"Nu sînt interesat de perfecţiune, ci de precizie" - interviu

Nik BÄRTSCH
Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
"Nu sînt interesat de perfecţiune, ci de precizie"   interviu png

Proiectul Ronin al pianistului elveţian Nik Bärtsch (nikbaertsch.com) va concerta în cadrul Festivalului de Jazz de la Smida din Parcul Natural Apuseni (15-17 august). Mai multe la https://smidajazz.ro. Recenzia noului album Ronin poate fi citită aici: https://dilemaveche.ro/sectiune/muzica/articol/inrudit-cu-sahul
Interviul de mai jos, realizat de Cătălin Toader, a apărut în Dilema veche nr. 430 / 2012.

Proiectul Ronin al pianistului elveţian Nik Bärtsch (nikbaertsch.com) va concerta la Sala Radio din Bucureşti joi, 1 octombrie, de la 19:30, într-un concert organizat de Jazz:ish. Mai multe detalii găsiţi aici. Interviul de mai jos, realizat de Cătălin Toader, a apărut în Dilema veche nr. 430 / 2012.

Ce s-a schimbat în peisajul vostru creativ şi interpretativ de la albumele Randori şi Hisirio încoace?

Am mers înainte spre rădăcinile noastre, procesul nostru de dezvoltare are forma unei spirale. Un cameleon nu se poate schimba instantaneu într-o pisică, dar îşi poate schimba subtil culoarea. Ceea ce s-a schimbat cu adevărat este experienţa noastră – sîntem cu zece ani mai bătrîni. Sper că şi mai înţelepţi. În muzica pe care o facem, experienţa e un vector foarte important. Muzica se schimbă în special cu ajutorul pasiunii şi al răbdării. Trebuie să fii dedicat, concentrat şi foarte treaz în raport cu lucrurile în care crezi, şi asta nu numai pentru cîţiva ani, ci pentru întreaga viaţă. În muzică este mereu „acum“. Prin repetiţie putem experimenta tot ceea ce este diferit, ceea ce am învăţat, dar asta numai cultivînd obişnuinţa de a ocoli rutina în ceea ce faci.

Cîte cuvinte mai încap între zen şi funk, cele care descriu, metaforic, muzica voastră?

Cîte culori cunoşti între negru şi albastru? Cuvintele sînt invenţii care capătă sens doar fiindcă le folosim. Am inventat combinaţia Zen Funk ca pe un fel de ghicitoare-paradox, ironică şi plină de energie. Am nevoie de energiile spirituale din Zen şi Funk ca să supravieţuiesc... Ritm şi rezonanţă.

Credeţi în democraţie într-o formaţie?

Cred în democraţie în general. Pentru că democraţia le permite oamenilor activi şi inovatori să se manifeste şi să-şi concretizeze ideile în spiritul respectului pentru comunitatea din care fac parte. Democraţia nu înseamnă însă că toţi oamenii sînt la fel. Cei cu iniţiativă, care dezvoltă un soi de autoritate respectată de ceilalţi, ajung să conducă orice comunitate. În acest sens, cred în democraţia într-o trupă. Din fericire, democraţia din Ronin este în acelaşi timp şi o democrazy.

Putem descrie trupa dvs. ca pe un organism foarte empatic?

Empatia, ca element evolutiv, este mult mai veche decît însăşi cultura umană. Ea reprezintă o strategie foarte eficientă de a reacţiona foarte rapid fără filtrul raţiunii, de a gîndi cu corpul. În artele performative este exact ca în artele marţiale, un moment culminant interesant şi pasional. Pe noi ne interesează să comunicăm cu publicul, cu organizatorii de concerte şi cu toţi cei care ne pot ajuta să ne ducem proiectele muzicale la bun sfîrşit. Totul este interconectat la nivel planetar. Empatia este capacitatea de a înţelege asta imediat, fără a sta pe gînduri.

După ce am văzut primul vostru concert, am încercat să descriu muzica voastră unui prieten apropiat. Singura definiţie care mi-a venit atunci în minte a fost „închipuie-ţi nişte haiku-uri foarte lungi“. Frazele tăiate magistral, idei amestecate într-un sens comun, linia verticală, stările variate pe care le creează, libertatea de percepţie… Cît de mult am greşit?

Ideea ta e excelentă! Haiku-urile lungi sînt un paradox, exact ca muzica noastră. Îmi place foarte mult definiţia ta fiindcă e greşită într-un mod extrem de precis. Mulţumesc!

De multe ori, publicul descrie muzica voastră ca pe un paradox. Credeţi că există în muzică o calmitate foarte funk sau un haos zen? Este muzica voastră un paradox absolut, ca şi cum ai încerca să practici Iaido cu un briceag elveţian?

Trebuie să recunosc din nou că-mi place foarte mult tabloul imaginat de tine, pentru că este fin ironic şi de o absurditate foarte poetică. Glumind puţin, briceagul elveţian este la fel de ascuţit ca o sabie japoneză, astfel că această tehnică ar putea fi foarte periculoasă chiar şi pentru practicanţii de Iaido (n. red. – artă marţială japoneză, în care elementul central şi sacru este sabia) Revenind la muzica noastră, experimentăm diverse constelaţii paradoxale, dar cele la care revenim în mod natural sînt cele logice, liniare. De exemplu, trebuie să fii foarte calm, relaxat şi precis ca să poţi crea un ritm dinamic, fluent şi plin de tensiune, sau trebuie să te antrenezi o grămadă ca să nu foloseşti această tehnică…

Scrieţi sau aţi scris vreodată poezie? Există şi acolo ceva influenţe japoneze?

Scriu foarte multă poezie, dar într-un regim foarte discret. Îmi place orice tip de poezie sau de joc care implică folosirea de cuvinte, atît timp cît nu au un caracter didactic, ci sînt originale, profunde şi ironice. Poezia înseamnă de multe ori minimalism, structură ritmică şi sensuri multiple, ceea ce e foarte apropiat de muzica noastră.

Bach sau Beethoven? Zappa sau Steve Reich?

Nu sînt genul de om care să facă astfel de alegeri. Îi apreciez pe toţi cei amintiţi fiindcă pot învăţa de la toţi aceşti maeştri o mulţime de lucruri despre compoziţie, despre cum să te exprimi artistic şi despre cum să trăieşti ca un artist. Însă acasă cînt foarte mult Bach. Imaginează-ţi un Steve Van Zappach...

Credeţi că există o proporţie de aur în muzică, balansul perfect între ritm şi melodie?

Nu sînt interesat de perfecţiune, ci de precizie. Cred că nu există o regulă generală pentru acest echilibru, atît timp cît fiecare melodie e un ritm şi invers. Doar că unele „ritmodii“ au mai mult potenţial decît altele, este rolul compozitorului sau al interpretului de a descoperi acest potenţial. În muzica grupului Ronin, ritmul are aceeaşi funcţie pe care melodia o are pentru ureche – ajungi să urmăreşti forma şi dezvoltarea acesteia cu ajutorul ritmului şi a variaţiilor tehnice ale acestuia. Într-un cuvînt, eşti sedus de ritm.

Sînt membrii trupei Ronin nişte ronini adevăraţi, samurai fără stăpîn, sau este doar o metaforă pentru un grup care voiajează liber din punct de vedere artistic?

În primul rînd, ronin înseamnă „freelancer“, „pe cont propriu“. Toţi membrii trupei Ronin cîntă această muzică pentru că-şi doresc asta, nu slujim nimănui, cu excepţia muzicii înseşi. În această trupă, toţi muzicienii sînt adepţii principiului de a face în viaţă ceea ce-ţi place, cu respect, decenţă şi responsabilitate pentru toate consecinţele acţiunilor tale. Sîntem, aşadar, nişte ronini poetici conştienţi de demnitatea drumului ales. Radicalişti politicoşi, cu o mare doză de autoironie şi cu multă disponibilitate de muncă.

Spuneţi-mi cîte ceva despre tabăra de vară de la Val Mesocco. Muzică, meditaţie şi aikido. E un fel de SPA pentru corp şi spirit?

Este o tabără de antrenament, antrenamentul în sine este tema principală. Înveţi să te antrenezi fără să fii perturbat de propriile cunoştinţe, ambiţii sau temeri. Înveţi pur şi simplu să te autodepăşeşti. Nimic ezoteric, doar antrenament – meditaţie, Aikido şi muzică, în special percuţie şi muzică modulară.

Există un ritm tradiţional specific Alpilor?

Bineînţeles! În orice regiune din lume există dansuri şi ritmuri specifice. Ritmul este o forţă naturală şi cred că, într-o formă cultivată, reprezintă hrana de bază pentru orice vietate, chiar şi pentru animale. Dar noi nu trăim în Alpi, aşa că ne cultivăm propriul ritm în cartierele din oraşul nostru.

Ce este proiectul Mobile? Ritualuri care durează zeci de ore, un amestec de muzică şi arte marţiale…

Călătoria muzical-estetică a proiectului Mobile a debutat cu o trilogie de 36 de ore de ritualuri muzicale într-un decor multimedia. Am vrut să ajungem să ne concentrăm integral pe muzică şi pe energiile ei sociale. Am cîntat încontinuu timp de 36 de ore, oferindu-i publicului libertatea de a ni se alătura şi de a asculta fiecare cît vrea. Au avut chiar şi libertatea de a dormi în timpul concertului. Am avut şi alţi oaspeţi – artişti video, practicanţi de arte marţiale şi arhitecţi care au amenajat sala în care am cîntat. A fost o experienţă fabuloasă, care ne-a demonstrat faptul că, în circumstanţele corecte, energia muzicii poate fi la fel de hrănitoare precum mîncarea sau somnul. A fost justificarea perfectă a credinţei noastre în forţa muzicii.

Ronin obişnuieşte să cînte în fiecare zi de luni în clubul Exil din Zürich. Tot un fel de ritual şi acolo?

Da, s-a ajuns acolo de la tradiţia mea de a invita la mine acasă, în fiecare primă zi de luni a fiecărei luni, între orele 12 şi 24, toţi prietenii. Uneori veneau foarte mulţi, alteori doar cîţiva, dar a fost foarte interesant de fiecare dată şi a constituit un liant în mica noastră comunitate artistică. În 2004, după întoarcerea mea din Japonia, aveam nevoie de o bază stabilă în care să putem repeta şi cînta săptămînal. Cum n-am vrut să stau la mîna organizatorilor sau a proprietarilor de cluburi, am decis să închiriez clubul Bazillus din Zürich pentru fiecare seară de luni. Apoi, în 2009, împreună cu patru parteneri, am găsit clubul Exil şi de atunci cîntăm acolo în mai toate zilele de luni. Întîlnirile acestea regulate ne ajută să ne dezvoltăm artistic foarte mult. Este incredibil cît de mult au ajutat la energizarea şi împrospătarea conexiunilor noastre muzicale şi sociale.

Care este albumul cel mai ascultat din iPod-ul dvs.?

Nu am un iPod, nu ascult niciodată fişiere de tip MP3. Cel mai ascultat disc din lista personală este Ritualul Primăverii, al lui Stravinsky, dirijat de compozitorul însuşi. Este cel mai ironic, amuzant, profund şi spiritual compozitor pe care-l ştiu. 

a consemnat Cătălin TOADER

Alte articole despre Ronin şi Nik Bärtsch apărute în Dilema veche găsiţi aici şi aici.

Foto: Martin Moll

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.