"Muzica nu e calea de ieşire, e calea de intrare" - interviu cu Trilok Gurtu

Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie - 13 octombrie 2010
"Muzica nu e calea de ieşire, e calea de intrare"   interviu cu Trilok Gurtu jpeg

Muzicianul indian de talie mondială Trilok Gurtu a ţinut capul de afiş al Festivalului timişorean Plai din această toamnă. A doua zi după concert, Trilok Gurtu a participat la un atelier neconvenţional în cadrul căruia a răspuns la întrebările publicului şi a prezentat instrumentul indian tabla.

Care este istoria scurtă a tablei? 

Nu se ştie cum a apărut instrumentul, fiecare are o poveste. Instrumentul tabla are un limbaj al său, şi asta este foarte rar. Mulţi oameni nu ştiu ce intensă este această muzică. Este vorba de foarte multă disciplină în a fi muzician, aşa am fost învăţat. Acum, în zilele noastre, trebuie să fii întîi om de afaceri, şi apoi muzician. În plus, trebuie amintit că India este foarte aproape de Africa cînd vine vorba de muzică. În perioada cînd muzica s-a dezvoltat în aceste două regiuni, America nici nu exista. Aceste două culturi sînt foarte importante pentru mine. 

Cum comunicaţi cu publicul? 

Mîinile vorbesc cu ascultătorul prin intermediul tablei. Profesorul meu m-a învăţat să nu cînt ca un robot, să dau viaţă. În muzica indiană trebuie să înveţi să fii foarte rapid. Profesorul nu repetă de multe ori. Nu am fost crescut cu „muzica scrisă“. 

Poate muzica indiană să te ridice la un nivel spiritual superior? 

Nu sînt preot, dar pentru mine muzica este ceva spiritual. Nu mă joc cu aşa ceva. Despre lucrurile astea nu vorbeşti pur şi simplu. Muzica e un bun vehicul pentru a te duce mai aproape de tine însuţi. Nu e calea de ieşire, e calea de intrare. Muzica are putere, dar depinde de fiecare cum o foloseşte. Ritmul e foarte important. Fără el, muzica este moartă. Mulţi cred că muzica indiană e complicată. Celor care îmi zic asta le spun: e ceva în neregulă cu voi, nu înţelegeţi pentru că nu aţi fost crescuţi aici. 

Poate cineva să înveţe să cînte la acest instrument, fără profesor? 

Nu. Esenţa muzicii indiene nu se învaţă din cărţi, este ceva oral. N-o să ai de unde să ştii dacă e bine sau nu. Se întîmplă cu mulţi baterişti care cîntă ca nişte cîrnaţi. Cine crede că poate învăţa şi singur trebuie întîi să fumeze ceva, să cînte şi să se filmeze. Apoi să asculte şi să vadă a doua zi că are nevoie de profesor. Dacă citeşti fără să ştii alfabetul, mai contează că citeşti? 

Cînd înveţi să cînţi la tabla, primul pas este tuning-ul. Trebuie să cunoşti instrumentul, să îl acordezi cu tine însuţi. Întreaga cultură e bazată pe cîntat, cum să faci instrumentul să sune, chiar înainte ca acesta să existe. Sînt 16 timpi de bază, patru pe fiecare dintre patru degete de la o mînă, o manieră foarte rapidă de a număra timpii. De asemenea, se mai poate prin limbaj, prin cuvinte. Oricum, cîntatul este primul, instrumentul vine abia după. 90% din muzica indiană e improvizată, puţină lume ştie asta. Oameni din puţine culturi pot face, de exemplu, o improvizaţie din trei note, care poate dura şi o jumătate de oră, fără nici un moment de plictiseală. 

De cît timp colaboraţi cu muzicienii alături de care aţi cîntat pe scenă la Festivalul Plai? 

Ne ştim de doi-trei ani. Acum lucrez mult cu muzicieni europeni. Cred că în Europa se găsesc mulţi muzicieni grozavi şi se poate produce multă muzică bună. Muzicienii din grupul meu îmi sînt foarte credincioşi mie şi muzicii mele, sînt cu adevărat norocos. Mereu îi presez, toată lumea învaţă şi toată lumea face tot ce poate. Nu mă gîndesc prea mult, las lucrurile să se întîmple, nu vreau să controlez tot ce se întîmplă. 

În anii ’70 aţi fost respins de Academia Americană de Muzică Berkeley. Cum v-a influenţat acest lucru destinul? 

Faptul că nu am fost primit la facultate s-a dovedit a fi pînă la urmă o adevărată binecuvîntare. E bine cînd se întîmplă şi astfel de lucruri. Te simţi insultat pe moment, dar de fapt nu e aşa. Mă bucur că nu sînt un muzician american care cîntă jazz, mă bucur că sînt eu însumi. Acum le mulţumesc celor de la Berkeley. 

Anul acesta, muzicianul indian Zakir Hussain a cîntat în România, la Festivalul de Jazz de la Gărîna. Aţi cîntat cu el în trecut? 

Da, sigur! Zakir Hussain e cel mai bun cîntăreţ la tabla, din India. Eu, de exemplu, nu cînt doar la tabla, ci la mai multe instrumente: tobe, percuţii, găleata cu apă... 

La Plai a urcat pe scenă şi muzicianul Manu Delago, care cîntă la un instrument relativ nou, mai puţin cunoscut profanilor, hang. Ce părere aveţi despre acest instrument? 

Pentru mine nu este o noutate, ştiu instrumentul de mult timp. Nu e deloc practic atunci cînd trebuie transportat la concert. În plus, sunetul este limitat, nu doar pentru mine, ci şi pentru publicul meu. 

Un singur cuvînt care să vă definească muzica? 

Unul. Dacă totul e similar, atunci totul este un singur lucru. Muzica este una singură.

Cunoaşteţi vreun muzician român? 

Doar pe Gheorghe Zamfir. Nu îl cunosc personal, însă este singurul de care am auzit. 

Vă faceţi griji vreodată pentru ceva? 

Obişnuiam să-mi fac griji, dar acum evit asta. A exista înseamnă a-ţi face griji, pînă la urmă, dar trebuie să fii liber. 

Sînteţi liber? 

Încerc. Mintea mea poate să se frămînte, dar eu nu-mi fac griji. 

a consemnat Lavinia BĂLULESCU

fotografii de Remus RUNCAN

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.