre cele mai bizare: mix de fragmente de cover-uri cu improviza┼úie ├«n studio ┼či fragmente de ├«nregistr─âri live. Artistul ┼či-a ├«nceput cariera cu live sampling, iar dup─â vreo 20 de ani a ajuns... aici. Exist─â ascult─âtori care sus┼úin c─â de muzic─â minimalist─â se apuc─â unii care nu prea ┼čtiu s─â fac─â muzic─â (normal─â). Uneori am tendin┼úa s─â le dau dreptate. Mai exist─â unii care sus┼úin c─â primii au o viziune ├«ngust─â asupra muzicii, c─â habar n-au ce e aia muzic─â. Uneori tind s─â le dau ┼či ─âstora dreptate.  

De-a lungul vie┼úii, am tr─âit ┼či eu momente ├«n care am sim┼úit c─â nu are rost s─â stau s─â explic unui neavenit cum stau lucrurile. Costuri de timp, efort ┼či ┼čansele ca mintea neantrenat─â s─â priceap─â mesajul p─âreau orchestrate ├«mpotriva binelui cosmic, interesului public, dar ┼či al celui privat. Am tr─âit ├«ns─â ┼či momente ├«n care am gustat din bucuria de a-i convinge pe al┼úii de lucruri de care eu ├«nsumi nu eram convins. C├«nd eram mic, am fost extrem de surprins s─â aflu c─â exist─â muzic─â f─âr─â voce. P─ârea ceva ├«mpotriva firii, un fel de cafea decofeinizat─â sau bere f─âr─â alcool. Apoi am ├«nceput s─â ascult muzic─â f─âr─â voce, bucur├«ndu-m─â de fiecare ocazie de a m─â explica ├«n fa┼úa celor care ├«nc─â nu p─â┼čiser─â pragul. Unora le-am trezit scepticism, altora ÔÇô curiozitate. Apoi am trecut la muzici tot mai extreme, care au dezintegrat tot mai mult defini┼úia de conservator (┼či Conservator) a muzicii. Am mai trecut prin c├«teva cercuri din astea infernale ┼či cred c─â eram pe la Einst├╝rzende Neubauten c├«nd am c─âp─âtat certitudinea c─â m-am r─ât─âcit cu totul, c─â a┼č vrea s─â g─âsesc drumul ├«napoi, dar parc─â e prea t├«rziu. Nu ┼čtiu dac─â eram ├«n centrul Infernului. Iar la momentul ─âsta nu ┼čtiu dac─â mai am t─âria retoric─â de a convinge pe cineva s─â asculte un album precum ...and Poppies from Kandahar. 

Jan Bang vine mai degrab─â din tagma designerilor de sunet, dec├«t a muzicienilor. ├Äi g─âse┼čti mai mult prin studiourile de film sau jocuri video, dec├«t pe CD. Oarecare note, corzi, clape se ciupesc pe undeva prin acest album, pe o pies─â se aude ┼či o voce amestecat─â cu percu┼úie ce aduce a or─âc─âit. Trompetele s├«nt ceva mai prezente, decupate din presta┼úii live ┼či mixate ├«n c├«teva (pu┼úine) momente ├á la Miles Davis. Titlurile sugereaz─â teme importante (ÔÇ×The Drug MuleÔÇť, ÔÇ×Suicide BomberÔÇť, ÔÇ×Exile from ParadiseÔÇť), dar ┼či mai pu┼úin importante (ÔÇ×Passport ControlÔÇť, ÔÇ×The MidwifeÔÇÖs DilemmaÔÇť). Oricum, n-am reu┼čit s─â asociez produc┼úia sonor─â cu temele, e o alocare liber─â de titluri pus─â pe seama lui David Sylvian (Nine Horses). De altfel, pe l├«ng─â statutul de patron al casei de discuri ce a produs materialul, Sylvian e creditat ca av├«nd drept contribu┼úie la acest disc... titlurile.

E un album de textur─â, nu unul de muzic─â, de┼či la origini are muzic─â. Asta ├«l face fezabil ├«n prezent─âri live, ├«n condi┼úiile ├«n care, la concertele de gen, de regul─â st─â un tip pitit ├«n spatele unui laptop ┼či proiecteaz─â ceva care s─â compenseze senza┼úia de absen┼ú─â. Nu doar instrumente are albumul, ci ┼či invita┼úi care s─â le m├«nuiasc─â, ale┼či din scena jazz norvegian─â: Arve Henriksen ┼či Sidsel Endresen au participat direct la ├«nregistr─âri, dar majoritatea s├«nt prezen┼úi cu fragmente de concert pe care le-au oferit pentru a fi amestecate ├«n aluatul ambiental. Din aceast─â categorie am re┼úinut doar numele mai familiare ÔÇô Kammerflimmer Kollektief, Eivind Aarset, Jon Hassell. Primii s├«nt cei mai apropia┼úi ca sound (pe albumele recente) cu ce ├«ncearc─â s─â fac─â Jan Bang. Ar mai fi Schumann ┼či Wagner, prezen┼úi cu dou─â fragmente interpretate ├«n mod irecognoscibil pentru un profan, pe ÔÇ×Abdication and CoronationÔÇť, respectiv ÔÇ×HeideggerÔÇÖs SilenceÔÇť. Am impresia c─â asta cu Heidegger e piesa-pivot a albumului. M-a f─âcut s─â m─â ├«ntreb dac─â lumea e mai c├«┼čtigat─â de pe urma unui filozof care ├«┼či tace cunoa┼čterea, ori de pe urma unuia care se chinuie s─â-┼či exprime intui┼úia? 

Jan Bang va sus┼úine un recital la Festivalul de Jazz de la G─âr├«na, ├«n seara de duminic─â, 24 iulie. Mai multe despre edi┼úia din acest an a Festivalului Interna┼úional de Jazz de la G─âr├«na (21-14 iulie) la www.garana-jazz.ro.  


Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.