One Man Quartet

Publicat în Dilema Veche nr. 595 din 9-15 iulie 2015
One Man Quartet jpeg

● Renaud Garcia-Fons, The Marcevol Concert, Enja Records, 2013.  

Renaud Garcia-Fons e o participare cu totul deosebită la ediţia din acest an a Festivalului de Jazz de la Gărîna, astfel că voi insista asupra lui cu acest articol tocmai pentru a compensa riscul de a fi uitat în umbra vedetelor de mai largă vizibilitate şi productivitate pe care le însoţeşte la această ediţie. O caracterizare oricît de succintă a acestui basist solo trebuie neapărat însoţită de o notă de subsol privind unicitatea sound-ului pe care îl produce instrumentul său personalizat ce acoperă parţial registrul violei şi (cred, cît mă duce urechea) al violoncelului. Ingineria instrumentului permite o traversare fluidă a gîtului între notele grave şi cele calde ori chiar stridente, un

pentru care în mod normal ar fi necesari măcar doi oameni cu două instrumente diferite (şi în acel caz cu un minus în coeziune). O mostră elocventă e acest

interesant de urmărit mai ales în formatul video (un DVD premiant Echo în 2013) ce expune tehnica aparte a unui instrumentist excepţional în cel mai propriu sens – de a face excepţie de la cutumele şi aşteptările legate de instrumentul său.

Cariera lui Garcia-Fons e marcată, inevitabil pentru instrumentul său, de rolul de colaborator – dintre artiştii recenzaţi în această rubrică i-a ajutat pe Dhafer Youssef şi Nguyên Lê (şi pe mulţi alţii din catalogul ACT). Mentoratul şi l-a petrecut sub îndrumarea unuia din cei mai importanţi cercetători-pedagogi contemporani ai basului, franco-sirianul François Rabbath – genul de artist fundaţional mai relevant în rol de metodologist decît în cel de creator, mai preocupat de a inventa noi moduri de a ţine instrumentul decît de a scoate albume. Garcia-Fons este un fidel discipol al lui Rabbath, dar în acelaşi timp şi un fructuos aplicant al metodologiilor inovatoare în forme prezentabile/comercializabile. Melodicitatea concertului aici în discuţie demonstrează capacitatea sa de a transfera ştiinţă în material finit deosebit de plăcut. 

Complementar carierei de acompaniator, de mai bine de douăzeci de ani Renaud Garcia-Fons scoate cu regularitate materiale solo, iar concertul de la Marcevol (locaţie medievală din Pirineii francezi) funcţionează deopotrivă ca retrospectivă şi apogeu al portofoliului său. Tehnicienii instrumentului se pot bucura de un tutorial printr-o varietate largă de metode, fără ca asta să marginalizeze publicul nevinovat, căutător de plăceri senzoriale. Secretul lui Garcia-Fons stă în rădăcinile latino-mediteraneene ale compoziţiilor sale, din care derivă numeroase asemănări cu un alt specialist (ceva mai populist) al instrumentului – Avishai Cohen, deci şi distincţii majore de ton/atmosferă faţă de nordici – vezi Lars Danielsson. În lipsa oricărui acompaniament, particularităţile instrumentului său personalizat îl ajută pe Garcia-Fons să producă un sound semnificativ mai bogat decît Cohen, iar în această comparaţie nu suferă nici măcar din absenţa vocii – rareori sesizabilă drept „absenţă“ la francez. 

La simpla ascultare, senzaţia pe care o lasă albumul este că avem de-a face cu cel puţin un cvartet, de aceea vizionarea materialului devine obligatorie pentru a înţelege cît de mult poate să facă Garcia-Fons de unul singur, comparativ cu cei mai apreciaţi profesionişti ai aceluiaşi instrument. Basul său emulează cu succes percuţia, sound-ul unor instrumente

(oud, kora) ori de muzică clasică şi chiar pe al basului rock. Se înţelege de aici că a fi părtaş live la spectacolul oferit de basist devine una din oportunităţile de neratat care ni se oferă în acest an. Coroborat cu prezenţa lui Stanley Clarke, e posibil ca această ediţie a Festivalului de Jazz de la Gărîna să rămînă în amintiri drept un festin al basului. 

Renaud Garcia-Fons va concerta pe 11 iulie în cadrul Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărîna. Mai multe la garana-jazz.ro

Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.  

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.